13 matches
-
dar și de variațiile de umiditate dintre zi și noapte. Variațiile termice provoacă fisuri în stratul superficial al rocii; materialele se desprind și se acumulează la baza pantelor sub formă de blocuri de grohotiș; pe suprafețe plane se formează acumulări eluviale. În rocile eterogene, ca textură și mineralogie, dezagregarea este de tip granular; aici se formează mici excavațiuni denumite alveole și în anumite condiții "taffoni" (niște excavații semisferice ale căror diametre ating uneori câțiva metri). Variațiile de umiditate acționează asupra rocilor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
între un biotop și o biocenoza constituie un ecosistem. Soluri podzolice, tipul de soluri acide. Format prin procesul de podzolizare, transformarea de rocă mama sub influența de hidroliza acidă, îndepărtarea de nămol, cu două, și metal trivalent din orizonturile superioare eluvial de profilul de sol în illuvial (ca urmare a migrației de organo-minerale compuși și lessivage - scurgerea de particule de argilă de la superior la inferior liber distrugerea preliminar de aluminosilicați) și acumularea relativă de siliciu în ele. Podzolice apare în roci
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
concluzie, manifestările hidrologice ale carstului in zona Carașova, prezintă particularitățile: Reprezentative pentru acest areal sunt solurile zonale, determinate în mod direct de climă, vegetație și litologie. Reprezentative pentru acest tip sunt următoarele tipuri de soluri: - soluri brune eu-mezobazice pe materiale eluviale și proluviale, pe platourile calcaroase; - terra-rosa formate pe un substrat calcaros; Solurile azonale se împart în : - solurile hidromorfe, soluri gleice în lunca râului Caraș; - erodisoluri, pe suprafețe foarte înclinate, formate prin îndepărtarea orizonturilor superioare, mai ales pe versanții vestici ai
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
considerate urme ale rădăcinilor plantelor ierboase . Este o formațiune specifică pliocenului, cu origine controversată: - eoliană (prin acțiunea vântului, care transportă praful fin până la distanțe mari) - deluvială (acțiunea apelor curgătoare, care au rol important în transportarea și acumularea lui) - pedologică sau eluvială (datorită prefacerilor pe care le suferă o scoarță de alterare de tip eluvial, de pe cumpenele de ape și versanții cu înclinări mici) - fluvio-glaciară (din acumulările fluvio-glaciare de la periferia calotelor de gheață, unde au acționat intens apele provenite din topirea ghețarilor
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
controversată: - eoliană (prin acțiunea vântului, care transportă praful fin până la distanțe mari) - deluvială (acțiunea apelor curgătoare, care au rol important în transportarea și acumularea lui) - pedologică sau eluvială (datorită prefacerilor pe care le suferă o scoarță de alterare de tip eluvial, de pe cumpenele de ape și versanții cu înclinări mici) - fluvio-glaciară (din acumulările fluvio-glaciare de la periferia calotelor de gheață, unde au acționat intens apele provenite din topirea ghețarilor) Ținând seama de geneza diversificată, loessul se clasifică în următoarele tipuri: - eolian, existent
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
aluvial situat în cadrul văilor propriu-zise și pe unele terase mai vechi - fluvio-glaciar situat în zonele marilor câmpii deltaice și fluvio-glaciare - deluvial existent în regiuni de câmpii piemontane, câmpii joase, depresiuni, văi mult lărgite - proluvial întâlnit în perimetrul conurilor de dejecție - eluvial pe sectoarele cumpenelor de ape, suprafețele și versanții cu înclinare slabă Aproape fiecare din tipurile genetice de loess prezintă caractere proprii, care pot fi puse în evidență pe baza analizelor complexe (mineralogice, granulometrice), aceste trăsături specifice fiind rezultatul condițiilor distincte
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii de alunecare. Văile minore sunt ravenate, având alunecări superficiale (13 m) în dealurile: Marginea, Toaca, Coasta Potlogului. Suprafața cea mai mare din cadrul reliefului sculptural o ocupă alunecările complexe. Eroziunea areolară este și ea foarte
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
să fie mai anevoioasă, deseori considerându-se grosimea lor egală cu a stratului supus solificării. Pe anumite interfluvii, predominant argilomarnoase din bazinul Bahluiețului (de exemplu interfluviu dintre Bahluieț și Pârâul Oii), complexele argilo-marnoase s-au transformat diagenetic în luturi loessoide eluviale cu grosimi de 3-4 m ( Băcăuanu, 1968). Deluviile predominante sunt cele fine, nisipoase și nisipo-lutoase, relativ omogene granulometric și lipsite de material scheletic. Delimitarea lor de roca in situ este dificilă, dacă în alunecare sunt antrenate pachete de strate cu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și formând platourile structurale din zona cercetată . Depozitele cuaternare acoperă suprafețe însemnate și apar sub formă de terase ale Bahluiului sau ca formațiuni aluvionare holocene (constituite din nisipuri, prundișuri, argile și luturi). Ele sunt completate de cuverturi locale de luturi eluviale, situate pe interfluvii și suprafețe slab înclinate, chiar deluviale și proluvio-coluviale. Concomitent cu adâncimea văilor, îndeosebi în cuaternar, condiționat de energia mare a versanților, de deschiderea la zi a stratelor acvifere din sarmațian și de la baza teraselor aluvionare, cât și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu rama înaltă a dealurilor din vest se întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor din care au fost desprinse. Suprafața
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se încadrează Dealul Drencea, situat la sud de așezare. Această categorie se prezintă sub formă de coline larg vălurite, sau de poduri ușor înclinate, majoritatea fiind sculptate în marne sau argile sarmațiene, acoperite în cea mai mare parte de luturi eluviale. În prezent, pe interfluvii, procesele de eroziune sunt reduse, cu excepția marginilor mai înclinate ale acestora, de la contactul cu versanții afectați de procese deluviale active (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183) (Pl. 3/1 2). În cadrul reliefurilor sculpturale deluviale întâlnim, la nord de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc „budăie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cosașul de stepă - Saga pedo. 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geomorfologie Culmile, podurile și toate interfluviile reflectă adesea o adaptare generală la structura monoclinală și sunt acoperite de straturi subțiri, de 1-4 m și discontinue de luturi loessoide eluviale. Formele structurale sunt bine reprezentate în relief, impunându-se prin cueste unde se pune în evidență asimetria de ordinul II, ca în cursurile inferioare ale văilor Totoiești, Hoisești, Bogonosului, Ilenei sau în unele porțiuni ale văilor Sinești și Săuzeni. Versanții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]