886 matches
-
decență ai președintelui republicii și ai primului său ministru, adversari viscerali ai Reformei, îndârjiți, obstinați, neînduplecați tartori de moțiuni simple, dușmani de moarte ai U.D.M.R.-ului. În atâtea rânduri mânjiseră ei figura de imperator a dlui Năstase, de retor elin a dlui Iliescu, încât ai fi presupus că cei etern injuriați nu vor ierta niciodată. Că, oricum, ei știau cu cine au de-a face. În realitate, și aici a operat ignoranța: chestionat, secretarul general al P.S.D.-ului, dl. Cozmin
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
Marina Constantinescu Pe la mijlocul lunii ianuarie am primit o invitație în Grecia, la Atena, din partea Fundației Alekton, despre care aflasem acum cîțiva ani că adună, într-o formulă neconvențională, o parte semnificativă a elitei intelectuale eline. Preocupați de propriile valori dar și de acelea internaționale, animați de dorința de a le fi în preajmă și de a descoperi ceva din misterul energiilor unor personalități, cei de la Alekton au decis să o aibă, de data asta, în
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
adevărată revoluție spirituală majoră în istoria omenirii; în același timp subiectele și imaginile, întâlnite pentru prima oară în poemele legendarului aed, sunt reluate de autorii care i-au urmat; multe au devenit constante ale literaturii grecești și au configurat spiritul elin. Astfel Platon a fost îndreptățit să spună despre Homer că "acest om a făcut educația Greciei". Bineînțeles, cultura epocilor care au urmat nu se reduce la Homer, oricât de importantă îi va fi fost influența. Spirite imaginative, grecii inventează noi
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
-l închipui pe Malraux, în noaptea mediteraneeană, singur lîngă coloanele de pe Acropole. (Omul a avut - precum puțini în secolul nostru - simțul sublimului)". Retoricii autorului Condiției umane i se înregistrează ecoul fabulos cu o mișcătoare fidelitate admirativă: "A venit (...) la oracolul elin, și acesta, firește, i-a vorbit chiar despre el, despre cea mai înaltă ipostază a sa. «Cultură și curaj» - acestea sînt cuvintele pe care le aude.(...) Întreg Malraux e în acest cult al virtuților luptătorului și gînditorului. Și totuși, nu
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
cultural Roma poate fi definită ca fiind ipostaza continentală a Eladei - și în timp, căci atunci când în Evul Mediu greaca nu mai era cultivată în Occidentul european, prin scrierile latinești oamenii intrau în contact cu va-lori și realități culturale eline. Pe lângă aceasta, dreptul roman, în fond prima expresie codificată a drepturilor omului, este un al doilea stâlp de rezistență al edificiului european. In sfârșit, a treia coordonată o constituie creștinismul. Religia propovăduită de Evanghelii a produs o modificare profundă a
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
și marea homerică (titlul trimite explicit la un minunat studiul de tinerețe al lui Petru Creția, citit și citat de autor) propune înțelegerea mării ca univers estetic, ca metaforă a unei psyche arhetipale, modelată de forța selenară. Din aceeași sferă elină, amintim, pentru originalitatea și finețea investigării lirismului safic, studiul Atmosfera în poezia safică, de Vichi Dumitru. Din secțiunea a treia, cea latină, cu greu am putut alege, printre atîtea reușite, articolul lui Constantin Traian Georgescu, Pseudolus și urmașii săi, erudită
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
și ipostaza lor originară, saturată de sacralitate. Ni se par remarcabile toate aceste priviri proaspete asupra Vechimii, întîi pentru că relevă seriozitate științifică în abordare, onestitate a exegezei textuale, interpretare personală, toate acestea fiind consecințele unor lungi ani de severe studii eline și latine. În al doilea rînd, notabil ni se pare efortul autorilor de a conecta documentele spirituale ale Antichității la modalitățile de investigare moderne. Într-adevăr, constatăm cît de ușor se mișcă ei în domenii de tradiție, ca filozofia, reprezentată
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
dinți de porțelan înfipți de-a dreptul în maxilare, mușchi de atlet în urma unei stăruitoare cure antireumatismale, când, la mijloc de bulevard știi, fără să ai nevoie să întrebi, dacă te duci sau te întorci. Încă din timpuria antichitate agerii elini remarcaseră puținele foloase ale unei senectuți devastate, unui personaj al mitologiei lor, căruia cu totul întâmplător i-am uitat numele, i se acordase nemurirea, nu însă și eterna tinerețe. Ajunsese, decrepit, muncit de suferinți, disperat, să cerșească zeilor o imposibilă
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
știu... Numai că lingviștii nu știu întotdeauna (sau nu reușesc) să-și facă auzită vocea... Alt caz - de-a dreptul bizar - ni-l oferă, tot în cadrul Universității din București, catedra de Filologie Clasică. Această înaltă instituție de cultură latină și elină - ilustrată, pe vremuri, de clasiciști celebri - a editat un volum închinat profesorului Mihai Nichita. Coordonator a fost actualul șef de catedră, Liviu Franga. O serie de studii pe care cei care clamează criza culturii clasice le pot considera drept bune
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
pămînt.// Dar capul tău mort se mișcă, nu pot să ți-l aduc pe tavă/ Mai bine să rămînă-n vînt, eu mă rotesc regină-sclavă" ( Sunt fericită, iartă-mă). Dar spre deosebire de un Ion Alexandru, de un Gheorghe Pituț, de un Mihai Elin, autoarea severineană înțelege a lua o distanță am spune, azi, postmodernă, adică ușor ludică, glumeț relativizantă față de lumea neașteptată a începuturilor. Insondabilele adîncuri primare apar "îmblînzite" printr-o rostire parodică, cuprinse într-un discurs menit a neutraliza potențialul lor exploziv
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
sovietice decât copilul care-și denunța părinții reacționari, femeia care-și împușca iubitul ce trăgea către albi, soțul denunțându-și soția și vice-versa? Și cum să nu-ți forțeze acordul ideea de tragedie optimistă? Adică unicul concept ce scăpase anticilor elini? Deschideam câte un voluminos roman, ochii îmi cădeau pe o replică: "Ivan Vasilievici, ești un fățarnic!" - și închideam cartea numaidecât. Mi se întâmplase că pe la 11-12 ani - fatidică vârstă? - dădusem peste un roman aparținând romancierului, probabil irlandez Liam O^Flaherty
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
creștini. Atât de puțin ne temem că ar putea să ne pricinuiască vreo pagubă atacurile lor. Așa că noi râdem de strădania zadarnică a vicleșugurilor lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Fericitul Vavila, și împotriva lui Iulian, și către elini, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 304) Moartea spirituală a prigonitorilor „Căci moartea e a celor ce prigonesc, și nu a celor prigoniți”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
roagă împreună cu tine. Apoi, după ce ai fost cuprins de astfel de simțăminte, te umpli de râvnă pentru credință și pleci alt om de lângă racla sfântului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Fericitul Vavila, și împotriva lui Iulian, și către elini, XI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 325) „Să venim, deci, necontenit la ei, să ne atingem de racla lor și să îmbrățișăm cu credință moaștele lor, ca să luăm binecuvântare de la ei. După cum
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
1987. Vol. XIV - Eusebiu de Cezareea, Scrieri (Partea a Doua). Viața lui Constantin cel Mare, studiu introductiv de Prof. Dr. Emilian Popescu, traducere și note de Radu Alexandrescu, 1991. Vol. XV - Sfântul Atanasie cel Mare, Scrieri (Partea I). Cuvânt împotriva elinilor. Cuvânt despre Întruparea Cuvântului. Trei cuvinte împotriva arienilor, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1987. Vol. XVI - Sfântul Atanasie cel Mare, Scrieri (Partea a Doua). Epistole. Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, traducere din grecește, introducere
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel”, Traducere de P.S. Teodosie Atanasiu, revizuită și îngrijită de Cezar Păvălașcu și Cristina Untea, Editura Christiana, București, 2005, 559 pp. 7. „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corintheni”, Traducere din limba elină, după ediția Oxonia, 1847 de Arhim. Theodosie Athanasiu, Egumenul Mănăstirii Precista Mare din Roman, ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sophia, București, 2005, 479 pp. 8. „Comentariile sau tâlcuirea Epistolei a doua către Corintheni”, traducere din limba elină, după ediția
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din limba elină, după ediția Oxonia, 1847 de Arhim. Theodosie Athanasiu, Egumenul Mănăstirii Precista Mare din Roman, ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sophia, București, 2005, 479 pp. 8. „Comentariile sau tâlcuirea Epistolei a doua către Corintheni”, traducere din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1908, Ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sofia, București, 2007, 268 pp. 9. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Epistolei a doua către Corintheni”, traducere din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1908, Ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sofia, București, 2007, 268 pp. 9. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia Editoare „Dacia”, Iași, 1901, 128 pp. 10. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia „Dacia”, Iași, 1902, 253 pp.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
București, 2007, 268 pp. 9. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia Editoare „Dacia”, Iași, 1901, 128 pp. 10. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia „Dacia”, Iași, 1902, 253 pp. 11. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel”, Edit. Icos, 1998, 285 pp. 12. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Coloseni, I și II
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Tipografia „Dacia”, Iași, 1902, 253 pp. 11. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel”, Edit. Icos, 1998, 285 pp. 12. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel”, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, 343 pp. 13. „Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira, București, 2005, 201 pp. 14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei. Comentariile sau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dar eu... cu ce-i mai bun?!” „El e ca mine”. Acuma & Aici Tot mai ades Natura, împachetată bine, Ne ține loc de mamă, de tată și bunici. Noi trecem printre Rafturi, găsind ceea ce nici Nu am visat vreodată: fantasmele eline, Iudee sau romane, oase de mucenici, Lotuși și semilune, lingamuri și vagine, Copii în ecologice borcane, uterine... Și-o voce ne șoptește „Acuma și aici!“ În Supermagazin noi ne petrecem viața, Cu-n cărucior, un card și-un singur țel
Sonete by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/5096_a_6421]
-
orz și pepeni, situația vămilor și evoluția textelor, pe decenii și secole, au rămas paragrafe în cărțile de citire pentru uzul puținilor școlari ce mai arată interes istoriei patriei, doctrinei în general. în linii mari se știe că de la anticii elini colonizați pe țărmul Euxin ne-a revenit cuvântul chiverniseală, cu actuala prezență în cibernetică, de la invadatorii goți verbul a cutropi și poate substantivul hoț, de la slavi verbul a iubi " iubește-mă că te tai! " de la inițial oneștii otomani ciubucul, bacșișul
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
identitatea națională neoelenă s-a cristalizat prin convulsii ideologice și religioase, prin războaie și forme de colaborare cu ocupantul turc, prin pătrunderea ideilor occidentale, fie prin greci școliți pe "teritoriu catolic", fie direct prin personalități non-grecești, prețuitoare ale valorilor clasicismului elin. Mai puțin cunoscută tuturor cititorilor rămâne lupta de peste două milenii între două filosofii - cea a lui Aristotel și cea a lui Platon - în forme "actualizate" mai apoi în neoaristotelism și neoplatonism; două filosofii care au stat la originea bifurcării creștinismului
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
să desființeze iobăgia (la 1746 "rumânia" în țara Românească și la 1748 "vecinia" în Moldova), să introducă în țările române coduri de legi, să înființeze școli, numit pe rând "savant", "om de știință", "jusrist", "literat", "filosof"; apoi autorul proiectului de Imperiu elin (în locul celui turcesc), Rigas Velestinlis, un fel de Bălcescu al Greciei, creator al unei adevărate "Marseilleze" neogrecești, compusă - ca ecou al Revoluției franceze - într-o casă de pe ulița Schitu Măgureanu din București, al unor piese de teatru și al unor
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
p. 197. 15 Sf. Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare, cap. 110, în Filocalia..., vol. VII, p. 131. 16 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XIX, ediție revizuită de Constantin Făgețan, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 190. 17 Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, 2000, p. 188. 2 dorință 18. Tot el
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
XI, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 277. 96 Sf. Marcu Ascetul, Epistolă către Nicolae Monahul, în Filocalia..., vol. I, p. 325. 97 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni, omilia VII, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 111. 98 Idem, Despre preoție, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, p. 150. 99 Sfântul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]