3 matches
-
cel care leagă sud-vestul Moldovei de Brașov, pe valea Putnei vrîncene). Gh. Bolocan a realizat o analiză a grupului de toponime romînești care conțin în final secvența -na după consoană. Această secvență reprezintă un sufix adjectival en > in, cu vocala elidată (urmat de articolul -a) și sufixul adjectival ina, care, atașat unui entopic adecvat, arată caracteristica geografică cea mai frapantă pentru Namengeberi a locului. De exemplu, Calna (< cal, „noroi“) „nămoloasa“ Izvarna (< izvar, izvor, „izvor“), „locul plin de izvoare“. Selectăm, din lista
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
2001; BUSSMANN 2008. RN ENTIMEMĂ. În mod obișnuit, prin entimemă se denumește o specie a silogismului în care una din premise sau concluzia nu este exprimată explicit. Aceasta presupune că, în redarea cu mijloacele limbii, premisa respectivă sau concluzia este elidată și subînțeleasă, iar exprimarea este eliptică. Dacă, în mod obișnuit, silogismul conține trei elemente de bază, două premise și o concluzie, entimema are numai două elemente, existînd posibilitatea unor redări diferențiate sub aspectul enunțului. Astfel, un silogism are o înșiruire
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
explicativă 3: Concluzie-evaluare Primul operator [DE CE] introduce prima macro-propoziție, al doilea [PENTRU CĂ] aduce cu sine o a doua macro-propoziție, și regăsim, în general, așa cum observă D. Coltier, o a treia macro-propoziție care poate fi fie transferată la începutul secvenței, fie elidată (efect de elipsă), iar ansamblul, așa cum nota J.-B. Grize, este adeseori precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale destinate să aducă în prim-plan obiectul problematic pe care îl tematizează macro-propoziția pe care o voi nota cu
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]