14 matches
-
bronz care aveau o formă asemănătoare unei frunze de salcie și greutatea de câteva grame. Se pare că primele monede propriu-zise au fost bătute în Asia Mică, în secolul VII î.Hr., dintr-un aliaj natural de aur și argint numit "electrum" (prescurtat EL în numismatică). În epoca antică dar și mai târziu monedele de valoare mai ridicată se băteau din argint sau din aur, acestea având valoare intrinsecă prin metalul prețios conținut. În consecință, monedele din metale prețioase erau acceptate și
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
atribuie descoperirea rotii olarului (mai tarziu roată carului) și tehnologia prelucrării metalelor. În necropola regală de la Ur au fost descoperite multe obiecte din aur și lapislazuli ( o piatră prețioasă de culoare albastră intens),dintr-un aliaj de aur și argint (electrum) sau din os și lapislazuli. Ar fi suficient, poate, să menționam, într-o ordine aleatorie, ca în Sumerul antic erau inventate: scrierea, roată, matematică, astronomia, calendarele, sistemele de irigații, armura, carul de luptă, săbiile, harnașamentul căilor, cuiele, morile, sandalele, roată
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
, cunoscut și sub denumirea de aspron trachy, a fost o monedă bizantină de electrum emisă, pentru prima dată, la 1093, de împăratul Alexios I Comnen. " trachy", emis de Alexios I Comnen, era din "electrum", avea diametrul de 23mm, iar greutatea de 4,25 g. Particuparitatea monedei constă în forma sa concav-convexă, neîntâlnită până atunci
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
, cunoscut și sub denumirea de aspron trachy, a fost o monedă bizantină de electrum emisă, pentru prima dată, la 1093, de împăratul Alexios I Comnen. " trachy", emis de Alexios I Comnen, era din "electrum", avea diametrul de 23mm, iar greutatea de 4,25 g. Particuparitatea monedei constă în forma sa concav-convexă, neîntâlnită până atunci și nici la alte monede din alte țări în decursul secolelor următoare. S-a recurs la forma concacv-convexă din două
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
cruciada I (1096-1099) Alexie a emis o a patra monedă, tetartera (nomisma tetarteron) pentru cheltuieli mărunte. Tetartera avea formă plată, doar perperul, asprul și stamena aveau formă concav-convexă. Se poate afirma că primele două nominaluri (perperul și asprul) sunt de electrum, dacă considerăm electrum strict aliajul aur-argint, fără a lua în considerare paritatea monetară. Diferența dintre acestea constă în raportul dintre aur și argint din cele două monede: 3/4 aur și 1/4 argint în perper și invers 3/4
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
Alexie a emis o a patra monedă, tetartera (nomisma tetarteron) pentru cheltuieli mărunte. Tetartera avea formă plată, doar perperul, asprul și stamena aveau formă concav-convexă. Se poate afirma că primele două nominaluri (perperul și asprul) sunt de electrum, dacă considerăm electrum strict aliajul aur-argint, fără a lua în considerare paritatea monetară. Diferența dintre acestea constă în raportul dintre aur și argint din cele două monede: 3/4 aur și 1/4 argint în perper și invers 3/4 argint și 1
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
875‰ (adică de 21 de carate). A rămas în circulație până la sfârșitul Imperiului, deși a fost și el depreciat începând cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Piesele calificate drept "scifate" erau concave și, în general, făcute din electrum și din bilon. Deși rațiunea exactă a fabricării unor asemenea piese este necunoscută, se crede că ele erau așa pentru ușurința stivuirii lor. La sfârșitul Imperiului, cele mai multe piese aflate în circulație erau de origine venețiană, dovadă a dependenței sale economice
Monedă bizantină () [Corola-website/Science/337662_a_338991]
-
din aramă, care echivalau cu un ban. În Moldova au mai circulat "aspri genovezi", "tătărești", dar și un aspru local, bătut de Ioan Vodă cel Viteaz în 1573.” La 1093, împăratul bizantin Alexios I Comnen a emis o monedă de electrum, care, datorită culorii sale albe, a fost denumită „aspron”. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un secol singura
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
locul ei de origine fiind Lidia. Dacă ar fi să-l credem pe lexicograful Pollux, Regele Gyges al Lidiei, autorul prezumat al acestei monezi, n-ar fi avut alt merit decât că și-a pus pecetea pe bucăți ovoidale de Electrum, un aliaj de aur și argint. Adevăratul părinte al monezii metalice ar fi fost Phidon, regele din Argos, care a trăit înainte de Gyges, de vreme ce a prezidat jocurile olimpice din anul 748 î.Hr. Această presupunere este confirmată și de alte izvoare
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
tânăr" (cf. gr. έφηβος, -ου s.m. "tânăr, adolescent"); elast(o)- "elasticitate" (cf. gr. έλαύω, - ειν vb. "a ghida, a împinge"): med. ro. elastomer (cf. fr. élastomère; en. elastomer); electro-/ electri- "electricitate" (cf. gr. ήλερον, -ου s.n. "aur verde, electron; lat. electrum, -i s.n. "chihlimbar; aliaj de aur și de argint"): med. ro. electrocardiogramă, s.f. (cf. fr. électrocardiogramme s.m.; en. electrocardiogram); embol(o)- "embolia" (cf. gr. έμβολος, - ου s. m. "pană, zăvor, dop"); empirio- "experiență" (cf. gr. έμπειρία, - ας s.f. "experiență, abilitate
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
locul ei de origine fiind Lidia. Dacă ar fi să-l credem pe lexicograful Pollux, Regele Gyges al Lidiei, autorul prezumat al acestei monezi, n-ar fi avut alt merit decât că și-a pus pecetea pe bucăți ovoidale de Electrum, un aliaj de aur și argint. Adevăratul părinte al monezii metalice ar fi fost Phidon, regele din Argos, care a trăit înainte de Gyges, de vreme ce a prezidat jocurile olimpice din anul 748 î.Hr. Această presupunere este confirmată și de alte izvoare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
monede, din care unele piese au fost descoperite prin săpături arheologice și se pot vedea la Muzeul Britanic. Aceste monede nu erau din aur sau din argint, ci dintr-un aliaj al celor două metale (pe care grecii îl numeau "electrum"). Aceste monede aveau forme ovale, pe care erau făcute trei încrustații, prin trei lovituri de ciocan. În China, s-au găsit monede similare care aveau marcate anumite însemne ale unor case de comerț, care astfel le certificau greutatea și titlul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
Nu defăima numele meu În fața curții care orânduiește locul oamenilor. (cap. 30) Finalul este tipic tradiției magiei, cu precizarea materialului care va fi folosit, indicarea misiunii, mărturiile legate de origine: Cuvintele se spun pe un scarabeu de jad, montat În electrum 1 și al cărui inel este de argint. Se pune la gâtul Spiritului ș(desemnare referitoare la mortț. Acest capitol a fost găsit la Hermopolis, sub picioarele Maiestății acestui zeu vestit, pe o cărămidă smălțuită din Egiptul de Sus, scris
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cap de taur, găsit Într-un mormânt-puț din Micene; pe sigilii apar aceleași motive cretane. Cu toate acestea, „mormintele-puț” găsite În interiorul incintelor funerare din Micene și mormintele ulterioare cu cupolă nu repetă schema Înmormântărilor minoice. Măștile funerare În aur și electrum găsite În interiorul acestor morminte, coroana de aur, ale cărei ornamentații par totuși să reproducă un model cretan, câteva sigilii de aur cu scene de bătălie și vânătoare nu par să Își găsească și ele corespondențe În Creta minoică. Și structura
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]