30 matches
-
și greu de analizat preocupare. Vorbește nu ca un orator, ci ca un profesor de elocință. Și ar părea că voiește să țină o lecție model, după ce într-o lecție anterioară a expus elevilor care sunt principalele reguli ale bunei elocuțiuni". Portretul e mai amplu și întreg, dar am extras din el doar cîteva linii lămuritoare. Prelegerea aceasta maioresciană a rămas, în memoria eroului romanului, pentru că a avut ca obiect expunerea operei lui John Stuart Mill. Dar, după obiceiul marelui dascăl
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
merge înainte, ba găsește timp destul nu numai a admira natura, cerul și pământul, ci și, mai ales, pentru a face rău altora în calea sa. Aceste puncte, rău rezumate aici, au fost dezvoltate și explicate de orator cu o elocuțiune, bogăție și măestrie cunoscută de toți. Putem zice că un ceas am fost aproape de fericirea posibilă. Conștiința noastră avea ținută în veghere numai două scopuri, departe de orice alt zgomot al marei lumi subiective. Întâi, să-și păstreze în acțiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și la elementul real, acela al sensibilizărei prin mijlocul gestului. De-aceea, dacă prima noastră secțiune a avut a face cu arhitectonica declamațiunei artistice, secțiunea noastră a doua însă va avea a face cu legile artistice ale gestului, așadar cu elocuțiunea corporală. Abia cu partea asta noi călcăm pe terenul propriu, original, particular (minunat) al reprezintațiunei dramatice. În trecerea de la momentul întîi, al vorbei, la momentul al doilea, acela al gestului, se prezintă de-aceea procesul necesar din ideal în arătarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intern al sufletului, lumea dinăuntru în fluxul și refluxul ei, și asta prin o perpetuă și reciprocă apucare una-ntr-alta a amîndor momentelor. graiul gest nesensibil al spiritului Daca așadar secțiunea întîia a avut a face numai cu elementele elocuțiunei corporale, prin care artistul reprezintator ia în proprietate corpul ca pe laturea naturală a spiritului și face din el o unealtă pentru reprezintarea stărilor sufletului: e problem al secțiunea a doua de-a lăsa să se nască aceste stări (situațiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
singulare, și după accea abia va trece la declamarea unor opere întregi. Căci aicea abia află ceea ce poate el pur și simplu numai prin puterea tonului și prin intuițiunea poetică, fără iluziunea sensibilă a măștei și a costumului și fără elocuțiunea fizică (gestul și jocul de scenă). Prin un esercițiu des și repetat cu înțelegere de felul acesta actorul se-nvață de-a se familiariza repede cu un caracter al opului și de-a citi deodată de pe foaie. Cu cât se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Jocul mut le mijlocește {EminescuOpXIV 357} între ele și le face să fie espresiunea conexă a vieții individuale, căci el arată oarecum firul roșu care trece prin împleticirea tuturor situațiunilor unui caracter. În jocul mut se împreună așadar toate elementele elocuțiunii trupești, spre a reflecta impresiunea care e produsă într-un caracter prin fapta și vorbele celor ce (coagează) colud. Mai întîi jocul mut mijlocește patosul vorbirei întrerupte cu cea începută. Prin această mijlocire vorba începută apare motivată în sine însăși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unor afecțiuni psihice (nevroze, psihoze, demențe). Le vom analiza în continuare. Tulburările de origine senzorială sau motorie sunt reprezentate prin următoarele: - surdi-mutitatea la copiii surzi; - audi-mutitatea la copiii cu auzul normal dar cu agnozie auditivă congenitală; - dislalii sau tulburări de elocuțiune; - dislalii sau tulburări articulare (de cauză piramidală, extrapiramidală sau cerebeloasă, consecutive parkinsonismului, pseudobulbarism, PGP). Anomaliile de dezvoltare ale limbajului constau din următoarele: - audi-mutitatea idiopatică în raport cu o întârziere a dezvoltării funcțiilor praxice, o stare de debilitate motorie generală și un anumit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
subcorticală a lui Wernicke; ea este o tulburare de înțelegere a limbajului vorbit cu conservarea, limbajului interior și a vorbirii spontane, lecturii și a scrisului, anartria sau afazia motorie pură subcorticală sau afazia verbală a lui Head, privește funcția de elocuțiune, de articulare a limbajului, fără a fi însoțită de tulburări ale funcțiilor nominale sau sintaxice; limbajul interior, scrisul și cititul sunt păstrate, afazia Broca sau afemia este o tulburare de expresie motorie a limbajului, cu conservarea înțelegerii vorbirii, a scrisului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lui, ca să nu cadă pe mâinile unei dezmățate. Ironia soartei făcu ca tocmai "dezmățata" să deștepte instinctele erotice ale lui Titi. De la o vreme, acesta venea din ce în ce mai des în casa lui Giurgiuveanu, căutând în chip învederat pe Otilia. Lipsit de elocuțiune și de idei, el se așeza în apropierea fetei și zâmbea tăcut, căutând cu dificultate un prilej de convorbire. Totuși, aceste vizite dese erau surprinzătoare din partea lui Titi, care nu ar fi mers singur în casa cuiva, sub nici un chip
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
oarecum incantatoriu desăvârșește (achève) această izolare a vorbei: negând cu o trăsătură suverană, hazardul rămâne termenilor în ciuda artificiului reclădirii lor alternative în sens și sonoritate, și ne pricinuiește această surpriză de a nu fi auzit vreodată cutare fragment ordinar de elocuțiune, în timp ce reminiscența obiectului numit se scaldă într-o nouă atmosferă" (Divagation première, în vol. Vers et prose, Librairie Académique Perrin, 1925, p. 190). Devenită aproape un loc comun, teza respectivă se întâlnește și la alții. Și extravagantul Boris Vian avea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pentru care gândul și exprimarea au nevoie de un timp mai îndelungat spre a se sincroniza. Fără a fi un semn diagnostic, bradilalia poate să reprezinte o suspiciune de întârziere mintală. b) balbismul, logonevroza Balbismul (bâlbâiala) este o "perturbare a elocuțiunii, caracterizată prin ezitare, repetare sacadată, pauze penibile și chiar împiedicare completă a facultății de a articula. Balbismul este o tulburare frecventă la copil, mai ales în rândurile băieților 135". Ca diagnotic diferențial, în timp ce bâlbâitul cântă sau recită, semnele de bâlbâială
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Fonastenia nu are nevoie de un tratament logopedic special, ea dispărând după o pauză a vorbirii timp de câteva zile. • Afonia și disfonia, în schimb, pot avea mai multe cauze, atât fiziologice, cât și somatice. Ele sunt efecte, la nivelul elocuțiunii, ale unor paralizii ale mușchilor sau în urma unor afectări la nivelul scoarței. Se manifestă prin dispariția parțială sau totală a vocii. • Un capitol special îl reprezintă situația subiecților glosotomizați. Este vorba despre persoane care, din diferite motive, de exemplu după
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
subiectul acestor devieri pe care creierul le produce din imaginile mentale plecând de la cuvinte. Radioul se află la mijloc: creierul poate produce imagini mentale plecând de la cuvintele auzite, dar nu poate alege ritmul formării acestora, care este dictat de ritmul elocuțiunii și de programarea radiofonică. Acesta este poate și motivul pentru care internetul se dezvoltă astăzi atât de repede. Modelul unor mass-media centralizate, care difuzează informația în timp ce masele o primesc pasiv, s-ar putea să fie depășit. Blogurile, forumurile de discuții
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mici indică persoane ce se descriu că supuse și taciturne, putin dinamice și active, putin energice; este o dimensiune definită prin subdimensiunile dinamism (Dy) și dominantă (Do). Prima tinde să măsoare aspecte ce privesc comportamente energice și dinamice, facilitatea de elocuțiune și entuziasm, în timp ce a doua tinde să măsoare aspecte legate de capacitatea de a se impune, de a fi cel mai bun, de a-și exercita influență asupra altora. (Exemple de itemi: Am sentimentul că sunt o persoană activă și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nu pot fi trecuți prin toate subdiviziunile lui, suntem obligați să ne variem cât mai mult lecțiea. însuși spiritul treptelor formale (de care suntem obligați să ne aducem aminte zi de zi) ne cere să înnaintăm varieat, dela exercițiile de elocuțiune, la cele de cetire, dela acestea, la noui exerciții de elocuțiune, de aici înfine la exerciții de scriere sau grammatical-teoretice, etc.” (Papadopol, 1925: 134). în afara faptului important că asistăm acum, prin scrierea lui Papadopol, la primele discuții privind predarea gramaticii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ne variem cât mai mult lecțiea. însuși spiritul treptelor formale (de care suntem obligați să ne aducem aminte zi de zi) ne cere să înnaintăm varieat, dela exercițiile de elocuțiune, la cele de cetire, dela acestea, la noui exerciții de elocuțiune, de aici înfine la exerciții de scriere sau grammatical-teoretice, etc.” (Papadopol, 1925: 134). în afara faptului important că asistăm acum, prin scrierea lui Papadopol, la primele discuții privind predarea gramaticii ca subdiviziune autonomă, găsim exprimate și opinii privind la cum ar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de creație a elevului.” (Fl. Ilioasa, 1939: 49). Discutând despre compunerile la cursul superior, Fl. Ilioasa iterază la rândul său „noțiunile teoretice ale stilului oratori”, prezentate într-o formă ușor diferită față de Papadopol: „subiectul, invențiune, (adunarea) materialului, planul (dispozițiune) și elocuțiunea (stilul).” (Fl. Ilioasa, 1939: 53). sînt făcute și precizări privind aplicarea particulară a acestora la analiza literară a unei opere, la discutarea curentele literare etc. XXIV. Metodele studierii limbii materne în ceea ce privește predarea literaturii este recomandată „aceieaș metodă ocazională sistematizată” (Papadopol
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cuprins) compoziții \ c) Încheiere (concluzii) 80 b) Schema care vizualizează procesul elaborării unei compoziții: / a) Alegerea subiectului I b) Analiza subiectului Etapele elaborării I c) Documentarea (invențiunea) < unei compoziții | d) Întocmirea planului I (dispozițiunea) I e) Redactarea sau compunerea \ orală (elocuțiunea) 6) Modelele (textele-model) reprezintă compoziții de diferite tipuri și Își găsesc locul fie Înainte ca elevii să treacă la redactarea unei compuneri, fie după elaborare, În partea finală a corectării sau discutării ei. Acestea se aleg consultând operele diverșilor autori
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
atât structurile, calitatea și performanțele lexico grafice sunt mai dificile, uneori imposibile. La aceștia se constată adesea greutăți în a lega literele în citirea cuvintelor, deși izolat ei pot denumi literele. Din această cauză comit numeroase greșeli, confuzii, ezitări de elocuțiune a literelor în cuvinte, deformându-le. Ceea ce se întâlnește în mod curent la acești subiecți este cunoscut în literatura de specialitate sub numele de paralexie. Legat de această deficiență, putem face o analogie cu agnozia: incapacitatea de a integra percepțiile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fiabil. Sînt semnalate trei tipuri de pauze: • Pauzele simple de respirație [/], de pertinență, dar care constituie un aspect al ritmului vorbirii. • Pauzele marcate [//] sînt indicii puternice ale ritmicității discursului imprimate de vorbitor. Astfel pot fi identificate schimbările de viteză a elocuțiunii. Ele pot fi legate și de faptul că oratorul vrea uneori să meargă pînă la capătul enunțului fără să fie întrerupt (de exemplu la § 3, la § 7 sau la sfîrșitul lui § 11). În rest, cu mici excepții, aceste pauze subliniază
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
scriiturii (ceea ce anticii numeau actio) și de a premerge istoric invenția frazei. După ce am abordat îndelung relectura concepției clasice a perioadei în Adam 1990 (73-83) și 1991 (143-190), amintesc pe scurt că Aristotel definește perioada ca pe o "formă de elocuțiune 1 care are un început și un sfîrșit prin ea însăși, precum și o întindere ușor de cuprins dintr-o singură privire" (Retorica III, § 1409a36, tr. Marina-Cristina Andrieș, Ed. IRI, București, 2004: 323). Această unitate prezintă avantajul de a fi "plăcută
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai degrabă reformulări ale problemelor morfologice și sintactice tratate în gramaticile mai vechi. (a) Analiza operei literare are de rezolvat probleme similare în cazul unităților semantice și a organizării lor specifice în scopuri estetice. 204 Probleme ea acelea ale semanticii, elocuțiunii și imaginilor poetice sunt reintroduse într-o enunțare nouă și mai îngrijită. Unitățile semantice, propozițiile și sistemele de propoziții se referă la obiecte, construiesc realități imaginative ca, de exemplu, peisaje, interioare, personaje, acțiuni sau idei. Acestea pot fi și ele
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
neclare și învechite despre metru și ritm pe care se bazează, demonstrând prin aceasta că fără un sistem de referință adecvat nu se poate scrie o istorie corespunzătoare. Același tip de probleme se pun și în cazul unei istorii a elocuțiunii poetice engleze, în privința căreia nu există decât studiile statistice ale Joséphine! Miles, sau în cazul unei istorii a imagisticii poetice engleze, pe care încă nimeni n-a încercat s-o scrie. S-ar putea crede că în acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ar fi figura lui Hamlet, a lui Don Juan sau a Evreului rătăcitor ; dar, în fond, acestea sunt probleme de altă natură. Diferitele versiuni ale unei povestiri nu au legătura sau continuitatea necesară pe care o are problema metrului și elocuțiunii poetice. A urmări, să zicem, toate variatele versiuni ale tragediei Măriei Stuart în întreaga literatură s-ar putea prea bine să prezinte interes pentru istoria sentimentului politic și ar putea, desigur, să ilustreze incidental anumite schimbări în istoria gustului literar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de uzate, încât noii cititori sunt insensibili la ele și reclamă ceva diferit, ceva de obicei opus procedeelor anterioare. Procesul evoluției este un șir neîntrerupt de mișcări ascendente și descendente, un șir de revolte ducând mereu la noi "actualizări" ale elocuțiunii, ale temelor și ale tuturor procedeelor literare, Dar această teorie nu explică de ce evoluția are loc într-o anumită direcție: simpla descriere a mișcărilor ascendente și descendente nu poate nicidecum exprima întreaga complexitate a procesului. O altă explicație a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]