33 matches
-
conform Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările ulterioare Suprafață, numărul de carte funciară 8.03.14 Suprafețe de teren obținute prin lucrări de regularizare a cursurilor de apă (cu excepția celor cu destinație agricolă) Suprafață, numărul de carte funciară 8.03.15 Construcții hidrotehnice emerse și submerse destinate protecției costiere: diguri marine, epiuri, jetele, diguri sparge- val, apărări de mal, alte bunuri de natura acestora în contact cu marea. Suprafață construită, descriere și numărul de carte funciară, după caz GRUPA: 8.04 Sistemul național al pădurilor
NORME TEHNICE din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289206]
-
digurile de la Sulina, digurile porturilor Midia, Constanța și Mangalia), configurația și orientarea țărmului și batimetria din zona de mică adâncime. La nivel local, structurile de protecție din zona plajelor turistice au modificat atât procesele hidrodinamice, cât și configurația plajelor emerse și submerse. La nivelul zonei marine de larg sunt prezenți curenți cu caracter aproape permanent, care se înscriu în circulația generală din vestul bazinului Mării Negre. Figura 6. Viteza curentului marin - medie anuală 2020 Sursa datelor: marine.copernicus.eu Valurile de vânt
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
din satelit (utilizarea de imagini satelitare) pentru evidențierea fenomenului de eroziune și evaluarea impactului măsurilor selectate pentru limitarea fenomenului eroziunii costiere. La nivel local, structurile de protecție din zona plajelor turistice au modificat atât procesele hidrodinamice, cât și configurația plajelor emerse și a celor submerse. Totuși, deși construcțiile costiere au avut efectul scontat în stabilizarea țărmului, acestea afectează negativ zonele adiacente acestora. Figura 13. Structuri de protecție costieră existente Sursa: I.N.C.D.M. „Grigore Antipa“ Principalele aspecte problematice în legătură cu managementul zonei
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn și 2 Mai care nu mai servesc scopului prevăzut sau care contribuie la eroziune vor fi demolate. Se vor lua măsuri pentru acoperirea cu nisip a plajelor și remodelarea porțiunilor de plajă submerse sau emerse, cu scopul de a stabiliza linia țărmului și de a o face mai rezistentă la eroziune. De asemenea, se vor construi structuri care sprijină adaptarea sistemelor de protecție costieră la schimbările climatice. În general, lucrările se vor efectua în zonele
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
artificiale cu apă geotermală, făcute cu scop decorativ. Alternanthera reineckii În acvaristica a fost introdusă sub numele de Telanthera osiris. Planta este răspândită în zona tropicală a Americii de Sud. Este o planta erbacee mică, care trăiește în mlaștini, având două forme: emersă (la care frunzele se întind la pământ), submersă (la care frunzele cresc în sus). Frunzele sunt în cruce late, lanceolate până la eliptice, care se îngustează în zona în care ar trebui să fie pețiolul sau au un pețiol foarte scurt
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
în zone mai umbroase. Forma frunzei este ovala, lunguiață, cu o culoare verde închis până la verde roșcat. Bacopa amplexicaulis Face parte din familia Scrophulariaceae. Este răspândită în sudul și centrul Americii de Nord, unde populează mlaștinile, zonele inundabile, aici crescând mai mult emers. Bacopa caroliniana Este cunoscută și sub numele de Obolaria caroliniana, Monniera amplexicaulis, Bacopa amplexicaulis. Aparține familiei Scrophulariaceae. Originară din America Centrală, este o plantă care crește destul de greu. Frunzele sunt ovale și opuse, de o culoare verde deschis. Temperatura optimă de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
la art. 3 se stabilește luându-se în considerare delimitarea zonelor funcționale, dar și componentele geomorfologice specifice, în conformitate cu prevederile legale. Articolul 8 (1) Plaja reprezintă un depozit sedimentar natural de protejare a țărmului împotriva acțiunii distructive a mării. ... (2) Plaja emersă este o fâșie neconsolidată de țărm, constituită din nisip/găleți/fragmente de roci, ce se extinde în mod natural de la linia apei până la contactul cu vegetația permanentă. ... (3) Delimitarea fizică a plajei se stabilește după identificarea componentelor geomorfologice specifice pentru
METODOLOGIE din 7 aprilie 2004 pentru delimitarea domeniului public al statului în zona costieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157560_a_158889]
-
2. zone cu plaje neamenajate, care includ dune și vegetație de nisip; b.3. zone cu faleze; b.4. rezervații naturale; c) în sectorul sudic - zona de la interfața mare-uscat: ... c.1. porturi și construcții hidrotehnice aferente; c.2. construcții hidrotehnice - emerse și submerse de protecție litorală; c.3. lucrări de consolidare a falezelor; d) în sectorul nordic și sudic - zona marină: ... d.1. zone de căi navigabile și rade portuare; d.2. raioane de pregătire și execuție a misiunilor specifice de către
METODOLOGIE din 7 aprilie 2004 pentru delimitarea domeniului public al statului în zona costieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157560_a_158889]
-
la art. 3 se stabilește luându-se în considerare delimitarea zonelor funcționale, dar și componentele geomorfologice specifice, în conformitate cu prevederile legale. Articolul 8 (1) Plaja reprezintă un depozit sedimentar natural de protejare a țărmului împotriva acțiunii distructive a mării. ... (2) Plaja emersă este o fâșie neconsolidată de țărm, constituită din nisip/găleți/fragmente de roci, ce se extinde în mod natural de la linia apei până la contactul cu vegetația permanentă. ... (3) Delimitarea fizică a plajei se stabilește după identificarea componentelor geomorfologice specifice pentru
HOTĂRÂRE nr. 546 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Metodologiei pentru delimitarea domeniului public al statului în zona costieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157559_a_158888]
-
2. zone cu plaje neamenajate, care includ dune și vegetație de nisip; b.3. zone cu faleze; b.4. rezervații naturale; c) în sectorul sudic - zona de la interfața mare-uscat: ... c.1. porturi și construcții hidrotehnice aferente; c.2. construcții hidrotehnice - emerse și submerse de protecție litorală; c.3. lucrări de consolidare a falezelor; d) în sectorul nordic și sudic - zona marină: ... d.1. zone de căi navigabile și rade portuare; d.2. raioane de pregătire și execuție a misiunilor specifice de către
HOTĂRÂRE nr. 546 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Metodologiei pentru delimitarea domeniului public al statului în zona costieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157559_a_158888]
-
C+M mii lei 44.000 Anul III INV mii lei 67.500 C+M mii lei 54.600 Anul IV INV mii lei 67.584 C+M mii lei 41.820 Capacități: - diguri submerse km 1,645 - prelungire dig emers km 0,405 - refacere secțiuni diguri existente km 0,5454 - înnisipare plajă km 1,810 Durata de realizare a investiției luni 48 ------------ *) Valoarea se va actualiza potrivit evoluției ulterioare a prețurilor. Factori de risc Obiectivul de investiții se va proteja
HOTĂRÂRE nr. 431 din 27 aprilie 2011 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 10 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de mediu şi gospodărirea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231878_a_233207]
-
luat măsuri adecvate pentru ca această distanță să fie respectată. 2.7.2. Pentru unitățile proiectate astfel încât să se sprijine pe fundul mării, distanța prevăzută la paragraful 2.6.2 trebuie să fie menținută. 2.7.3. Asamblarea structurală a părții emerse a corpului trebuie luată în considerație din punct de vedere al integrității structurale a unității, după o ipotetică deteriorare a oricărei grinzi principale. Administrația poate cere o analiză a structurii care să dovedească o protecție satisfăcătoare împotriva unei prăbușiri generale
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
95.571*) construcții-montaj mii lei 76.649 Eforie Nord Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA), din care: mii lei 153.524 *) construcții-montaj mii lei 129.798 Capacități: Mamaia Sud - înnisipare artificială plajă mc/km 353.529/1,200 - reabilitare diguri emerse km 0,841 - jetele (epiuri) km 0,200 - diguri îngropate (pinteni îngropați) km 0,510 Tomis Nord - înnisipare artificială plajă mc/km 696.480/1,050 - diguri și epiuri km 0,975 - diguri longitudinale submerse km 0,260 Tomis Centru
HOTĂRÂRE nr. 869 din 20 octombrie 2015 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 127/2013 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud) şi Eforie Nord, judeţul Constanţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265675_a_267004]
-
pe continent nu se face la infinit, ea se oprește o dată cu încetarea cauzei ce a produs-o, sau atunci când linia de țărm a atins un lanț muntos. În ambele situații, abraziunea și acumularea încep acțiunea de îndreptare a țărmului. Țărmul emers ia naștere la regresiuni (eustatism negativ) și se caracterizează printr-un contur regulat și plaje extinse. Motivul este acela că, de sub apa mării iese la zi o parte din platforma de abraziune, care este foarte netedă. Când regresiunea încetează, linia
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
le (Nymphaeaceae) (din latina "nymphaea" = nufăr) este o familie de plante erbacee acvatice, cu rizomi și rădăcini adventive, cu frunze cordiforme lung pețiolate, plutitoare sau emerse, cu stomate numai pe fața superioară, cu flori mari, solitare, hermafrodite (bisexuate) și cu fructe nucule, bace sau capsule (ex. nufărul alb, nufărul galben, lotusul, drețele). Familia cuprinde 6 genuri cu 55-60 specii hidrofite. Cele mai multe nimfeacee sunt plante de origine
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
Familia cuprinde 6 genuri: "Barclaya", "Euryale", "Nuphar", "Nymphaea", "Ondinea" și "Victoria". Sunt fixate de substrat prin rizomi și rădăcini adventive. Rizomul este gros, cărnos, de la el pleacă frunzele. Frunzele sunt mai adesea întregi, rar sectate, ele pot fi submerse sau emerse (natante), plutind la suprafața apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse, solitare, axilare
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
submerse sau emerse (natante), plutind la suprafața apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse, solitare, axilare, hermafrodite (bisexuate), cu simetrie radiară. La sepale, petale și stamine se întâlnește toată gama metamorfozelor de organe florale. Florile au un periant (înveliș floral) monohlamideu sau diplohlamideu, cu elementele dispuse hemiciclic. Învelișul floral de culoare albă, roz sau
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
Centrală de măsură și control - Instalație utilizată în special în scufundarea de saturație pentru centralizarea informațiilor primite de la instrumentele de măsură. Sunt analizați indicatorii de adâncime, temperatură, presiune parțială și procentajul de oxigen și dioxid de carbon. Centrală hidraulică - Instalație emersă utilizată pentru acționarea uneltelor hidraulice sub apă prin crearea de presiune înaltă uleiului pe care-l folosește. Centrala hidraulică este alcătuită din motor, pompă, racorduri și conducte. Centru hiperbar - Ansamblu complex de chesoane utilzat pentru efectuarea de diferite teste în
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Steagurile de semnalizare a scufundării sunt amplasate de obicei pe un plutitor, care poate fi o geamandură, o plută, un tub gol, o barcă pneumatică, sau orice altă improvizație. Plutitorul trebuie să fie colorat pe întreaga suprafață laterală a părții emerse. Plutitorul pe care se fixează steagul de semnalizare poate fi folosit și ca o bază la suprafața apei, ca platformă pentru repaus sau pentru caz de urgență. Plutitorul poate fi prevăzut cu grătare și cu dispozitive de prindere pentru depozitarea
Steag de semnalizare () [Corola-website/Science/313651_a_314980]
-
a raionului Chilia al regiunii Odessa din Ucraina. Cu o suprafață de doar 17 hectare, insula Șerpilor nu prezintă o importanță mare din punct de vedere teritorial, în schimb are importanță din punct de vedere strategico-militar și economic. este partea emersă a unei formațiuni de roci localizată la circa 45 km la est de Delta Dunării (44.814 m de orașul Sulina), pe coordonatele 45°15'15" latitudine nordică și 30°12'12" longitudine estică. Adâncimea mării în jurul insulei este redusă
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
litorală) de 2 Mm (3.700 m), ocupând o suprafață de aproximativ 10.000 m. În cercetările subacvatice s-a remarcat prezența unor cheuri portuare antice cu dane de acostare alcătuite din blocuri din calcar. Între cheuri și țărmul actual emers se găsesc ruine ale unor construcții din piatră, șlefuite și dărâmate de valuri, iar printre aceste ruine se află multe fragmente de ceramică. După structura ceramicii, a fost posibilă identificarea tipurilor grecești, romano-bizantine precum și a ceramicii autohtone de culoare neagră
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
o descrestere a diametrului aluviunilor în josul râului, de la bolovăni mari în regiunile muntoase, până la nisipuri și maluri fine în zonele de câmpie. Afluenții aduc de obicei aluviuni mai grosiere decât ale colectorului. Cand râul aluvionează abundent pot lua naștere bancuri emerse, denumite insule, ostroave sau crivine. Ca specific evolutiv, albia minoră se dezvoltă prin meandrare sau deplasări unilaterale, creând un pat foarte larg, pe care-l folosește numai la inundații - albia majoră. Meandrele sunt deplasări ale albiei minore, spre dreapta sau
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Gabor TompaCarmencita BrojboiuLivada de vișiniMarinela TepușTeatrul NottaraRăzboi și paceSilviu PurcăreteDragoș BuhagiarVasile Șirlitrio constant Gregor Gruden, Mirjam Korbar Žlajpah, Bojan Emeršič, Jette Ostan Vejrup, Judita Zidar, Matej Zemljič, Aljaž Jovanović, Eva Jesenovec, Matej Puc, Ajda Smrekar, Pia Zemljič, Miranda Trnjanin, Jure Henigman și Jernej Šugm Ljubljana, capitala Sloveniei, sub zăpadă și soare
Un spectacol de Silviu Purcărete: «Război și pace» la Ljubljana. Teatrul și confruntarea cu epopeea tolstoiană by GEORGE BANU. Corespondență din Paris () [Corola-website/Journalistic/105829_a_107121]
-
surprinde în fața unui manuscris tolstoian, plin de corecturi, pe care le atestă tăieturile drastice, dar și de concluzii memorabile căci e ultima pagina din Ana Karenina. Astfel se conclude o pasiune tragică. Jan Zupančič, Miranda Trnjanin, Bojan Emeršič, Mirjam Korbar Žlajpah, Jette Ostan Vejrup, Ajda Smrekar, Jure Henigman, Petra Govc, Nina Valič, Matej Puc, Marko Mandić, Boris Ostan, Eva Jesenovec, Tines Špik, Pia Zemljič Intrând în sală pentru
Un spectacol de Silviu Purcărete: «Război și pace» la Ljubljana. Teatrul și confruntarea cu epopeea tolstoiană by GEORGE BANU. Corespondență din Paris () [Corola-website/Journalistic/105829_a_107121]
-
nu vrea să le disocieze, convins că ele coexistă, dar că echilibrul se poate perturba și prioritățile modifica, pe scurt, că din "pace" se poate naște "războiul"! Aceasta convingere traversează spectacolul! Nina Valič, Pia Zemljič, Vojko Zidar, Bojan Emeršič, Viktorija Bencik Emeršič și Eva Jesenovec. Foto Peter Uhan Pe scena vastă se detașează o imensă masă cu tacâmuri la care se vor instala personajele producând un splendid efect coral, acela al plăcerii de
Un spectacol de Silviu Purcărete: «Război și pace» la Ljubljana. Teatrul și confruntarea cu epopeea tolstoiană by GEORGE BANU. Corespondență din Paris () [Corola-website/Journalistic/105829_a_107121]