49 matches
-
a afectat bugetul de intelectual, îmi este de tot folosul în calculele de până la douăsprezece cifre pe care obișnuit le efectuam la punerea în ordine a cheltuielilor cotidiene. Dacă mă mai gândesc că un lot de incalculabilă importanță din operele elinești ale antichității ne-au parvenit prin acești purtători de turban, pare timpul să descoperim o cale de înțelegere cu dânșii. Până atunci să notăm că, operând acum cu invenții ce nu le-am aparținut - inclusiv butonul declanșator - acești numiți arabi
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
dăduseră să-nvețe carte, la părintele Micodim care-i deslușise primele litere pe un vechi Evangheliar, la preacuviosul Afanasie care-i arătase fraza ritoricească, la munții Neamțului pe unde hoinărise întovărășit doar de-un Octoih, la Barzovie-Vodă care-l învățase elineasca și latineasca, la moș Pafnutie care-l învățase a fluiera în dește, la mătușa Despina care-l scăpase de râie, la toți cei care, într-un fel sau altul, îi desăvârșiseră personalitatea. Tuturor acestora le aducea acum mulțumire în cuget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
documentele printr-un curier lui Naulius care aplică parafa administrației romane. Apoi, după ce mai vorbiră puțin, Hasim ieși de la procurator cu documentele făcute sul. Negustorul coborî în atrium unde îl aștepta palanchinul pe ale căror draperii era brodat un nume elinesc, căci Hasim știa că mulți se înteresau cine a venit și cine a ieșit din fortărerață. *** Magistratul Fulvius Simbinacus îl chemase pe centurionul Gaius Cassius într-una din barăcile de la parterul fortăreței Antonia. Rămași singuri, magistratul îl pofti să se
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
cum fac elinii cu filozofia lor proastă și idioată care dă dureri de cap. Ești tu cumva grec? -Nu. Sunt iudeu, îl lămuri ucenicul. -Și de unde știi cuvintele astea? Ai crescut într-o familie bogată și ai făcut școli înalte, elinești, spuse Baraba retrăgându-și mâna de pe tăblia mesei. -Am crescut într-o familie săracă care însă nu și-a pierdut credința în Domnul Dumnezeu, iar tot ce știu, știu de la învățătorul nostru. Baraba arboră o mină serioasă. -Mda, se vede
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
părțile cum fac elinii cu filozofia lor proastă și idioată care dă dureri de cap. Ai origini elene? -Nu. Sunt iudeu, îl lămuri ucenicul. -Și de unde știi cuvintele astea? Ai crescut într-o familie bogată și ai făcut școli înalte, elinești, spuse Baraba retrăgându-și mâna de pe tăblia mesei. -Am crescut într-o familie săracă care însă nu și-a pierdut credința în Domnul Dumnezeu, iar tot ce știu, știu de la învățătorul nostru. Baraba arboră o mină serioasă. -Mda, se vede
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
DOBROGEA Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Născut în Scițya cea Mică, Ioan s-a călugărit (De tânăr) la Betleem, prin voturi pure și smerit. Cu multă râvnă spre lectură (Filosofie elinească), dar mai ales ce se scrisese în lumea Bisericească ! Cu dobrogeanu ' prieten Gherman(dorindu-și viață de asceți), Au plecat înspre pustiuri, la egiptenii-anahoreți ; Au mers într-o Mânăstire, în pustia Schitia, Apoi la Schitul, Tebaida, poposind la Nitria. 7
CUV.IOAN CASSIAN ȘI GHERMAN DIN DOBROGEA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366019_a_367348]
-
sa, Sfântul Efem Sirul părăsește pustiul și vine în Cezareea să ceară cuvânt de folos sufletesc din partea lui și ia cu sine tălmaciul pentru că el nu știa limba greacă. Întâlnirea le este cu folos amândurora. Cerând Sfântul Efrem știința graiului elinesc, i-a răspuns Sfântul Vasile că aceasta e mai presus de puterea lui dar rugându-se împreună în Biserică, Sfântului Efrem i se luminează mintea și dintr-odată grăiește elinește bucurându-se amândoi. Apoi l-a hirotonit chiar el în
SFÂNTUL VASILE CEL MARE, ARHIEPISCOPUL CEZAREEI CAPADOCIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365730_a_367059]
-
despre asta vorbeam. Se vede cine este subiectul și ce „fețe” are! Foarte corect, prea corect, prea ca la țară! Iată „perle” din cauza cărora, lătrătoarea Laika ar trebui să-și lase arme și bagaje și să plece, pentru totdeauna, în elineasca Tauridă și să-și pape, sănătoasă, nemeritata pensioară milenară. Pensioară plătită din sudoarea poporului! Să poată ea, zâna melopeelor, să-și gâdile papilele instinctuale cu subtila intelectualitate a „chiloților roz”, a „chiloților tanga” și a „chiloților puși pe suflet”, pe
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
nu vine singură, tot cam pe atunci, Baraba i-a surprins caravana acestui negustor, într-o ambuscadă, prădându-i toată averea care se spune că era considerabilă. După ani și ani de zile ne-am întâlnit cu el la hanul elinesc Egeea. -Și cum v-a primit? -Recunoaștem că am fost pentru scurtă vreme prinșii acestuia, ilustre. El și oamenii lui ne puteau face bucățele. Totuși acesta a dat uitării povestea cu fiica senatorului și ne-a iertat, ceea ce noi...sinceri
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
fiind deschis, se așezase pe taburet și începuse să apese una cate una clapele cu degetele mâinii drepte. Părea că face pentru prima oara acest lucru, dar imediat apoi încropise o melodie ce semăna întrucâtva cu aceea a cântecelor populare elinești. Foarte frumos, spusese în cele din urmă musafirul ridicându-se, nelăsându-mă să înțeleg dacă se referea la propria compoziție, ori la Bechstein-ul unchiului meu. Prin restul încăperilor casei trecuse cu aerul că își îndeplinește o obligație, doar în fața unui
SFAT DE TAINĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372647_a_373976]
-
amărăciune și de indignare. Pe boieri nu-i are la inimă, îi compătimește însă pe țărani, exploatați crunt sub domnia rapacelui Ioan Gheorghe Caragea. Dacă îl bucură faptul că s-au pus bazele învățământului superior, în schimb teatrul („capiștea dumnezeilor elinești”) îi apare lui, suflet evlavios, ca o ispită păcătoasă; tot așa, unele apucături ale femeilor, portul franțuzesc, obiceiurile noi sunt năravuri rele, oploșite acolo unde nu mai există smerenie. În felul lui, e un moralist, presărându-și însemnările cu „învățături
DOBRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286799_a_288128]
-
funerară : Sciții iau așadar sămânță de cânepă [t¹s kannabios to sperma], se strecoară sub cortul făcut din pături și aruncă sămânța peste pietrele încinse. Sămânța aruncată [peste pietre] scoate un fum parfumat și se face atâta abur, încât nici o baie elinească de abur n-ar putea s-o întreacă. Amețiți de dogoarea aburului, sciții se apucă să urle. Aceasta ține loc de baie, căci trupul nu și-l spală cu apă niciodată (Herodot, Istorii, IV, 73-75). Este vorba de cea mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
București, Cartea Românească, 1990. Al doilea dicționar de mari dimensiuni și totodată de o valoare majoră este cel redactat de Gheorghe Ioanid, profesor de greacă și bibliotecar la Sf. Sava, în 1864-1869 (două volume), după ce la 1843 editase o gramatică elinească pentru uz școlar. Pentru alte dicționare, trilingve de data aceasta, vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Intelectualii români ..., p. 77. • Vezi ediția I a Elementelor de matematică, Iași, 1836, în comparație cu ediția a II-a, Iași, 1843. cunoscută și lupta lui Eliade împotriva grecismelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scria curent în greacă, de la însemnări la jalbe adresate stăpânirii. În 1826 traducea scrierea lui Vasile Macedoneanul către fiul său, Leon Filosoful, pe care o folosea la orele de greacă. Un manuscris al său cuprindea o introducere la o Gramatică elinească, cu text bilingv, româno-grec, iar din Darvari traduce Hristoitia, volumul I (text bilingv), după un intermediar, Vizantios, cu cinci ani înainte ca Anton Pann să o traducă din greaca apla a lui Daponte. Vezi tot studiul C. Erbiceanu, Viața și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la mijlocul veacului, diriguitorii destinelor școlii moldave propunând absolvenți pentru burse de specializare la Universitatea din Atena. Astfel, munca lui Neofit Scriban la așezământul de la Socola 70 avea să fie continuată de Gheorghe Erbiceanu, perfecționat în Grecia. În Muntenia, predarea „limbii elinești“ se bucura de un mediu mai favorabil, mai ales după 1831, când din Comisia de inspecție a școlilor trei membri aveau formație greacă (Șuțu, Dendrino și Geanoglu Lesviodax), iar Nicola-Sava Piccolos, medicul personal al generalului Kiseleff și membru, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tradiția didactică greacă, veche de mai bine de un veac și jumătate în spațiul românesc, se rarefiază treptat până la dispariție. În a doua jumătate a secolului XIX își fac loc noi metode și apare un nou tip de profesor de „elinească“, mai receptiv la influențele occidentale și mai puțin interesat de tradiție. În același timp, cultura formativă din Principate înregistrează un vizibil salt calitativ, mai ales în privința practicilor și finalității. Lancaster. Vezi Ilie Popescu-Teiușan, Învățământul lancasterian în școala românească, în Clasici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ioan sin Dobre, sau Dobrevici, din București, în ale cărui însemnări de cronică se găsesc invective și blesteme la adresa inovatorilor care strică tradițiile. Capitala dobândise trei clădiri „moderne“ pe care acest mahalagiu ursuz le condamna cu indignare: teatrul, „capiștea dumnezeilor elinești“, datorat inițiativei domniței Ralu Caragea, „un clup și un bal, unde își schimbă chipurile cu măscări și îmbrăcăminți drăcești și noaptea fac mascaralâcuri în tot chipul, mai rău decât limbile păgâne“66. Ceea ce nu s-a observat este că criticile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Antusa, care, la rândul ei, îi răspunde tânărului cu prea multă îndrăzneală, în comparație cu Aretusa. Filerot o cere în căsătorie pe Antusa, gest care îl determină pe regele Periandros să îl exileze, iar pe Antusa să o trimită într-o „capiște elinească” dintr-o pustietate, pentru că refuzase căsătoria cu regele Atenei. Într-una dintre numeroasele peripeții din surghiun, Filerot se transformă în arap și revine la curtea lui Periandros, dându-se drept medic, pentru a o vindeca pe Antusa. Va părăsi din
FILEROT SI ANTUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
muncii, despre lucrul noaptea, despre corecturi făcute în pripă („graba citirii la prube”) etc. Iertare își cere și traducătorul G.: „De ar și cunoaște niscare greșală, să nu defaime, că cu greu iaste a tălmăci neștine singur, ales despre limba elinească spre cea rumânească”, mai cu seamă că există „cuvinte elinești și vorbe despre locuri carele unele nici la lexicoane nu se află, altele, de să și află și să înțeleg, iară pentru îngustarea limbii rumânești nu pot veni la tălmăcit
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
citirii la prube”) etc. Iertare își cere și traducătorul G.: „De ar și cunoaște niscare greșală, să nu defaime, că cu greu iaste a tălmăci neștine singur, ales despre limba elinească spre cea rumânească”, mai cu seamă că există „cuvinte elinești și vorbe despre locuri carele unele nici la lexicoane nu se află, altele, de să și află și să înțeleg, iară pentru îngustarea limbii rumânești nu pot veni la tălmăcit. Iară eu am iscodit și în tot chipul m-am
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
să versifice și în grecește -, tipărită la Veneția. Tălmăcirea e dedicată Stancăi Cantacuzino, fiică a postelnicului ucis și mamă a lui Constantin Brâncoveanu, ceea ce înseamnă că traducerea e făcută până în 1699, căci în februarie 1699 Stanca răposa. „Pedepsit” în carte elinească, G. găsește nu fără oarecari opinteli o haină românească stihului lung, iambic, grecesc și ritmului elegiac, știind să păstreze numărul de silabe (14-16) și să așeze bine cezurile. Și-a imprimat și el textul cândva, între 1696 și 1699, poate
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
-o” în viziune proprie: Mihail Kogălniceanu în Edeș, Ion Heliade-Rădulescu în Un filosof și o femeie, Al. Macedonski în Iadeș și Mihail Sadoveanu în Divanul persian. Ediții: Istoria Sindipii filosofului, care mai întâi s-au întors din limba persască în elinească, iar acuma din limba elinească prefăcută în românească, Sibiu, 1802; Cuvânt și pocitania filosofului Sindipa cu împăratul din țara Persiei, anume Chira, CPL, I, 353-401; Sindipa, îngr. și introd. Magdalena Georgescu, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
Kogălniceanu în Edeș, Ion Heliade-Rădulescu în Un filosof și o femeie, Al. Macedonski în Iadeș și Mihail Sadoveanu în Divanul persian. Ediții: Istoria Sindipii filosofului, care mai întâi s-au întors din limba persască în elinească, iar acuma din limba elinească prefăcută în românească, Sibiu, 1802; Cuvânt și pocitania filosofului Sindipa cu împăratul din țara Persiei, anume Chira, CPL, I, 353-401; Sindipa, îngr. și introd. Magdalena Georgescu, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, I, București, 1996, 197-320. Repere
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
decât luciul săbiilor de cruciat sau cavaler. „Tuturor toate făcându-se” (I Corinteni 9, 22), fiind „datori elinilor și barbarilor” (Romani 1, 14), Părinții Bisericii au învățat „toată înțelepciunea egiptenilor” (Fapte 7, 22). Ei - care denunțau ferm „fabulele” sau „născocirile” elinești pentru a proclama, după regulile univocității, un adevăr personal la granița dintre istorie și eternitate - nu puteau citi istoria umanității decât în lumina proclamației apostolice despre moartea și învierea lui Iisus Hristos. Conceptul stoic de providență nu era suficient în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înfrumusețarea vorbirii, și practica cuvintelor,...a se face preoți iscusiți și dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie școale cu patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise asupra boierilor cu boierii și a dregătorilor. Dar...cu acest așezământ nu vor putea sta școalele,... neputându-se scoate banii la vremi, nu lipsia jălbile dascălilor.” Văzând însă cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]