7 matches
-
și indefinisabilă. Cine nu cunoaște și nu simte direct ce e poezia, nu va putea niciodată să priceapă noțiunea. Poezia e poezie, foarte departe de arta de a vorbi, de elocvență". Într-un mod ori altul, se proclamă ideea de emanatism; aflat într-o complexă stare de grație, de auscultare, poetul (căutător in aeternum) aude voci; îl vedem selectând și luând în posesie (fragmentar) lumi impalpabile. În fapt, la construcția unui edificiu poetic durabil participă memoria abisală, acționează semnale arhetipale și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o distrugere (resorbție) a cosmosului. [307] prakrti = natură, materie primordială fără început și fără sfîrșit, ca și spiritul (Purusa). [308] Pentru cuvîntul "creere" se folosește iar un compus al lui srj- (lat. surgere), și anume visrjami, care implică emanatismul "creației". [309] Bhagavad-gītă, IX, 4-8. [310] Bhagavad-gītă, IX, 19: ... Amrtam kaiva mrtyuç ca sad asac caham Arjuna. [311] Bhagavad-gītă, XI, 37-38 (la care se referă, probabil, și Hegel: cf. p. 254). Este important de observat că textul în sanscrită: twam
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
luat din Underhill și o afirmație generală comună celor doi. Următoarele două prelegeri sunt, după Marta Petreu, inspirate din capitolul Mysticism and theology al cărții lui Underhill. În realitate ele nu au în comun decât tema. Prelegerea a XVIII-a, Emanatism, imanentism și trinitarism, discută bineînțeles despre emanatism și imanentism ca atitudini fundamentale ale misticii. De aceeași temă se ocupă prima jumătate a respectivului capitol din cartea autoarei britanice, a cărei tratare se resimte de lectura lui Rudolf Eucken. Acesta îi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
comună celor doi. Următoarele două prelegeri sunt, după Marta Petreu, inspirate din capitolul Mysticism and theology al cărții lui Underhill. În realitate ele nu au în comun decât tema. Prelegerea a XVIII-a, Emanatism, imanentism și trinitarism, discută bineînțeles despre emanatism și imanentism ca atitudini fundamentale ale misticii. De aceeași temă se ocupă prima jumătate a respectivului capitol din cartea autoarei britanice, a cărei tratare se resimte de lectura lui Rudolf Eucken. Acesta îi acordase atenție specială întâi în Die Grundbegriffe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Underhill descriu cele două poziții în moduri substanțial diferite. Numai punctele lor principale sunt comune. E vorba de puncte care nu pot fi omise într-o asemenea tratare și care se regăsesc și la alți autori. În primul caz: definirea emanatismului, existența unor lumi intermediare, gradate, între om și Dumnezeu și înclinația acestei atitudini spre pesimism. Dar nici frazarea, nici modul de abordare nu coincid, lucru evident chiar din citatele pe care Marta Petreu le pune în paralel. Apoi, Nae Ionescu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ci un câștig al filologiei comparate, vechi de o jumătate de secol (de fapt, chestiunea monogenezei celor doi termeni este încă deschisă discuțiilor). La fel, afirmația că creștinismul - prin dogmele trinității și încarnării - reprezintă o poziție intermediară și sintetică între emanatism și imanentism, deci superioară celor două, este un bun comun al teologiei fundamentale, dincolo de frontiere confesionale. E din nou adevărat că Nae Ionescu o citează pe Sfânta Tereza de Ávila pentru viziunea mistică a trinității, la fel ca Underhill. Aceasta
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a doua ipostaze a lui Dumnezeu, puntea de care vorbeam adineaori; nu e mai puțin adevărat că puntea a fost aruncată.“ E evident că nu e vorba aici de asumarea paternității, ci de faptul că dogma trinității, ca punte între emanatism și imanentism, nu a fost istoricește elaborată în mod conștient ca o soluție de mijloc între cele două mai vechi, așa cum o analizează el într-un curs universitar. Nae Ionescu continuă prin a spune că activitatea religioasă, ca și cea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]