34 matches
-
demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația. 2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale. Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale. Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text științific. Fonetică și ortografie Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful. Lexic Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse. Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice. Sensul denotativ și sensul conotativ ale cuvintelor. Gramatică 1. Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale, quanto? nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal și ordinal ● Pronumele personal în acuzativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Lexic Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. III. Gramatica ● Substantivul formarea femininului (reluare) formarea pluralului (reluare) substantive defective substantive cu două forme de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) - aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii - eliziunea și apostroful (reluare) - dicționarul și accentul cuvintelor II. Lexic - Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse - Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice - Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor III. Gramatică - Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii; eliziunea și apostroful (reluare); dicționarul și accentul cuvintelor, utilizarea dicționarului bilingv. II. Lexic (actualizare) Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice Sensul denotativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) ● aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii; ● eliziunea și apostroful (reluare); ● dicționarul și accentul cuvintelor, utilizarea dicționarului bilingv. Dicționarul etimologic. II. Lexic (actualizare) ● Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme. ● Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale, quanto? nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal și ordinal ● Pronumele personal în acuzativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Lexic Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. III. Gramatica ● Substantivul formarea femininului (reluare) formarea pluralului (reluare) substantive defective substantive cu două forme de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația. 2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale. Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale. Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
al Academiei lui Vasile Alecsandri, în anul 1881 pentru întreaga sa operă, Macedonski izbucnește fără reticențe, scriind o analiză critică în trei numere ale "Literatorului" (nr. 8, 9, 10) menită a distruge mitul infailibilității poetului, reproșându-i versuri neeufonice din cauza eliziunilor, comparații forțate, rime false, greșeli de construcție și de sens al cuvintelor și îi neagă puterea de creație, acuzându-l că și-a însușit poezii create de popor. Alecsandri făcea parte din Academia Română, iar Macedonski considera că nu se cuvine
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
la română : Dispariția din vorbire a articolului hoț. enclitic "l". Cea mai veche atestare,sigură, a dispariției din vorbire a art. hoț. enclitic "l" provine dintr-un document scris de Mihai Viteazul în Iulie 1600 la Albă Iulia : "Hotaru Ardealului". Eliziunea/elidarea este caz particular de acopocă. Constă în dispariția unei vocale finale înaintea prepoziției: Epiteza/paragoga (pară: "alături") este adăugarea unui sunet neetimologic la sfarsitul cuvântului. Epiteza lui "e" în latină populară: Ipoteza privind epenteza lui "e" în latină populară
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
provine din cuvântul latinesc «"fabulare"». Consoanele [l] și [r] sunt amândouă lichide; anumite limbi, ca de exemplu coreeană, nu fac distincție între cele două sunete. Juxtapunerea celor două consoane lichide (cum este cazul în cuvântul «parler»), face destul de posibila o eliziune, eliminarea uneia dintre ele. Creola haitiana a pierdut și [-r] final al verbului «parler», poate pentru că, din punct de vedere etimologic, sunetul [é] (-er) nu este prea îndepărtat de sunetul [e,].
Limba creolă haitiană () [Corola-website/Science/311873_a_313202]
-
la aluzie ne transpune în registrul erotic, pe care pornografia îl respinge. Precizând că ea "se gândi că niciodată nu se iubiseră mai puțin ca în ziua aceea", naratorul întărește doxa care opune sexualitatea și iubirea veritabilă; ceea ce justifică oblic eliziunea scenei. Scena pornografică construiește nu un tablou unic, pe care l-am putea fixa într-o singură imagine, ci o configurație dinamică de diferite relații între mai mulți actori, minim una dacă este vorba despre autoerotism. Astfel, configurația poate fi
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Astfel este celebrată utopia care susține pornografia. Însă acest sentiment de transparență pe care ea îl dă consumatorilor săi este rezultatul unei munci laborioase: dacă nu există "nici...", "nici...", e pentru că textul se construiește metodic pe un anumit număr de eliziuni, dintre care cea a diferenței sexuale este cea mai neînsemnată. 3. Un focalizator Conștiința focalizatoare este, în ultimă instanță, autorul, care a selectat pentru cititorii săi ceea ce el consideră excitant. Dar nu direct cu autorul se confruntă cititorul, ci cu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cunoaște o creștere progresivă, deoarece lumea grăbită de astăzi nu mai are timp să se exprime pe îndelete și caută forme cât mai economicoase pentru a-și formula și a-și comunica gândurile. Frecvente suprimări de sunete (sincope, apocope, afereze, eliziuni, contracții, disimilări etc.) au loc exclusiv în vorbire, nu și în scris; în cele mai multe cazuri de acest fel nu se petrece o modificare durabilă, ci numai o reducere accidentală în pronunțare, fără urmări asupra soartei sau configurației cuvântului respectiv. Totuși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pres curtărilor (așa se explică Înregistrarea Agellius În loc de A. Gellius, id est Aulus Gellius); nu scrie un iota subscris sau adscris, din nebăgare de seamă sau din ne știință; nu scrie, la dictare, sunetele care nu se pro nunță, datorită eliziunii; sare un cuvînt pe care nu-l poate citi, sare cuvinte grecești (situație sin tetizată de expresia larg răspîndită: Graeca sunt, non leguntur ; e.g. un manuscris din Aulus Gellius omite Într-un pasaj toate cuvintele grecești și notează: erant hic
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
u r s u l u i, construcțiile entimematice presupun deseori ambiguități sau dificultăți de interpretare și, de aceea, claritatea discursului și trăsăturile cerute lui din perspectiva stilului funcțional pe care-l ilustrează sînt uneori dependente de acest aspect. V. eliziune, inferență, silogism. FLEW 1984; ENESCU 1985; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. IO ENUNȚ. Sintaxa secolului al XX-lea, prin direcția analitică (structuralistă și funcțională) ce urmărește identificarea elementelor constitutive ale unui text lingvistic, consideră că unitatea de bază a obiectului
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre Emma și Charles este, prin elipsa evenimentului, pe deplin "reprezentată". Nici în acest caz nu ni se oferă vreo certitudine cu privire la evenimente în cursul fabulei. La fel, în tabloul Am șase ani al lui Aptekar, momentul omis este cina. Eliziunea cu pricina este cu atît mai elocventă, cu cît cina este singura dată cînd familia se întregește. Evident, tatăl trebuia eliminat din povestire pentru ca înfruntarea dintre mamă și fiu să poată avea loc. Elaborarea mai multor fire paralele ale fabulei
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
măcar să mai Însemne pasajul cenzurat cu croșete. Într-o carte recentă, Dan Horia Mazilu Îi absolvă atât pe Dan Simonescu, cât și pe editori, uitând să-i numească Însă pe adevărații vinovați : „Nu regretatul profesor Dan Simonescu poartă responsabilitatea acestor eliziuni”, iar „inocența editorilor mi se pare indiscutabilă” <endnote id="(383 p. 169)"/>. Un tratament similar a fost aplicat de către cenzori și cărților străine. Iată doar câteva exemple. În toate edițiile românești ale Povestirilor din Canterbury de Geoffrey Chaucer, anume „Poves-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trăiască de Gaulle / trăiască de Gaulle / trăiască de Gaulle)] ] Transcrierea înfățișează un tip neobișnuit de oralitate, situat între oral și scris. Printre urmele specifice oralului, șterse cu grijă din transcrierile de pe Internet și din arhivele naționale din Canada, cităm numeroasele eliziuni ale sunetului e13. Acestea sînt mai rare la mijlocul unui cuvînt (maint'nant, souv'nir) decît între un determinant sau prepoziție și un substantiv, între un pronume și un verb (au nom d'la France, tout l'long, que j'le
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
atare. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. În această grupă tulburările de vorbire includ: 1) pierdere de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) sforăit naso-faringian; 5) stop glotic; 6) tulburări faringiene în pronunțarea consoanelor fricative; 7) dislalie = substituiri, eliziuni, etc.; s, z, ș, f, v, sunt suflate laringian sau faringian; s este sunetul cel mai frecvent produs pe această cale. Se folosesc mai des două poziții de pronunție a consoanei s: este articulat cu limba ușor proeminând, sau cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a elipsei legitimate de auxiliarul nonpasiv. Este bine-cunoscut faptul că elipsa grupului verbal legitimată de auxiliar este posibilă doar în structurile în care verbul lexical nu se deplasează în afara domeniului lexical, întrucât deplasarea V-la-I extrage verbul lexical din domeniul de eliziune (Thoms 2011; Nicolae 2013d), iar auxiliarul nu este clitic, ci cuvânt autonom. Exemplul (162) înfățișează același tip de structuri sintactice specifice englezei moderne (163), unde structura de auxiliare aparține domeniului funcțional, iar verbul lexical rezidă în domeniul vP, putând fi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]