13,527 matches
-
mit dem mân eben leben muss. Natale con i tuoi - per forza (Weihnachten 2001) Die Personen und ihre Familienzusammengehörigkeiten. În Bari leben zusammen im Verbund der Großfamilie: Assunta Abatescianni (70), Mutter von Mario Rossi (45) Mario Rossi ist verheiratet mit Elenă Lavermicocca (42) Natascia (17) und Maicol (12) sind ihre Kinder Deborah (25) ist ihre Babysitterin Concetta Amoruso (63) und Gianfranco Lavermicocca (65) sind die Eltern von Elenă Lavermicocca (42) und Nicola Lavermicocca (43), er ist nach Deutschland ausgewandert und hat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Assunta Abatescianni (70), Mutter von Mario Rossi (45) Mario Rossi ist verheiratet mit Elenă Lavermicocca (42) Natascia (17) und Maicol (12) sind ihre Kinder Deborah (25) ist ihre Babysitterin Concetta Amoruso (63) und Gianfranco Lavermicocca (65) sind die Eltern von Elenă Lavermicocca (42) und Nicola Lavermicocca (43), er ist nach Deutschland ausgewandert und hat dort Karin Müller (38) geheiratet. Ihre Kinder heißen Ute-Filomena (8) und Gianfranco jr (5) Sară (20) ist das Kindermädchen der beiden, Ursula Müller (65) ist Karins Mutter
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
8) und Gianfranco jr (5) Sară (20) ist das Kindermädchen der beiden, Ursula Müller (65) ist Karins Mutter und daher Nicolas Schwiegermutter Die Organisation (1. Akt) Das Telefon klingelt în der Wohnung von Familie Lavermicocca în Deutschland. Jemand hebt ab. Elenă: Ah, hallo Karin, wie geht's euch? Sară:Entschuldigung, ich bin nicht Karin. Einen Moment, ich verbinde Sie. (În den Raum rufend): Frâu Lavermicocca, hier ist Ihre Schwägerin am Apparat. Karin: Hallo Elenă, wie geht's? Concetta (hat sich des
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Familie Lavermicocca în Deutschland. Jemand hebt ab. Elenă: Ah, hallo Karin, wie geht's euch? Sară:Entschuldigung, ich bin nicht Karin. Einen Moment, ich verbinde Sie. (În den Raum rufend): Frâu Lavermicocca, hier ist Ihre Schwägerin am Apparat. Karin: Hallo Elenă, wie geht's? Concetta (hat sich des Telefons bemächtigt): Auè addostè u figgh miè? Colin? Ci eve chèèdd! Karin (zu Nicola mit deutschem Akzent): Nicola, c'é tua madre al telefono. Nicola: Auéé mă! Tutt'appost'? Beh, was macht ihr
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Auè addostè u figgh miè? Colin? Ci eve chèèdd! Karin (zu Nicola mit deutschem Akzent): Nicola, c'é tua madre al telefono. Nicola: Auéé mă! Tutt'appost'? Beh, was macht ihr Weihnachten? Concetta: Cos'è? Chi è? Che vuoi? Mooo, Elenă, vieni qua a Mamma, pârli tu, ch'è megghiè! Elenă (kommt und nimmt den Hörer): Nicola! Ich wollte wissen, wie wir Weihnachten organisieren sollen. Nicola: Was haltet ihr davon, für die Feste hierher zu kommen? Elenă: Ok, aber ich möchte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Elenă: Ok, aber ich möchte Papà fragen... warte, ich rufe ihn eben. (Nicola schickt Karin mit einer harschen Geste weg. Er möchte allein mit seiner Familie sprechen) Karin, (zu sich selbst): Oh, diese Männer! (Gleichzeitig în Italien) Mario: Mè, ndenevuescì ! Elenă: Chiammind'accus, ammemooo?! Mario (ist jetzt am Telefon): Gut, wir sehen uns also bald. (Er versichert sich mit einem Blick, dass Elenă außer Hörweite ist) ...sag' mal, wer war das vorher am Telefon? Nicola: Was geht dich das an? Mario
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
wir Italiener sagen "dulcis în fundo", oder wie ihr Deutschen sagt "je später der Abend, desto schöner die Gäste. (seine Frâu Concetta sieht ihn strafend von der Seite an) Karin (zu allen): Beeilt euch, es ist kalt hier draußen. (zu Elenă):...gut siehst du aus. Du hast dich seit unserer Hochzeit überhaupt nicht verändert. Elenă: Hallo Karin, komm', lass uns‚ reingehen, meine Schwiegermutter hat hausgemachte "Orecchiette" mitgebracht, die müssen lange kochen. (Sie schiebt Assunta voran, die u.a. eine Tüte Orecchiette
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966, pp. 576-578. 2 Baruch Spinoza, Etică (demonstrată după metodă geometrica), traducere de S. Katz, Editura Antet XX Press, București, 1993, p. 76. 3 Immanuel Kant, Critică rațiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar și Elenă Moisuc, Editura Științifică, București, 1969, p. 283. 4 Ibidem, pp. 299-300, 363-460. Vezi și Manfred Kühn, Kant. O biografie, traducere de Cornelia Eșianu și Delia Eșian, Editura Polirom, Iași, 2009, p. 214. 5 Ibidem, pp. 65-80, 215. 6 Idem, Prolegomene
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
facultății de judecare, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu și Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981. KANT, Immanuel, Critică rațiunii practice, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Immanuel, Critică rațiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar și Elenă Moisuc, Editura Științifică, București, 1969. KANT, Immanuel, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Immanuel, Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985. KANT, Immanuel, Prolegomene la orice metafizica viitoare care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
duce pentru că mi s-ar acri de la cântec. În loc să ne găsim și noi un brand (elvețienii au vacă, francezii Turnul Eiffel and șo on), dăm bani în vânt pe cântecele de grădiniță cu orchestrație de nuntă cu lăutari. Draga mea Elenă Udrea, daca ajungi pe blogul asta să citești posturile (deși mă îndoiesc), iti transmit că ești fix pe langă. @ Suz Mai bine fără brand. Dacă au dat bani pe melodia asta stupida sunt în stare să aleagă vacă schiloada de la
The end of choice by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82744_a_84069]
-
Dragoș Bucurenci Daca aveti ceva de dăruit acestor copii, luni pleacă cineva la Bistrița și le puteți trimite. Haine, cărți, jucării - toate sunt binevenite. Scrieți-mi (dragoș at maimultverde punct ro). Zoso are și o propunere juridică în legătură cu asta. Dragă Elenă, ce zici? Dumnezeule cât este de frumoasă fetiță asta. Chiar este ca o prințesă. După Anul Nou nu le putem trimite nimic prin voi? Nu mai face nimeni vreun drum încolo? Până atunci ne este imposibil întrucât nu vom fi
Mica prinţesă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82785_a_84110]
-
pe malul Șiretului cu ajutorul a peste 2,000 de voluntari, în cadrul campaniei “România prinde rădăcini” inițiat de Realitatea TV, împreună cu RNP Romsilva, MaiMultVerde, Petrom și Consiliile Județene Bacău, Neamț și Suceava. Ni s-au alăturat Dragă Olteanu Matei, Sulfina Barbu, Elenă Udrea și alții. Dacă ați ratat transmisiunile în direct de pe Realitatea TV sau intervențiile din jurnale, le găsiți la secțiunea Presă pe maimultverde.ro. Campania se încheie astăzi la Comănești, în Bacău. Prim-ministrul și ministrul mediului și-au anunțat
România prinde rădăcini şi în Neamţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82802_a_84127]
-
MaiMultVerde cu sprijnul ING Asigurări de Viață și Cosmote România și în parteneriat cu RNP Romsilva și Cosmopolis. Oana Pellea, Amalia Enache, Iulia Vântur, Cabral Ibacka, Malvina Cervenschi, Melania Medeleanu, Dana Războiu, Sulfina Barbu, Silvian Ionescu, Bogdan Olteanu, Mircea Geoana, Elenă Udrea, Liviu Negoiță și Dan Dumitrescu au dat o mână de ajutor la plantarea celor cinci mii de puieți de salcâm înregistrați la sfarsitul zilei de muncă. Efortul voluntar de joi se adaugă altor cinci mii de puieți de frasin
Plantez, deci exist by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82799_a_84124]
-
adăpostul stilului indirect, o face agramata, fata lu’ tata și-i reproșează că nu știe să umble pe tocuri la prezentările de modă. A, îi zice și “păsărica”, da nu poți să te superi pentru atâta mitocănie după ce, noblesse oblige, Elenă a recunoscut că însuși tatăl ei o alinta atât de puțin protocolar. Rândurile pamfletului mustesc de misoginism, dar cititorul e prevenit de la bun început că autorul e un “individ plin de venin, lăsat de 4 neveste ulceros”. Cred că și
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
le aștept de la un politician (poate de-aia am așa o simpatie pentru miniștrii unguri...). Cât despre reproșul că apare la prezentări de modă, nu comentez. Am reținut - ulcer, 4 neveste, e de-nțeles... Dar trebuie să admit că și Elenă îi ridică mingea CTP-ului la fileu, iar replică are totuși, substanța: Da ce să mai vorbim ia uite ce proba de înțelepciune la o fată așa tânără. În politică trebuie să ai notorietate că altfel nu ești mediatizat și
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
nici macar suprafață, ce să mai zic de esență. Bucurenci, pune mă mâna pe carte și nu mai caută motive să o lălâi ... ce dracu’, mai ai puțin și poți discuta de la egal la egal cu alti licențiați, ca Ciutacu sau Elenă Băsescu. Hai bafta la examene !
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
ne băgăm în politică, deoarece uneori avem mai multă diplomație în priviri decat au bărbații în sange:), dar ne stă mai bine feminine, așa cum suntem noi, decat masculinizate, așa cum ar trebui să fim în politica! și totuși, e o inarvertenta:)elenă udrea, feminină, în politică și proaspăt ministru!
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
verificabil dacă este parcurs fragmentul final din Note și comentarii, în care Ion Vinea semnează cu inițială revistei "Chemarea", adică cu C, articolul La datorie sau cu A articolul Un cuvânt, publicat în "Arena". În calitatea de editor, d-na Elenă Zaharia-Filipas este deosebit de atentă la argumentele pentru atribuirea textelor, ceea ce presupune descifrarea pseudonimelor, se referă mereu la cercetătorii care au premers activitatea domniei sale în acest domeniu, combate ușurătatea atribuirii de către autorii volumelor de Opere, de la Editură Dacia, din 1978, Mircea
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
inclusiv cu Iugoslavia federativă. Interesantă conjunctura istorică de după războaiele napoleoniene, faza de victorii în favoarea... leului corsican, când iluminismul ce pregătise revoluția franceză a fost transpus spre est, prin Imperiul Romano-German de Apus (faza Iosif al II-lea) pînă pe meleagurile elene și mai apoi - după restaurarea Burbonilor - și spre Țările Române sau Serbia. Este �disecat" rolul Eteriei și al frățiilor secrete, precum și al organizațiilor similare de la Nordul Dunării. Dar toate acestea n-ar fi fost posibile fără închistarea Imperiului Otoman în-
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
atestă o notiță din caiet, romanul urma să apară în 1947 când scriitoarea avea 66 de ani. Romanul a fost, pare-se, tipărit în 1947, dar, din cauza naționalizării editurilor, s-a rătăcit și s-a pierdut. Acasă la d-na Elena Stamatiadi, fiica scriitoarei, am aflat în anul 1965 (când pregăteam volumul de Teatru) trei caiete-manuscrise ale romanului Străina. De altminteri, într-un proiect de editare a operei scriitoarei, d-l Stamatiadi, nepotul scriitoarei, are în plan un volum Străina. În
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
cuvântului (zâmbetul, mișcarea brațelor, bătutul în masă ori în... propriul piept) nu sunt consensuale vorbelor (ba, dimpotrivă!) și atunci precizia folosirii cuvintelor devine imperios necesară. Chiar conceptul de politică a avut o dinamică vizibil sensibilă de-a-lungul istoriei, începând cu accepția elenă de "artă, știință a conducerii unui oraș". Au fost cazuri când "politică" a fost considerată și activitatea albinelor sau furnicilor, ori aceea din utopii. Definirea "politică" a utopiilor ar presupune însă evoluția, dinamica a lor, nu doar înscrierea în plan
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
Dafnis și Chloe și Scrisorile persane), romanul primului război mondial și romanul copilăriei rurale. Autorul căruia i se aplică grila clasică, cu nuanțările și observațiile de rigoare, este Duiliu Zamfirescu, puțin cunoscut prin prisma preferințelor sale pentru modele latine și elene. în Viața la țară, ne spune criticul, "viziunea dominantă este cea clasică și ș...ț romanul de iubire este de maxim interes", structura acestuia fiind determinată, din acest punct de vedere, de Matei Damian, "de departe personajul cu ponderea cea
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
Caraion, Polixenia Karambi, Ion Brad, Andreas Rados, Leonida Maniu, Lia Brad-Chisacof, Geo Vasile ș.a.) rămâne un prieten statornic al României, pe ale cărei meleaguri a poposit în 1979. Știm că Salonicul și-a dobândit un loc aparte în lumea literelor elene. Care a fost contribuția poeților și prozatorilor care au creat pe aceste meleaguri? Salonicul deține fără îndoială un loc aparte în lumea literelor elene și aceasta fiindcă a înscris o contribuție notabilă, atât în poezie, cât și în proză. O
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
a poposit în 1979. Știm că Salonicul și-a dobândit un loc aparte în lumea literelor elene. Care a fost contribuția poeților și prozatorilor care au creat pe aceste meleaguri? Salonicul deține fără îndoială un loc aparte în lumea literelor elene și aceasta fiindcă a înscris o contribuție notabilă, atât în poezie, cât și în proză. O întreagă pleiadă de poeți și prozatori vestiți a obligat critica să vorbească de o adevărată Școală literară a Salonicului, iar pe istoricul literar K.Th.
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
atât în poezie, cât și în proză. O întreagă pleiadă de poeți și prozatori vestiți a obligat critica să vorbească de o adevărată Școală literară a Salonicului, iar pe istoricul literar K.Th. Dimaras să afirme că "drumul regal" al poeziei elene trece prin Salonic. Ceea ce caracterizează literatura Salonicului este înclinația spre interiorizare și introspecție, care a devenit o adevărată tradiție, ca și personalitatea clocotitoare a creatorilor ei. Să amintim apoi că în orașul considerat a doua capitală culturală a țării s-
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]