7 matches
-
atomic putem afla numele elementului, în acest exemplu: Clor. Din configurația electronică putem afla ce ioni formează elementul. Acceptând un electron, elementul formeaza 1 ion negativ, deci este un halogen. Pe baza ionului format îi putem stabili valența (1) și electrovalența(-1). Elementele din grupa VIII A, cea de-a 18-a, mai sunt numite și "gaze inerte". Tabelul periodic extins conține adițional și blocul g. Grupa a VIII-a principala a sistemului periodic Grupa VII-a principala a sistemului periodic
Tabelul periodic al elementelor () [Corola-website/Science/299184_a_300513]
-
electroni pe ultimul strat, atomul de clor este instabil și caută un element cu care să se combine pentru a-și forma structura stabilă de 8 electroni. Este situat în perioada a 3-a, grupa a VII-a principală. Valență: electrovalență -1, covalență - față de H:Cl (I) față de O:Cl(VII,V,III,I). Are caracter electrochimic electronegativ și caracter chimic nemetalic. Are molecula diatomică: Cl. -Stare gazoasă; -Culoare Galben verzui; -Solubil în apă, formând o soluție numită APA DE CLOR
Clor () [Corola-website/Science/298436_a_299765]
-
caracteriza astfel stările de agregare trebuie ținut cont că particulele au două forme de energie: cinetică (datorată agitației termice determinată de temperatură) și potențială (datorată forțelor de interacțiune dintre particulele constituente). Aceste forțe de interacțiune se numesc forțe de coeziune (electrovalența, covalența, legătura metalică, forțele van der Waals și legătura de hidrogen). Starea de agregare depinde de raportul celor două energii. În stările lichidă și solidă (stări condensate), proprietățile sunt determinate în primul rând de forțele de coeziune, pe când la starea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lui Hund. Din cauza numărului mic de electroni în stratul de valență acești atomi nu se pot lega între ei nici prin covalențe (rețeaua metalică prezintă un aranjament compact al atomilor, fiecare atom are 8 sau 12 atomi vecini), nici prin electrovalențe (legătura ionică nu se realizează între ioni provenind de la atomi de același fel) pentru a-și realiza configurația stabilă de gaz rar. În cristalul metalic atomii se află la distanțe mici unii de alții, de aceea orbitalii stratului de valență
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
legături chimice) iar a patra este o legătură mai slabă (numită uneori și legătură fizică) Legăturile chimice sunt: • electrovalentă, • covalentă, • legătura metalică Cea de a patra legătură se mai numește legătură Van der Waals. I.2.1.1.Legătura ionică Electrovalența (legătura ionică sau heteropolară) se realizează în urma transferului de electroni de la un atom care cedează electroni (electropozitiv) la un atom care acceptă electroni (electronegativ). In urma transferului de electroni se formează ioni de semne contrare, care se atrag între ei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rigiditate și orientare în spațiu, covalența stă la baza formării a numeroși compuși în orice stare de agregare. Ea poate fi localizată între doi atomi dintr-o moleculă, sau delocalizată, adică policentrică (pe mai mulți atomi din moleculă). Covalența, spre deosebire de electrovalență, este o legătură adevărată. Atomii legați covalent, ocupă poziții fixe unii față de alții, formând la un loc o moleculă cu structura bine definită. Prima tratare teoretică a legăturii covalente a fost făcută de Heitler și London în cazul moleculei de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
greu solubile în solvenți polari, solubile în cei nepolari. Sunt lipsite de conductibilitate electrică. Între legătura ionică și cea covalentă există tenința de interacțiune. Astfel, sunt substanțe care prezintă proprietăți intermediare între cele ionice și covalente. Sunt cazuri în care electrovalența tinde să treacă în covalență -. Astfel, elementele care prezintă posibilități multiple de valență pot stabili legături ionice în cazul valenței inferioare și covalențe în cazul valenței superioare, ca de exemplu staniul și vanaiul care în halogenurile stanoasă și vanadoasă, SnCl2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]