20,703 matches
-
Funcționând că un guvern în exil, a fost finanțat (în secret) de Departamentul de Stat al SUA, insă sumele alocate s-au dovedit a fi insuficiente. Mai mult, fondul depus de Mihai Antonescu în timpul războiului (aproximativ opt milioane de franci elvețieni) - destinat să "folosească pentru o rezistență organizată în exil, în caz că țara ar fi fost ocupată de sovietici" - a fost blocat de Ana Pauker, în calitatea sa de ministru de Externe. Cea mai intensă activitate a fost aceea din timpul președinției
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și nu bate nimic în cuie. Decît valoarea. Stagiunea care s-a încheiat a atras atenția în mod special cu un program pe care s-a mizat foarte tare: spectacole-lectură. S-au tradus texte foarte noi din dramaturgia nemțească și elvețiană - criticul de teatru și traducătorul Victor Scoradeț a asigurat selecția și versiunea în limba română - piese care, de pildă, acum un an, la Festivalul de teatru de la Avignon, au constituit atracția și revelația ediției. Cristi Juncu, Radu Afrim, Radu Apostol
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
de muzicienii performeri din vitrinele cadrului expozițional al atelierelor. Tot în deplasare, de această dată la Tg.Mureș, în marea sală de concerte a Filarmonicii, recitalul cameral în duo a fost susținut de pianista americană Annlynn Miller în compania violoncelistului elvețian Ulrich Schmid; o muzică a unui târziu postromantism ce amintește de drumul componistic parcurs de Șostakovici, ciclul celor două Sonate pentru violoncel și pian de Alfred Schnittke - compozitor originar din Rusia, a fost prezentat la noi în primă audiție românească
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
dramei și nu din exterior, ele devin o convenție ca oricare alta, șocul creat de ele apropie de miezul dramei și nu creează stânjeneală. într-un fel mai puțin violent, o realitate dură este descrisă și de cele două piese elvețiene selectate: Top Dogs de Urs Widmer și Ambasadorul de Thomas Hürliman. Dezechilibrul economic general modifică percepția de sine elaborată de "stăpânii vieții": victime ale restructurării întreprinderilor, foștii funcționari superiori, managerii, oamenii de succes de ieri devin azi niște epave, incapabile
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
gândește mereu la pădurea de arbori imenși doborâți de furtună, unde nu rămâne, triumfător, decât tufișul neînsemnat, și se compară pe sine cu un "călcător în teasc" pomenit de profetul Isaia, care zdrobește popoare și restabilește puritatea. Reverdil, preceptorul evreu elvețian al regelui, care lucrează zadarnic la legea abolirii iobăgiei, visează la iluminism ca la un "revărsat de zori liniștit și superb", ca la o lumină lină... El este, poate tocmai de aceea, singurul care scapă. (De remarcat că nici un personaj
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
Viorica Bucur În urmă cu un an, relatând despre ediția a 36-a a Zilelor Cinematografice de la Solothurn, arătam că totul funcționează aici cu precizia unui ceasornic elvețian, dar conform unui tipic cam monoton prin repetare. Iată, însă, că ajuns în al 37-lea an de existență, "conservatorul" Solothurn a ales... schimbarea. "Zilele... au rămas fidele Solothurn-ului, dar pentru asta au trebuit să ...se miște", arăta Ivo Kummer
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
cât mai ales cele "ascunse" și descoperite în sălile de cinema. Astfel, oferta de filme - care a fost deosebit de generoasă (ridicându-se la 250 de filme, față de 230 anul trecut) și care, până la actuala ediție se rezuma, îndeosebi, la producția elvețiană (în genuri, formate sau suporturi diferite, în coproducție sau nu) - s-a diversificat prin introducerea unei secțiuni de film consacrată în exclusivitate unei țări oaspete. Inaugurând seria, Invitation Quebec a adus pe malurile Aarului 22 de producții din ultimii doi
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
filmelor, multe producții autohtone având o circulație limitată la anumite zone. Poate că așa se explică, printre altele, și marea afluență de spectatori în timpul Zilelor de la Solothurn: e o ocazie pentru elvețieni, indiferent de limba vorbită, de a vedea filme elvețiene. Astfel, printre cele cinci producții nominalizate anul acesta la Premiile Cinematografiei Elvețiene, s-au detașat din capul locului două titluri :"Eloge de l'amour" (regia Jean-Luc Godard) - film ce a rulat doar în cantoanele francofone - și "Utopia Blues" (regia Stefan
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
că așa se explică, printre altele, și marea afluență de spectatori în timpul Zilelor de la Solothurn: e o ocazie pentru elvețieni, indiferent de limba vorbită, de a vedea filme elvețiene. Astfel, printre cele cinci producții nominalizate anul acesta la Premiile Cinematografiei Elvețiene, s-au detașat din capul locului două titluri :"Eloge de l'amour" (regia Jean-Luc Godard) - film ce a rulat doar în cantoanele francofone - și "Utopia Blues" (regia Stefan Haupt), care nu și-a găsit distribuitori decât în zona germanofonă. Câștigător
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
Bettinei Wilhelm hazardul împletește destinele a doua fete, dintre care una, devenită fantomă, o ajută pe cealaltă să-și găsească drumul în viață; în La Salamandre (faimosul film realizat în 1971 de Alain Tanner și prezentat în ciclul "Miracolul cinematografiei elvețiene"), povestea unei tinere muncitoare, acuzată că ar fi tras cu pistolul în unchiul său, este o ocazie pentru un ziarist și un poet de a scrie un scenariu de film - dar tânăra își apără libertatea interioară și nu se lasă
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
și experiența celor din jur, în dorința de a aparține unei comunități. Două tinere femei, cu părinți originari din Kosovo, dar născute, crescute și integrate activ în viața din Elveția, nu înțeleg de ce de ani întergi li se refuză cetățenia elvețiană (Beromuster); Coco, tânărul din Traum Frau, urmărit de Riniker cu aparatul de filmat vreme de doi ani, are aspectul fizic al unui bărbat, dar trăirile psihice ale unei femei, drept pentru care urmează un tratament cu hormoni, se supune mai
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
el se sinucide. În schimb, tânăra toxicomană din Unterwegs zwischen Leben und Tod se bate cu îndârjire și dragoste de viață cu o boală necruțătoare - sida - și cu prejudecățile celor din jur despre drogați. Desigur, nu sunt prea vesele filmele elvețiene, iar atunci când vor să glumească umorul lor e negru și scrâșnit. Văzută prin filmele sale, țara lui Heidi e mai puțin turistică și pitorească, dar, indiscutabil, mult mai vie și mai incitantă.
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
prea multă vreme marginalizată, rămasă într-un fel de "purgatoriu", printre "marii indezirabili", aceasta, în ciuda imensului ecou și a consecințelor extreme pe care le-au avut întreprinderea sa iconoclastă, începând cu acel februarie 1916, când lansa la Zürich, în oaza elvețiană apărată de ravagiile războiului, alături de Marcel Iancu și de scriitori și artiști de mai multe naționalități, sfidarea cea mai brutală și mai orgolioasă - dar și spectaculoasă - a tuturor convențiilor și codurilor de maniere instalate în societatea burgheză a vremii. Junele
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
Manuscriptum" de Henri Béhar în 1981, ar fi dat, totuși, ceva mai multă culoare raporturilor sale cu mediul de origine). Treptat, se încheagă un portret foarte viu, deloc romanțat, ce ni-l apropie mult pe tânărul Tzara, cel din epoca elvețiană, a zgomotoaselor Manifeste Dada. El propune imaginea, mereu susținută de documente - amintiri ale primilor amici de la Cabaretul Voltaire, corespondență, mărturisiri abia travestite în "romanul" fragmentar al lui Tzara din 1923, Faites vos jeux, interviuri, - a unui personaj destul de aparte: ajuns
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
pentru studii de Filosofie (Marcel Iancu se afla deja acolo, student, dar câștigându-și existența și... cântând prin restaurante, împreună cu fratele său, melodii românești și franceze!), Tzara intră în contact cu societatea boemă, destul de pestriță, a tinerilor refugiați în "oaza elvețiană": cu Hugo Ball, care deschide un cabaret literar, "centru de divertisment artistic", decorat de către plasticianul român, cu Richard Huelsenbeck, cu alsacianul Hans Arp și alții. Starea de spirit mărturisită de poetul pus pe fapte mari și gata de îndrăznețe aventuri
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
Al. Talex, Panait Istrati, Amintiri, evocări, confesiuni (1985). De aceeași tenacitate, esențială în fertilitatea cercetării, dă dovadă Ion Ursulescu atunci când, deși un text din revista geneveză, "La Feuille" este considerat pierdut, și doar amintit în unele bibliografii, fotocopiat după ziarul elvețian, este descoperit și pus la dispoziția sa de către fostul președinte al Asociației "Les Amis de Panaït Istrati", Jean Hormière, decedat în 1996. Publicațiile străine, "La Feuille", din Geneva și "L'Humanité Dimanche" ocupă alt important compartiment de studiu al lui
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
studiu al lui Ion Ursulescu. Pentru "La Feuille", el își dă silința să limpezească atribuirile textelor lui Panait Istrati, în virtutea câtorva perspective pentru reperarea debuturilor: a debutului într-o limbă străină, după plecarea din România; a debutului în presa occidentală (elvețiană); a debutului cu semnătura Panait Istrati. Toate legate de anul 1919. Surpriza care duce la schimbarea de optică referitoare la primul articol scris de Istrati în limba franceză și publicat de Jean Debrit, directorul ziarului, nu este Tolstoïsme ou Bolchévisme
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
efemere, deși poate nici acestea n-au lipsit din viața sa de om al cetății, de dascăl și de lider al breslei, pentru că lumina, care l-a sorbit pînă la deplină cuprindere, a fost arta. Asumarea vocației Ca un ceasornic elvețian, la ceasurile opt dimineața, artistul e la ușa atelierului său din Pangratti. Străbate mai anevoie drumul de cîteva sute de metri de la casa sa din strada Zambaccian pînă aici, dar îl face numai și numai pe jos. E mai aplecat
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
mult epuizate în Elveția, ultima dintre ele, o culegere de nuvele (Mes mots), aflată și la București la expoziția organizată de țara invitată de onoare, a avut parte de două ediții într-un an, fapt destul de rar în lumea literelor elvețiene. Am avut răgazul și plăcerea de a realiza un interviu cu Françoise Choquard, după lansarea la tîrgul Bookarest 2002 a romanului Iarna lucidă (Ed. Cartea Românească). Magdalena Popescu-Marin: Françoise Choquard, ce sentimente vă trezește prezența "caldă" a celui de-al
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
că-mi face plăcere. Dar aceste traduceri au o anumită poveste, o carte tradusă nu vine de la sine. Ea este urmarea unui șir de întâmplări. Pentru mine a fost mai întâi un schimb de trei zile între scriitorii români și elvețieni. Ăsta a fost primul meu contact la fața locului cu țara dumneavoastră. A urmat o în treagă țesătură de relații literare, legate atunci, sentimente de simpatie și de prietenie chiar, a trebuit o legătură relativ oficială între România și Elveția
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
cititoare a mea, nu numai pentru că m-ați citit cum trebuie, dar ați făcut din romanul meu l'Hiver lucide o iarnă românească! Vă datorez recunoștința mea. Iar cititorilor curioși de a cunoaște povestea unei pasiuni târzii între doi individualiști elvețieni fără pereche - lectură plăcută! M.P.M.: Și în loc de concluzie? F.Ch.: Mă felicit din tot sufletul că am venit în România. O carte tradusă nu e abstracție, ea înseamnă întâlnirea cu cititorii, cu țara străină, cu limba ei, cu peisajele văzute, cu
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
sufocantă a orelor de serviciu (ca și a vieții de familie) ș.a.m.d. Deși relatate la persoana a treia, toate aceste episoade nu se diferențiază, la prima vedere, aproape cu nimic de secvențele diaristice propriu-zise, pagini extrase din jurnalul elvețian al protagonistului: recunoaștem aceeași voce, aceeași tonalitate chiar, și mai cu seamă aceeași unică obsesie (Ema), cu deosebirea că uneori, prin flash-back-urile inspirate și mai cu seamă prin ritmul alert, pe alocuri chiar antrenant, paginile scrise la persoana a treia
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
francez? Succesul său se datorează, evident, dublei identități. Și, totodată, dublei încrederi: în prietenie, iubire, sentimente, dar și în convingeri democratice, rațiune, principii civice. Andrei Makine, Testamentul francez. Traducere și postfață de Virginia Baciu. Editura Polirom, 2002. Destinul alege Inginerul elvețian Walter Faber, trăind de mulți ani în America, e un homo faber, preocupat de tehnică, de concretețe, uitând că există sentimente, subconștient, soartă. Aterizarea forțată, cât pe ce accident, a unui avion cu care călătorea spre Mexic, într-o aridă
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
Marina Constantinescu Subiectul piesei (povestit de însuși autorul) Să zicem că diavolul în persoană se hotărăște să viziteze România. Și vine sub înfățișarea unui jurnalist elvețian de origine română, desigur - din moment ce vorbește impecabil românește. E însoțit de doi drăcușori, la fel de elvețieni și la fel de români împreună cu care urmează să facă un film despre România de azi. Nu-i trebuie mult timp să descopere că aici se simte
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
Marina Constantinescu Subiectul piesei (povestit de însuși autorul) Să zicem că diavolul în persoană se hotărăște să viziteze România. Și vine sub înfățișarea unui jurnalist elvețian de origine română, desigur - din moment ce vorbește impecabil românește. E însoțit de doi drăcușori, la fel de elvețieni și la fel de români împreună cu care urmează să facă un film despre România de azi. Nu-i trebuie mult timp să descopere că aici se simte ca acasă. Asta îi dă frisoane. Misiunea lui e deja îndeplinită, n-are pe cine
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]