49 matches
-
documentele printr-un curier lui Naulius care aplică parafa administrației romane. Apoi, după ce mai vorbiră puțin, Hasim ieși de la procurator cu documentele făcute sul. Negustorul coborî în atrium unde îl aștepta palanchinul pe ale căror draperii era brodat un nume elinesc, căci Hasim știa că mulți se înteresau cine a venit și cine a ieșit din fortărerață. *** Magistratul Fulvius Simbinacus îl chemase pe centurionul Gaius Cassius într-una din barăcile de la parterul fortăreței Antonia. Rămași singuri, magistratul îl pofti să se
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
despre asta vorbeam. Se vede cine este subiectul și ce „fețe” are! Foarte corect, prea corect, prea ca la țară! Iată „perle” din cauza cărora, lătrătoarea Laika ar trebui să-și lase arme și bagaje și să plece, pentru totdeauna, în elineasca Tauridă și să-și pape, sănătoasă, nemeritata pensioară milenară. Pensioară plătită din sudoarea poporului! Să poată ea, zâna melopeelor, să-și gâdile papilele instinctuale cu subtila intelectualitate a „chiloților roz”, a „chiloților tanga” și a „chiloților puși pe suflet”, pe
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1408407756.html [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
DOBROGEA Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Născut în Scițya cea Mică, Ioan s-a călugărit (De tânăr) la Betleem, prin voturi pure și smerit. Cu multă râvnă spre lectură (Filosofie elinească), dar mai ales ce se scrisese în lumea Bisericească ! Cu dobrogeanu ' prieten Gherman(dorindu-și viață de asceți), Au plecat înspre pustiuri, la egiptenii-anahoreți ; Au mers într-o Mânăstire, în pustia Schitia, Apoi la Schitul, Tebaida, poposind la Nitria. 7
CUV.IOAN CASSIAN ȘI GHERMAN DIN DOBROGEA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1424851668.html [Corola-blog/BlogPost/366019_a_367348]
-
nu vine singură, tot cam pe atunci, Baraba i-a surprins caravana acestui negustor, într-o ambuscadă, prădându-i toată averea care se spune că era considerabilă. După ani și ani de zile ne-am întâlnit cu el la hanul elinesc Egeea. -Și cum v-a primit? -Recunoaștem că am fost pentru scurtă vreme prinșii acestuia, ilustre. El și oamenii lui ne puteau face bucățele. Totuși acesta a dat uitării povestea cu fiica senatorului și ne-a iertat, ceea ce noi...sinceri
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1449956835.html [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
părțile cum fac elinii cu filozofia lor proastă și idioată care dă dureri de cap. Ai origini elene? -Nu. Sunt iudeu, îl lămuri ucenicul. -Și de unde știi cuvintele astea? Ai crescut într-o familie bogată și ai făcut școli înalte, elinești, spuse Baraba retrăgându-și mâna de pe tăblia mesei. -Am crescut într-o familie săracă care însă nu și-a pierdut credința în Domnul Dumnezeu, iar tot ce știu, știu de la învățătorul nostru. Baraba arboră o mină serioasă. -Mda, se vede
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1407532122.html [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
în casă, Bălcescu devine elev al Colegiului „Sf. Sava”, unde îi are ca profesori pe Ion Heliade Rădulescu și Florian Aaron, cu care a studiat istoria. În afara disciplinelor matematice, urmează cursuri de „filosofie formală, drept civil român și limbile: franzosească, elinească și latinească.” La 19 ani a intrat în armată că iuncăr (cadet). I se aprobă înființarea unei școli pentru soldați, unde, timp de patru luni, Bălcescu îi învață pe subofițeri scrierea, citirea, aritmetica și geografia. Este atras încă de atunci
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
fiind deschis, se așezase pe taburet și începuse să apese una cate una clapele cu degetele mâinii drepte. Părea că face pentru prima oara acest lucru, dar imediat apoi încropise o melodie ce semăna întrucâtva cu aceea a cântecelor populare elinești. Foarte frumos, spusese în cele din urmă musafirul ridicându-se, nelăsându-mă să înțeleg dacă se referea la propria compoziție, ori la Bechstein-ul unchiului meu. Prin restul încăperilor casei trecuse cu aerul că își îndeplinește o obligație, doar în fața unui
SFAT DE TAINĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Sfat_de_taina.html [Corola-blog/BlogPost/372647_a_373976]
-
cum fac elinii cu filozofia lor proastă și idioată care dă dureri de cap. Ești tu cumva grec? -Nu. Sunt iudeu, îl lămuri ucenicul. -Și de unde știi cuvintele astea? Ai crescut într-o familie bogată și ai făcut școli înalte, elinești, spuse Baraba retrăgându-și mâna de pe tăblia mesei. -Am crescut într-o familie săracă care însă nu și-a pierdut credința în Domnul Dumnezeu, iar tot ce știu, știu de la învățătorul nostru. Baraba arboră o mină serioasă. -Mda, se vede
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
sa, Sfântul Efem Sirul părăsește pustiul și vine în Cezareea să ceară cuvânt de folos sufletesc din partea lui și ia cu sine tălmaciul pentru că el nu știa limba greacă. Întâlnirea le este cu folos amândurora. Cerând Sfântul Efrem știința graiului elinesc, i-a răspuns Sfântul Vasile că aceasta e mai presus de puterea lui dar rugându-se împreună în Biserică, Sfântului Efrem i se luminează mintea și dintr-odată grăiește elinește bucurându-se amândoi. Apoi l-a hirotonit chiar el în
SFÂNTUL VASILE CEL MARE, ARHIEPISCOPUL CEZAREEI CAPADOCIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/1_ianuarie_sfantul_vasile_ce_ion_untaru_1388550924.html [Corola-blog/BlogPost/365730_a_367059]
-
prilej, în fața regelui românilor, Ferdinand I, mitropolitul Vasile Suciu i-a raportat acestuia că porunca dată de la București primului episcop al Bisericii Române Unite, Atanasie Anghel, de către patriarhul ortodox Dositei al Ierusalimului de a săvârși slujbe bisericești doar în limba „elinească sau slovinească” a fost încălcată, nu a fost ținută, iar în Biserica Română Unită s-a slujit doar în limba română. Pentru întreținerea și educarea orfanilor de război, mitropolitul Vasile Suciu a înființat Congregația Surorilor Maicii Domnului, care a deschis
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
înțeles nu am vrut de la noi nici măcar un cuvânt cât de mic să băgăm în S<fânta> Scriptură, ci ne-au fost voia ca întru toate să rămâie întru curățeniia sa și întru tot adevărul său, după cum easte în cea elinească. Aceasta easte pricina întunecării întru unele locuri, că foarte anevoie easte luminat și cu chiiar înțeles de pre o limbă a tălmăci pre altă limbă, niciun cuvânt adăogând și țiind idiotismii limbii ceii dintâiu, că fieștecare limbă are osibiți ai
Biblia de la Blaj () [Corola-website/Science/313012_a_314341]
-
dar și cu instrucțiuni precise de la patriarhul Dosithei al Ierusalimului (aflat în refugiu la București). Aceste instrucțiuni erau redactate în 22 de puncte, între care faimosul punct 5, de a nu întrebuința la slujbe limba românească, ci aceea “slovinească sau elinească”. Toate punctele prevăd dispoziții împotriva calvinismului, doar punctul 10 pare a se referi la catolici, cerând să facă Sfânta Cuminecătură numai cu pâine dospită. Odată cu declarația de Unire din februarie 1697, Sinodul Bisericii românești ceruse Curții de la Viena și drepturi
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
este un sfînt ortodox. Episcopul Melitinei. Acesta învățînd credința creștină, pe timpul împăratului Decie a fost prins și dus înaintea ipatului Marcian; deci fiind întrebat, a mărturisit toată iconomia lui Dumnezeu, pentru noi, defăimînd basmele elinești. Pentru aceasta a fost schingiuit și pus în temniță. Iar Marcian scriind împăratului pentru dînsul a primit ordin să-l, lase liber. Deci mărturisind pe Christos a adormit în pace în 29 martie. Dăm aici istoria sa, scoasă din registrele
Acachie mărturisitorul () [Corola-website/Science/308839_a_310168]
-
slăviți, dar în tainica vedere au fost prea slăviți, pentru că toți au stătut, unii, parte bisericească - preoți, duhovnici vestiți, clirici la scaunul Mitropoliei țării aleși - alții, dascăli slovani și rumâni, și mai toți adăpați oareșice și de latinească și de elinească.”" Tatăl său a fost Ioan starostea, acesta slujind țara timp de peste 40 de ani în diferite slujbe politice și ajungând chiar, de patru ori, să îmbrace caftanul marilor boieri. Între 1790 (înainte de 2 iunie) și 13 august 1796, Ioan îndeplinește
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
vor găsi că aceste tâlcuiri clerice sunt de o origine tot atât de grea de constatat ca și obiceiurile înșile, dar, fiind atât de curioase, le așezăm aicea precum le găsim și în limba, nu fără farmec, a originalului. 1) Dumnezeii limbelor elinești era foarte mulți, dintre carii unul anume Perun, carele se numea al locului, că și în mâna lui ținea o piatră scumpă ce după feliul ei lumina ca jeraticul. Încă și foc de-a pururea ardea înaintea lui. Iară închinătorii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
București, Cartea Românească, 1990. Al doilea dicționar de mari dimensiuni și totodată de o valoare majoră este cel redactat de Gheorghe Ioanid, profesor de greacă și bibliotecar la Sf. Sava, în 1864-1869 (două volume), după ce la 1843 editase o gramatică elinească pentru uz școlar. Pentru alte dicționare, trilingve de data aceasta, vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Intelectualii români ..., p. 77. • Vezi ediția I a Elementelor de matematică, Iași, 1836, în comparație cu ediția a II-a, Iași, 1843. cunoscută și lupta lui Eliade împotriva grecismelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scria curent în greacă, de la însemnări la jalbe adresate stăpânirii. În 1826 traducea scrierea lui Vasile Macedoneanul către fiul său, Leon Filosoful, pe care o folosea la orele de greacă. Un manuscris al său cuprindea o introducere la o Gramatică elinească, cu text bilingv, româno-grec, iar din Darvari traduce Hristoitia, volumul I (text bilingv), după un intermediar, Vizantios, cu cinci ani înainte ca Anton Pann să o traducă din greaca apla a lui Daponte. Vezi tot studiul C. Erbiceanu, Viața și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la mijlocul veacului, diriguitorii destinelor școlii moldave propunând absolvenți pentru burse de specializare la Universitatea din Atena. Astfel, munca lui Neofit Scriban la așezământul de la Socola 70 avea să fie continuată de Gheorghe Erbiceanu, perfecționat în Grecia. În Muntenia, predarea „limbii elinești“ se bucura de un mediu mai favorabil, mai ales după 1831, când din Comisia de inspecție a școlilor trei membri aveau formație greacă (Șuțu, Dendrino și Geanoglu Lesviodax), iar Nicola-Sava Piccolos, medicul personal al generalului Kiseleff și membru, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tradiția didactică greacă, veche de mai bine de un veac și jumătate în spațiul românesc, se rarefiază treptat până la dispariție. În a doua jumătate a secolului XIX își fac loc noi metode și apare un nou tip de profesor de „elinească“, mai receptiv la influențele occidentale și mai puțin interesat de tradiție. În același timp, cultura formativă din Principate înregistrează un vizibil salt calitativ, mai ales în privința practicilor și finalității. Lancaster. Vezi Ilie Popescu-Teiușan, Învățământul lancasterian în școala românească, în Clasici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ioan sin Dobre, sau Dobrevici, din București, în ale cărui însemnări de cronică se găsesc invective și blesteme la adresa inovatorilor care strică tradițiile. Capitala dobândise trei clădiri „moderne“ pe care acest mahalagiu ursuz le condamna cu indignare: teatrul, „capiștea dumnezeilor elinești“, datorat inițiativei domniței Ralu Caragea, „un clup și un bal, unde își schimbă chipurile cu măscări și îmbrăcăminți drăcești și noaptea fac mascaralâcuri în tot chipul, mai rău decât limbile păgâne“66. Ceea ce nu s-a observat este că criticile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mitropolia din Iași. Folclorul urban din epocă nu i-a iertat nici pe primul („Mihai Sturzea, lungă ghiară,/ A băgat Jidanii’n țară” ; <endnote id="cf. 148, p. 69"/>), nici pe al doilea („Acolo unde-au șezut [profesorii de la școlile elinești] Theotoki și Evghene,/ Astăzi vând Jidovii marfă, făcându-se tot dughene” ; <endnote id="416, II, p. 106"/>). „Orașul fără evrei” <endnote id="(310, p. 72)"/> În memoriile sale, Moses Gaster susținea că, În 1881, după conferința sionistă de la Focșani, ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sancțiuni divine. Este cazul unei legende apocrife, Adormirea Maicii Domnului, care a avut o mare răspândire În Țările Române, Începând din secolul al XVII-lea, prin copierea și traducerea unor manuscrise „din limba slovenească” (tipul Galeatovski) și „de pre limba elinească pre limba românească” (tipul Amartolon Sotiria = „Mântuirea păcătoșilor”). Legenda a pătruns În iconografia creștină românească <endnote id="(145)"/>, dar și În spațiul culturii folclorice, inclusiv prin intermediul Mineelor, căci pe 15 august, ziua când se sărbătorește „Adormirea Maicii Domnului” (sau ziua
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pre la toate scaunele Moldovei, drept aceaia cu multă osârdie s-au nevoit măriia sa de-au cercat pre multe țări, pănă l-au îndireptat Dumnedzău de-au găsit oameni ca aceia, dascăli și filosofi, de-au scos den cărți elinești și lătinești toate tocmealele ceale bune și giudeațele celor buni creștini și svinți împărați, carile ca o lumină lumineadză și arată tot lucrul celor întunecați și proști și neînvățați ca să cunoască strâmbătatea tuturor și să giudece pre direptate: carele să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de învățătură. Portrete similare, memorabile, regăsim și în alte predoslovii, așa cum Biblia de la 1688, evaluând calitatea traducerii lui Milescu Spătaru în descendența cărei se și așezau autorii grandioasei întreprinderi schițează, cu două epitete, profilul cărturarului, "dascăl și învățat în limba elinească". Gheorghe Radovici, propunând modelul Mitropolitului Antim în prefața la Octoihul de la 1712, reia atributele exemplare, adăugând grija pentru obște și responsabilitatea față de sufletele turmei avute în pază, concentrate în alegoria recurentă a ierarhului erudit, păstor binecuvântat, nevoindu-se zi și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
grec-français, rédigé avec le concours de E. Egger. Édition revue par L. Séchan et P. Chantraine, Hachette, Paqris, 1950. BIBL.1688 = Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii Vechi și ale ceii Noao Leage, toate care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înțelegerea limbii rumânești, cu porunca preabunului Domn Ioan Șărban Cantacozino Basarabă Voievod (...), București, 1688. BIBL.1819 = Bibliia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a Legii vechi și a ceii noao, cu chieltuiala Rosieneștii Soțietăți a Bibliei, în Sanktpeterburg, în tipografia lui Nic
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]