14 matches
-
sale procurate în trecut, cele mai multe, chiar și prin România, din patria noastră. Considerând că emendarea ce o va afla necesară comitetul care va edita în România cărțile bisericești vrând - nevrând se va accepta și la noi și presupunând că edițiunea emendată, făcută cu precauțiune și cu pricepere de lucru, astăzi trebuie să fie mai perfectă decât edițiunile vechi, este și de dorit ca să se accepteze. Prin urmare este o necesitate inevitabilă ca acel organ care în provincia noastră metropolitană este chemat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din alb negru, tu faci din o injurie... o mică neânțelegere, tu faci din o rușinoasă umilire, din târârea pe pământ a unor târâtoare, o esplicare... francă! Dar oare ce ton ar fi trebuit să aibă scuzele de patru ori emendate și adaose ale cabinetului Brătianu, pentru a merita și din partea "Romînului" epitetul de umilire, pentru a înceta de-a fi numai o esplicare francă? Se găsește în limbajul diplomatic o coardă și mai jos pe care d. Stătescu și-ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
verso me, e di riconoscere da per me li trati nobili generosi del suo procedere legitimamente decantato fra tutte le Nazioni. In tanto vado reiterando le mie instanze per la pronta restituzione di quel Commandamento necessariamente ricercato per dover essere emendato nella qualificazione che vi vien data al sopranominato sig-r Leondi di Nicola, di cui si compiacera Vostra Celsitudine di riaverlo e rimandarmelo subito che sarasi lui restituito in cotesto di Lei Governo, in che mi oblighera a maggior segno. Pero
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poate conține variante (În text sau pe margine) care provin dintr-o sursă externă. Cel mai adesea, editorii se confruntă cu probleme generate de absența unor proceduri stemmatice clare și de dificultatea de examinare și evaluare a unor manu scrise emendate sau contaminate. Asemenea manuscrise pot varia În dată (mai ales cînd este vorba de autori care s-au bucurat de o largă popularitate), de la Occi dentul sau Bizanțul medieval pînă În vremea Renașterii. Este Întotdeauna relevantă cercetarea stării filologice În
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
A Philosophical Exploration of the Active Intellect în Averroes, Aristotle, and Aquinas“, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 36, 1972, pp. 131-149 Sancti Aurelii AUGUSTINI, De Trinitate, în Opera Omnia, tomus quin tus, pârș altera, Edițio Parisiana altera, emendata et aucta, Parisiis, Bibliopolas, 1838 SCHÜTZ, L., Thomas-Lexikon, Sammlung, Übersetzung und Erklärung der în sämtlichen Werken des hl. Thomas von Aquin vorkommenden Kunstausdrücke und wiessenschaftlichen Aussprüche, zweite sehr vergrösserte Auflage, Frommann-Holzboog Verlag, Stuttgarta Bad Cannstatt, 1983 SMIT, Huston, „Aquinas’s
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ale științei și filozofiei: abstracto, absurdo, articulo etc. Influența latină asupra limbii portugheze a avut mai multe aspecte, producînd, pe de o parte, pătrunderea multor cuvinte și, pe de altă parte, adoptarea unor ortografii etimologizante, care însă au fost ulterior emendate. În general, latinismele preluate de timpuriu nu au suferit alterări majore: lat. patria > pg. pátria, lat. patrimonial > pg. patrimonial etc. Foarte multe împrumuturi preluate din latină au pătruns în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, dar și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sono calcolate a livello familiare e dipendono fortemente dalle condizioni economiche dei Paesi di origine e di destinazione, nonché dai coști della migrazione.11 È chiaro, ora, che questo approccio economico alla migrazione così come trattata da questo lavoro vadă emendato e sorpassatp. Sicuramente, i coști prettamente economici della migrazione andranno completați con i coști în termini di sicurezza e diritti umani, così come le condizioni economiche dei Paesi di origine andranno indubbiamente prese în considerazione insieme ad altri fattori non
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Biblia sau Testamentul Vechi și Nou (...) tipărit (...) prin binecuvântarea (...) iubitorului de Dumnezeu episcop al Sfintei Episcopii Buzăul, D.D. Filoteiu, Buzău, 1854. BIBL.FRANKF . = JH QEIA GRAFH (...)/ Divinae Scripturae nempe Veteris ac Novi Testamenti omnia. Graece, a viro doctissimo recognita et emendata, variisque lectionibus aucta et illustrata, Frankfurt am Main, 1597. BIBL.HEBR. = Biblia Hebraica Stuttgartensia quae antea cooperantibus A. Alt. Eissfeldt, P. Kahle ediderat R. Kittel (...). Editio funditus renovata (...) ediderunt K. Ellinger et W. Rudolf. Textum Masoreticum curavit H. P. Rüdiger
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
That Title, Albert Pietersma and Benjamin G. Wright (ed.), Oxford University Press, New York Oxford, 2007. SEPT.FRANKF. = Th'" qeiva" Grafh'". Palaiva" DhladhV kaiV Neva" Diaqhvkh" aJpavnta. Divinae Scripturae nempe Veteris ac Novi Testamenti omnia, Graece, a viro doctissimo recognita et emendata, variisque lectionibus aucta et illustra, Frankofurti ad Moenum, apud Andreae Wecheli haeredes, 1597. SEPT.GERM. = Septuaginta Deutsch. Das griechische Alte Testament in deutscher Übersetzung, in Zusammenarbeit mit Eberhard Bons, Kai Brodersen, Helmut Engel, Heinz-Josef Fabry, Siegfried Kreuzer, Wolfgang Orth, Martin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
m-am gândit că poate-l va citi și cineva de rea credință (se vede că nu m-am înșelat) și, chiar în primele rânduri, am scris următoarele : "Fără pretenția epuizării, sunt înregistrate, în contexte minime, comentate economicos și apoi emendate numai cele mai frapante erori" (p. 203). Dl Coloșenco se preface a nu înțelege, nici cuvântul erată, nici minimală și nici redundantul meu comentariu. În ediția domniei sale face vreo opt trimiteri la lucrarea mea, dar numai la acest capitol, pentru că
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
păruse și mie, cu câțiva ani în urmă, că Ion Horea e un „ardelean definitiv”. Preluasem sintagma (memorabilă!) de la Al. Cistelecan, care-i prefațase poetului o masivă antologie. Acum, odată cu aceste Gravuri, încep să cred că formula trebuie un pic emendată. Sau măcar supusă unui examen riguros. Sigur, argumente în favoarea ei putem găsi în continuare (nostalgia pentru Vaideiul natal amintind de „înstrăinați” ca St. O. Iosif sau Goga), dar ele nu mai precumpănesc. În ansamblul cărții, această filieră a tradiției devine
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
Joseph M., 1990, Style: Toward Clarity and Grace, University of Chicago Press, Chicago. Zaciu, Mircea, 1970, Glose, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Zinsser, William, 1985, On Writing Well, ediția a III-a, Harper & Row, New York. 1 Textul de față este prelucrat (rezumat, emendat, adaptat) după volumul Tehnoredactarea. Noțiuni elementare de prezentare grafică și poligrafică a cărții, Editura Teora, București, 1994, elaborată de un colectiv de autori format din: Vlad Mușatescu, Adrian Zahareanu, Anatolie Rosmarin și Achille Daniel. 1 Aceste Reguli de paginație sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sunetelor distincte în orice poziție, crede Philippide, se poate stabili scrierea unei limbi. Dar, predispozițiile voinței de a integra realitățile în anumite scheme se confruntă permanent cu inovațiile realizate prin variabilitatea infinită a vorbirii, astfel că scrierea ar trebui deseori emendată. În mod similar, Eugen Coșeriu arată că scrierea este un sistem de semne, paralel cu sistemul fonetic (sau fonologic), dar care se deosebește de acesta, fiindcă parlelismul nu este niciodată perfect. În general, sistemele de scriere corespund sistemelor fonologice din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin cultivare, se tinde spre o distanțare tot mai accentuată a aspectului literar de cel popular și, în mare parte, lucrurile stau astfel. Dar cultivarea nu are drept scop această distanțare decît în măsura în care elementele de la nivelul popular sînt filtrate și emendate iar înnoirea se realizează mai ales prin împrumuturi. De aceea, în marile limbi de cultură europene există de obicei o graniță foarte clară la impactul limbii literare cu cea populară, aspectul literar evoluînd în propria sferă, fără a se raporta
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]