211 matches
-
fundamentală distingând între gândire, pe de o parte, respectiv realitate, pe de cealaltă parte, nesesizând contopirea celor două în procesul autoconstituirii spiritului 35. Gândirea este realitate și este poziționata în miezul lucrurilor, nu în afara lucrurilor, proiectându-le pe un traseu emancipator. Intelectul nu reușește însă să observe decât aparentă, superficialul, exteriorul, coaja lucrurilor, nu estența, ființa în sine și pentru sine, umanitatea care își devine sieși scop și care înaintează permanent, chiar dacă încet și cu reculuri, pe calea rațiunii. Intelectul este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
textele nefamiliare. E izbitor, în povestirile semnate de cei de mai sus, si categoric nu rezultat al unei simple coincidențe, un anumit simt tragic al lumii. Complet neașteptat, de asemenea. Nimic din optimismul contagios al surîsului american, nimic triumfalist și emancipator, ci mai degrabă un aer ușor ostenit, șovăielnic, trist. Nu poate fi o întîmplare faptul că eroii povestirilor apartinîndu-le celor mai importanți scriitori ai secolului (nu doar în America) parcurg experiențe tragice, sînt imigranți măcinați de neliniștea noului început, temători
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
a distinge deosebirea, adesea discrepantă, dintre clișeul portretului evreului imaginar și al celui real. Dar înainte de asta, autorul face o utilă incursiune în istoricul ideii de toleranță la români, oprindu-se cît și cum se cuvine, la programele cu adevărat emancipatoare ale revoluțiilor de la 1848 în țările române, deși ideea de a-i accepta pe străini drept egali cu autohtonii în fața legii își face loc cu infinită greutate. Iar ideea de ospitalitate funcționa mai ales la cei de aceeași origine din afara
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
a ne preocupa, scriind despre autorii contemporani, și de aspectul reușitei artistice sau al eșuărilor, de a fi atenți nu numai la "conținut" ci și la "formă", asumându-ne riscul de fi taxați drept estetizanți, o învinuire gravă. Această tendință emancipatoare a noilor critici este remarcată de o cercetătoare avizată și calmă a intervalului, Ana Selejan, care notează în Literatura în totalitarism. 1959-1960 (Cartea Românească, 2000): "... adaug imediat câteva evidențe care se impun pentru oricine citește textele analitice ale tinerilor critici
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
E, prin urmare, o istorie marcată de o succesiune de "tutele" și de o căutare permanentă a "tutelelor". în cele două voievodate, scrie Traian Sandu, "spiritul de revoltă socială, ca și al autonomiei internaționale, nu se datorează înfloririi unei culturi emancipatoare ca în vestul sau chiar în centrul Europei", aici "elitele" sînt lipsite de legitimitate și de aceea există nevoia verificării ei continue, fie pe lîngă schimbătoarele puteri tutelare, fie pe lîngă o populație nemulțumită". Așa încît situarea internațională ca etern
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
s-a luat identitatea, autoritatea. Omul se vede „emancipat” de natură. Ba chiar și de el însuși. Se înregistrează în fel și chip eșecul omului. Părinții, educatorii autorii purtători de știință devin față de copii, tineri, față de tehnologia ca pragmatică putere emancipatoare, un fel de natură. „Eșecul părinților în educația copiilor apare tot mai evident pe măsura pierderii autorității”., educația fiind astfel incapabilă să-l „scoată pe om din atavica animalitate”. Subminându-și până la rădăcina ființei sale autoritatea, omul își pierde de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
politică), clișeele dezvoltate au fost cu totul altele decât în literaturile Europei de Sud-Est. Asemenea clișee semnalează Anca Rădulescu analizând și traducând totodată din }iganiada. Prezentarea pe care i-o face lui Budai-Deleanu în contextul mișcărilor iluministe nu omite ideile emancipatoare ale acestui poliglot - care a publicat studii în latină, germană și română, dar care mai cunoștea și greaca, franceza, italiana, maghiara, polona, ucrainiana, ceva ebraică și rusă... Budai, care a studiat și trăit zece ani la Viena, devenind apoi slujbaș
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
umană? Credeam c-o să fie o chestie mai măreață! O suferință plină de demnitate! O suferință plină de sens - ceva în genul lui Abraham Lincoln. O tragedie, nu o farsă! Mă gândeam la ceva mai în genul lui Sofocle! Marele Emancipator ș.a.m.d. Nicicând nu mi-a trecut măcar prin minte că voi ajunge în situația de a încerca să-mi eliberez din cătușenici mai mult nici mai puțin decât cariciul. ELIBERAȚI-MI-L PE GOGU! Poftim, iată sloganul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
în accepțiunea feminismului liberal clasic, nu este vizată destructurarea familiei rezultă în primul rând din centrarea atenției spre spațiul public. Privatul nu este luat în seamă în sensul emancipării femeilor, chiar în cadrul familiei. Deși în plan public liberalismul este profund emancipator, în plan privat, rămâne tributar patriarhatului. Premisele deschise de liberalism privesc emanciparea individuală, proces de înaintare spre autonomie, dar aceasta este predictibilă doar în spațiul public. În paradigma liberală, în prim-plan au fost aduse revendicările privind egalitatea în drepturi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
erau impuse în conformitate cu interesul public (de pildă, prin controlul reproducerii, prin cenzura libertății de opinie, prin stabilirea unor structuri de consum casnic etc.). Privatul mai rămânea un loc de retragere, un fel de refugiu personal, însă nu era un privat emancipator. 5. Conservatorism și modernizaretc "5. Conservatorism și modernizare" Din punct de vedere al teoriei politice, în România, oscilația între modernizare și conservatorism pare să fie o încercare stângace de opțiune între liberalismul asociat democrației și marxismul moștenit 52. În teoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
publică modestă se datorează lipsei de fonduri și a distribuirii celor disponibile în susținerea industriilor falimentare. 5.1. Victimizareatc "5.1. Victimizarea" Principalul merit al perspectivei liberale pe care îl poate valorifica o abordare a familiei monoparentale, care se dorește emancipatoare, îl constituie renunțarea la abordarea victimizatoare, ce presupunea implicit protecție și suport. Acest tip de abordare victimizatoare este larg recunoscut în privința familiei monoparentale. Ca un efect al acestei încadrări, s-au dezvoltat politici de tip asistențial. Abordarea problematicii familiei monoparentale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
al doilea eseu din Despre comunism. Destinul unei religii politice, sintetizează perfect atât formal, cât și subiacent scheletul ideatic și practic al comunismului. Ce a fost comunismul? Citam din Vladimir Tismăneanu: "Proiect transcedent și soteriologie laică, utopie chiliastica și promisiune emancipatoare, determinism rigid și voluntarism febril, comunismul a fost (..) o doctrină radicală economică, morală, socială și culturală, axată pe realizarea unor scopuri fundamental transformatoare". Dacă țelul ultim al comunismului a fost crearea unei noi civilizații, atunci cea de-a doua întrebare
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
cineva o asumă fără rezerve: Viorel. Pentru o clipă el devine centrul atenției, centrul de greutate al unei lumi lipsite de greutate, gestul său are ceva din justificarea lui Oreste din Muștele lui Jean-Paul Sartre, pentru care crimă era gestul emancipator, modul suprem de a manifesta liberul arbitru. Estetică lui Criști Puiu este una radicală și ea ține de asumarea unui punct de vedere față de realitate care este la fel de radical precum gestul crimei. Fiecare act nesemnificativ în logica decupajului se dovedeste
Străinul din Aurora by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5688_a_7013]
-
iluzie, ea rămânând în continuare prizoniera realității structurale a economiei politice. Marx uită însă că, pentru Hegel, gândirea, rațiunea, se află în lucruri, nu în afara acestora. Ea este eficientă în măsura în care pune lucrurile, lumea per ansamblu în mișcare într-o direcție emancipatoare. Nu ii reproșase Hegel lui Kant că lucrul în sine este numai un produs abstract al gândirii, fără acoperire în realitate? Această prezumtiva "întoarcere cu capul în jos" a dialecticii hegeliene de către Marx, de care s-a făcut atâta caz
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dar neasumata ca atare, așa cum este tratată problemă de către Hegel. Libertatea radicală marxista nu se poate împlini pe șine decât că abolire a politicii, a reprezentării, a statului. Întocmai că la Hegel, epocile istorice anterioare preiau una de la alta elementele emancipatorii și converg înspre prezent, care la rândul sau nu este decât o etapă a spiritului. Dar, spre deosebire de Hegel, spiritul marxist reprezintă o descătușare de forțe creatoare care nu mai are răbdare să aștepte după istorie și înțelege emanciparea că o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
am obișnuit deja la Almodóvar, însă care se observă mai bine în Volver, unde protagonistele sînt legate de relații de rudenie. Or, dacă stilul telenovelistic, în varianta sa "clasică", îndeplinește o funcție care cu greu ar putea fi descrisă ca emancipatoare, balonul de săpun ironic construit de regizorul spaniol produce, în primul rînd, contrastul cunoscut între aparența stilului și ideea de bază, una dintre sursele unei ironii intelectuale. în al doilea rînd, efectul este, în mod indiscutabil, unul tonic - ale cărui
Femeile lui Almodovar by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10143_a_11468]
-
des constitution politiques et des autres institution humaines; Paris/ Lyon: J.B. Pelagaud et Cie; 1859, p. 83). Toți răzvrătiții nihiliști se consideră „discipolii lui Satan”. Bakunin își face din acest lucru un renume: „Satan, răzvrătitul etern, primul liber cugetător și emancipator al lumilor” ( God and the State, p. 2 citat de Părintele Serafim Rose,op.cit., p. 118). Nietzsche confirmă „întruparea” în el a lui Antihrist, ca și lucifericul Proudhon: „Vino la mine, Lucifer, Satana, oricine ai fi! Diavol pe care credința
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
ei sunt romi, dar care și-au uitat limba, a spus adevărul că el este țigan că așa știe el de acasă. Buuun. Iată cuvintele lui Nicolae Gheorghe (N. G) dintr-un interviu considerat testamentar acordat lui Iuliu Rostaș: Proiectul emancipator ROM "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator
ASUMAREA ETNIEI ROME>>> SECRETAR DE STAT RRROM? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343911_a_345240]
-
Nicolae Gheorghe (N. G) dintr-un interviu considerat testamentar acordat lui Iuliu Rostaș: Proiectul emancipator ROM "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul? I.R.: Activiștii romi. N.G.: Care sunt țigani. Majoritatea provenim dintre țigani, nu dintre romii „din neamuri”, tradiționalii
ASUMAREA ETNIEI ROME>>> SECRETAR DE STAT RRROM? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343911_a_345240]
-
interviu considerat testamentar acordat lui Iuliu Rostaș: Proiectul emancipator ROM "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul? I.R.: Activiștii romi. N.G.: Care sunt țigani. Majoritatea provenim dintre țigani, nu dintre romii „din neamuri”, tradiționalii . I.R.: Se definesc romi, se re-brand-uiesc
ASUMAREA ETNIEI ROME>>> SECRETAR DE STAT RRROM? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343911_a_345240]
-
emancipator ROM "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul? I.R.: Activiștii romi. N.G.: Care sunt țigani. Majoritatea provenim dintre țigani, nu dintre romii „din neamuri”, tradiționalii . I.R.: Se definesc romi, se re-brand-uiesc ca romi. N.G.: Asta vreau să spun, dar
ASUMAREA ETNIEI ROME>>> SECRETAR DE STAT RRROM? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343911_a_345240]
-
găsească o identitate pe baza numelui nostru indian de ROM, si nefiind romi, caută să se auto-inventeze. Țiganii kashtale știu că nu sunt romi, și că trebuie să urmeze directivele Guru-ului lor spiritual Nicoale Gheorghe. El spunea clar: Proiectul emancipator ROM Iată cuvintele lui Nicolae Gheorghe (N. G) dintr-un interviu considerat testamentar acordat lui Iuliu Rostaș: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm că romi, nu poți prezenta că țigani. PENTRU CĂ
TIGANII KASHTALE VOR SĂ RECONSTRUIASCĂ IDENTITATEA ȘI CULTURA ROMILOR? DE CE? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343912_a_345241]
-
Iată cuvintele lui Nicolae Gheorghe (N. G) dintr-un interviu considerat testamentar acordat lui Iuliu Rostaș: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm că romi, nu poți prezenta că țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul? I.R.: Activiștii romi. N.G.: Care sunt țigani. Majoritatea provenim dintre țigani, nu dintre romii „din neamuri”, tradiționalii
TIGANII KASHTALE VOR SĂ RECONSTRUIASCĂ IDENTITATEA ȘI CULTURA ROMILOR? DE CE? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343912_a_345241]
-
G) dintr-un interviu considerat testamentar acordat lui Iuliu Rostaș: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm că romi, nu poți prezenta că țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul? I.R.: Activiștii romi. N.G.: Care sunt țigani. Majoritatea provenim dintre țigani, nu dintre romii „din neamuri”, tradiționalii . I.R.: Se definesc romi, se re-brand-uiesc
TIGANII KASHTALE VOR SĂ RECONSTRUIASCĂ IDENTITATEA ȘI CULTURA ROMILOR? DE CE? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343912_a_345241]
-
Iuliu Rostaș: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm că romi, nu poți prezenta că țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul? I.R.: Activiștii romi. N.G.: Care sunt țigani. Majoritatea provenim dintre țigani, nu dintre romii „din neamuri”, tradiționalii . I.R.: Se definesc romi, se re-brand-uiesc că romi. N.G.: Asta vreau să spun, dar
TIGANII KASHTALE VOR SĂ RECONSTRUIASCĂ IDENTITATEA ȘI CULTURA ROMILOR? DE CE? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343912_a_345241]