31 matches
-
corectă, dl. Barbu Cioculescu ar fi trebuit ca, ținând seama de sugestiile și normele de mai sus, să colaționeze integral textele scrisorilor cu manuscrisele lor " (s. G.P.). Și anume, ca "să extragă, din această colaționare, argumentele pentru păstrarea, fie pentru emendarea prin conjectură a unor forme lingvistice din scrisori." Observația dlui Pienescu este justă și fundamentală, cu unica obiecție că în acest caz aș fi realizat o ediție pe cont propriu și nu reeditarea plus completarea ediției Șerban Cioculescu - așa cum mi-
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
e expresia unei frustrări personale, care n-are legătură cu editarea în sine. Și totuși, dacă dl Coloșenco era cât de cât onest, avea obligația de a scrie o singură frază neutră: în ediția actuală am ținut seama de unele emendări ale lui I.F. pe care le-am operat tacit. N-ar fi fost chiar de tot corect, dar în acest caz nu-i mai deranjam moralitatea. Mi-am dat seama într-un târziu (perplexitatea e o frână!) că plasarea mea
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
preferat-o), lipsa mai multor inedite. În realitate, meritele extraordinare ale inițiativei lui Maiorescu din 1883 copleșesc infinit "erorile" pe care se tot insistă. În 1989, regretatul Petru Creția a reeditat ediția princeps, făcînd, într-o notă asupra ediției, toate emendările necesare. Dar nici o clipă nu a negat excepționala importanță a ediției princeps ci, dimpotrivă, i-a recunoscut valoarea. Cît privește episodul amputării Luceafărului, mult mai tîrziu, cînd faptul devenise știut unanim, mari editori (unii și mari critici literari), precum Ibrăileanu
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
este cazul - intervențiile cenzurii, în funcție de manuscris. În fine, se cuvine salutat și faptul că greșelile de tipar, adevărat „călcâi al lui Ahile” al, altminteri, valoroaselor ediții din colecția „Opere fundamentale”, sunt în ediția de față foarte rare, ceea ce face ca emendarea ei ulterioară să nu fie necesară. Cantitativ, Opere. X. Publicistică (1951-1967) nu ne aduce nici o revelație. Știam că poetul a fost un scriitor împătimit, pe care clipa plecării la cele veșnice l-a găsit la masa de scris. Ca și
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
dat seama că Alexandru Oprea este un mare scriitor”, e nevoie de cuvenita notă, care să explice cititorului mai tânăr cine au fost cei doi și de ce spune unul dintre ei o asemenea enormitate despre celălalt. Iar asemenea prilejuri de emendări sunt la tot pasul în paginile ediției, fie pentru că memoria le mai joacă invitaților feste, fie pentru că atmosfera cordială îi îndeamnă la superlative, fie pentru că unii simt nevoia să lanseze aici ipoteze istorico-literare încă insuficient cercetate. Condițiile exprimării orale - lapidaritate
Farmecul pierdut al istoriei literare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5058_a_6383]
-
fost aceeași, mentalitatea lor a diferit, atît ca emigrant, cît și ca imigrant etc. Ceea ce merită a fi reținut, ca un adevăr cvasiincontestabil, este faptul, relevat deja, că „fiecare val de imigranți români a avut trăsături distincte și mentalități proprii”. Emendarea care se impune, citînd această opinie, este aceea că „valurile” la care ne referim nu au fost atît de individualizate Încît Între ele să fi existat niște „granițe” distincte, justificate Întru totul și oricînd vizibile. Fiind vorba despre un proces
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
păr cu pere sure Cu crengile la pământ. Vântul bate, peră pică. Un mare număr de greșeli de editare au suferit versurile lui Eminescu. Astfel, În 1989, când, cu ocazia centenarului morții poetului, s-a retipărit ediția princeps, lista de emendări și corecții cuprinde 22 de pagini, conținând 350 de corecturi pentru doar 303 pagini și 61 de poezii, ceea ce Înseamnă, după calculele lui I. Funeriu (1995), „o medie de peste o greșeală pentru fiecare pagină și aproape șase pentru o poezie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
partea spirituală a culturii. Necesitatea acceptării unei noțiuni de rang categorial în explicarea faptelor de limbă prin factori psihologici și cognitivi nu poate fi pusă la îndoială și, în acest sens, lingvistul John L y o n s considera posibilă emendarea structuralismului de tip saussurean prin admiterea unei determinări culturale, care-l face pe individ să vadă lumea în virtutea orientării imprimate de specificul grupului din care face parte, specific care este integrat limbii sale180. De aceea, baza psihologică se manifestă mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
s-ar putea presupune că, în cazul filozofiei și al poeziei, funcționează un principiu special care permite intuirea generalului și a universalului prin individual. Că nu este nevoie de admiterea unui astfel de principiu exceptiv este demonstrabil însă pe baza emendărilor aduse logicii clasice de filozoful Edmund H u s s e r l. Potrivit acestui gînditor, cunoașterea conceptuală se poate realiza prin individual și, în acest caz, individualul poate fi luat ca universal. Aceasta se întîmplă deoarece printr-un singur
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acesta, nu este surprinzător faptul că În ansam blu tradiția codicelor este mai bună decît cea a papi rusurilor. Cu toate acestea, pentru unii autori greci tradiția papirusurilor este fără Îndoială superioară. Adeseori papirusurile au venit ca o confirmare pentru emendările eleniștilor moderni. Mărturiile papiriacee pentru texte latinești se află Într-o poziție distinctă. În urma săpăturilor efectuate În Egipt au fost recuperate fragmente deja cunoscute din autori latini. Înaintea tuturor se plasează, din acest punct de vedere, Vergiliu și Cicero. Din
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ei plasau un indiciu al efortului depus: emen daui, notă Însoțită În mod firesc de numele celui care făcuse corectura. Sau, simplu, autorizau o copie prin: recognoui sau relegi; existau și cîteva variante mai detaliate ale notei de corectură: temptaui emendare sine antigrapho; prout potui emendaui sine magistro. Un exemplar corectat era apoi folosit ca model, pentru a se corecta după el și altele. Adesea aceste subscriptio nes conțin și anul și locul unde s-a făcut corectura. O notă aparte
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
al emen dărilor făcute de alexandrini a arătat că, din 413 alterări propuse de Zenodotos, numai 6 se găsesc ca lecțiuni În toate papirusurile și manuscrisele, numai 34 În majo ritatea lor, iar 240 nu apar defel. Din 83 de emendări care i se pot atribui lui Aristofan, numai una a Întrunit aprobarea generală, alte 6 apar În majoritatea mărtu riilor, În vreme ce 42 nu sînt defel acceptate. Aristarch a exercitat o influență mai bine resimțită, dar nici sugestiile lui nu au
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sugestiile lui nu au fost ușor acceptate: din 874 de lecțiuni, 80 se găsesc peste tot, 160 apar de mai multe ori și 132 numai În scholii. Munca filologilor alexandrini nu se poate pune Însă sub semnul acestor excese de emendare. Multe dintre observațiile lor au fost validate de critica ulterioară; chiar și tentativele de identificare a unor pasaje de autenticitate Îndoielnică au putut fi uneori acceptate. Suspectau că povestea lui Dolon, din Iliada X, era o adăugire, din pricina stilului (pe
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
1842: Ad scripta ueterum repraesentanda duabus diuersis utimur artibus: nam et qui scriptor, quid scripserit dis putamus, et quo rerum statu quid senserit et cogitarit exponimus: quorum alterum sibi iudicandi facultas uindicat, alterum interpretatione continetur. Iudicandi tres gradus sunt recensere, emendare, originem detegere. Nam quid scriptum fuerit, duobus modis intellegitur, testibus examinandis, et testimoniis ubi peccant, reuo candis ad uerum: ita sensim a scriptis ad scriptorem transiri debet. Itaque ante omnia quid fidissimi auctores tradiderint quaerendum est, tum quid a scriptoris
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
tiuni de conținut, reperele pot fi informațiile pe care le avem asupra autorului sau a punctului lui de vedere. Acolo unde tradiția se dovedește a fi coruptă, se impune remedierea ei prin conjectură (diuinatio). Această Încercare conduce fie la o emendare evidentă În sine, fie la cîteva conjecturi mai mult sau mai puțin satisfă cătoare; În caz contrar, se recunoaște că nu s a găsit pentru pasajul respectiv nicio reparație prin conjectură, iar indiciul grafic al acestui impas este crux. Conjectura
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
separative sau conjunctive. Vorbim de erori separative dacă un manuscris atestă o eroare acolo unde un alt manuscris păstrează lecțiunea autentică: atunci are o descendență independentă de a acestuia (rămîne Însă incertitudinea generată de contrastul dintre lecțiunile autentice și posibilele emendări). Dependența unui martor de un altul nu poate fi demonstrată direct, ci numai prin excluderea posi bilității de a fi independent. Se demonstrează că un martor B este independent de un martor A, descope rind În A Împotriva lui B
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
manuscrise Împărtășesc o eroare proprie, și anume una care nu poate fi atribuită unei coincidențe În citirea greșită și care face ca manuscrisele să fie asociate Într-o anumită linie de descendență (și de data aceasta, există posibilitatea ca o emendare să fi anulat mărturia asocierii). Se poate dovedi că doi martori, B și C, sînt Îm preună Împotriva unui al treilea, A, prin identificarea faptului că o eroare comună lui B și C este de o ase menea natură, Încît
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
tendință de contaminare: În momentul În care se produce contaminarea, metoda care stă la baza alcătuirii unui stemma devine impracticabilă. Recomandările stricte de alcătuire a schemei de descendență nu se aplică În cazurile În care tradiția manuscrisă a fost supusă emendării sau contaminării, iar faptul acesta impune limitări, pentru că este primejdios ca un text să fie editat pe baza unui stemma incert. Mai departe, stemma trebuie să acopere o tradiție Închisă: altminteri orice manuscris individual poate conține variante (În text sau
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
vechi, iar apoi ajunge la recen tiores, În ordine cro nologică. Acești martori recentiores se dovedesc a fi, În majoritate, dependenți. Știința bizantină merită să fie corect evaluată, tot așa cum se cuvine să fie prețuite efectele adnotărilor medievale sau măiestria emendărilor Renașterii. Biblio grafia recentă și recurgerea la mijloacele moderne de cercetare reprezintă pentru editor o complinire a stu dierii cîmpului general al tradiției manuscriselor de care dispune. Șapte manuscrise din Eschil pot sugera un stemma, alte șaptesprezece Îl pot distruge
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Titus Livius erau totuși texte prea voluminoase pentru a se bucura de o popularitate neîntreruptă, iar un hiatus În transmitere poate avea efecte ascunse. Recensiunea manuscriselor, chiar dacă permite o mărturie adecvată, poate implica argumentul probabilității ca ipoteză de lucru, iar emendarea și contaminarea sînt În măsură să vicieze analiza. Se poate recurge la examinarea statistică, un calculus de variante, care nu implică nicio opinie În privința autenticității lecțiunilor sau a deteriorării lor succesive. Munca statistică poate fi făcută acum cu mijloace moderne
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
deja colaționate sau dacă li se pot recupera lecțiunile din alte surse. După siglele codicelor se pun notae, prin care se explică abrevierile folosite În aparatul critic: om., del., cor. etc.; semnele < >, [ ], † etc., indicațiile editorilor, ale celor care au făcut emendări, ale revistelor, diser tațiilor etc. Conspectus poate varia În funcție de operă. În cartea De medicamentis a lui Marcellus se adaugă signa pon derum medicinalium. Pentru operele dramatice, se adaugă la text personae și argumenta, iar după text se pune conspectus metrorum
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
și din cari s-au tradus în limba română; spre a putea verifica acele traduceri și a le perfecționa unde va cere trebuința. Nu este vorba deci de o simplă retipărire a cărților bisericești cu litere latine, ci de o emendare a edițiunilor existente în text și în limbă. Considerând că, cestiunea tipăririi cărților bisericești cu litere latine s-a rezolvat la noi încă mai înainte decât în România, căci, în urma esibitului sinodului eparhial din Arad nr. 101 ex. 1871, congresul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Considerând că biserica ortodoxă română în toate provinciile locuite de români are una și aceeași limbă, că până astăzi se folosesc de aceleași edițiuni a cărților sale procurate în trecut, cele mai multe, chiar și prin România, din patria noastră. Considerând că emendarea ce o va afla necesară comitetul care va edita în România cărțile bisericești vrând - nevrând se va accepta și la noi și presupunând că edițiunea emendată, făcută cu precauțiune și cu pricepere de lucru, astăzi trebuie să fie mai perfectă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a existat vreodată un text revăzut sau un arhetip analog ediției definitive a unei opere moderne. Procesul de revizuire a unui text, adică de construire a unei stemma sau a unui arbore genealogic, trebuie deosebit de critica de text și de emendarea textului oare, desigur, vor fi bazate pe aceste clasificări, dar vor trebui să ia în considerație și alte puncte de vedere și criterii decât cele legate doar de tradiția manuscrisului. *13 Emendarea poate fotei criteriul "autenticității", adică derivarea unui anumit
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
genealogic, trebuie deosebit de critica de text și de emendarea textului oare, desigur, vor fi bazate pe aceste clasificări, dar vor trebui să ia în considerație și alte puncte de vedere și criterii decât cele legate doar de tradiția manuscrisului. *13 Emendarea poate fotei criteriul "autenticității", adică derivarea unui anumit cuvânt sau pasaj din manuscrisul cel mai vechi și mai bun (adică cel care are cea mai mare autoritate) ; dar va trebui să introducă și alte criterii de "corectitudine" ca, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]