3,571 matches
-
și globalizare, fug de sub controlul statului, ce "a rămas teritorial, în vreme ce bogăția a devenit nomada"1. De asemenea, bogăția, dincolo de a se fi deteritorializat, s-a dematerializat și a devenit foarte volatilă. Companiile transnaționale nu au nici o dificultate în a emigra, abandonând vaporul care se scufundă. Ele pot investi propriile capitaluri sau pot delocaliza industriile lor în zonele care le oferă cele mai bune condiții de profit - ca de pildă Sud-Est-ul asiatic sau zona statelor Mercosur. Comerțul mondial este marcat de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și/ sau pentru siguranța, deci pentru rezolvarea nevoilor de pe treptele bazale ale piramidei lui Maslow 13. Chiar în cazul celor care nu au reușit în totalitate să-și atingă visul, comparația cu situația economică și politică din țările din care emigraseră a funcționat ca factor de creștere a satisfacției; ei consideră că au avut un oarecare succes și, în orice caz, că au reușit să le ofere o viață mai bună și alte oportunități măcar copiilor lor. În schimb, aceștia din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a generalizare fără temei. Și polițiștii sunt proști, și judecătorii corupți, și doctorii criminali, după aceeași logică. Oare ce-ți mai rămâne de făcut într-o țară în care totul, dar absolut totul, e stricat? Mă și întreb de ce nu emigrează cei care judecă așa. Eu, în locul lor, mi-aș lua lumea-n cap. Votez. Pentru că ăsta e datoria mea de cetățean. Într-o țară în care toți ne dam de ceasul morții că mereu altul nu-și vede de treabă
Votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82793_a_84118]
-
ei. Abia când niciun singur om cinstit nu va mai îndrăzni să se apropie de politică de teamă să nu devină peste noapte rău, hoț și ticălos, abia când toți politicienii de bună-credință se vor retrage din politică sau vor emigra în Macedonia, abia atunci o să ne luăm cu toții lumea în cap. :: un fel de răspuns la întrebările adresate de votezi.ro e bine pusă problemă, dar e greu să vezi nuanțele de onestitate printre măgăriile fluorescente ale marilor comuniști aflați
Votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82793_a_84118]
-
dar românește știi? I mean, do you speak Romanian? Because if you don’ț and know little about România I have to tell you that ‘the Dacs come from the Tracs’. În rest ia-te de manutza cu Bucurenci și emigrați în insula Britanică acolo unde țiganii taie vacă de vie să o halească.
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
-
sosesc zil- nic mesaje al căror sloganul merge de la “ S-a vestejit ardeiul, arde-i un DA” până la “Votați DA și vă spun PA”. (ziare.com) Și dacă ramuri bat în geam Și tu votezi cu Chioru În 5 minute emigrez În Congo, cu vaporul... (Despre politica și facerea ei, luni 14 mai) Chiar dacă nu am fost de acord cu ambele opțiuni politice pentru referendum, trebuie să respect decizia majorității și să-l respect pe președintele țării. Același lucru îl doresc
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
a concubinului. Și în cele din urmă fiul lor, Ion-Ronaldo, face parte din generația acelora care nu omit nici un film picant interzis lor de către lege și în mod normal de către părinți. Blocul X7, care îi concentrează pe membrii Coloniei (români emigrați cu purcel cu tot), constituie imaginea mărită a adevăratului balamuc și în același timp trimite cu gândul la cum se ajută între ei românii stabiliți în străinătate. Constatând că nici în Londra viața nu era așa cum am visat-o noi
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
Iulia Popovici Cartea lui William Totok, cunoscut (deși mai ales în cercuri de cunoscători) scriitor timișorean de limbă germană, emigrat în Germania Federală în 1987, este în același timp povestea unei odisei răsturnate (nu a întoarcerii, ci a plecării de acasă) și o odisee ea însăși, prin care autorul încearcă o împăcare cu acest "acasă" aducător de amintiri dureroase. Cofondator
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
D.T. a refuzat să predea o carte. "Monșer, poate ai dreptate, i-a răspuns Preda, dar, cînd te-oi hotărî d-ta să dai un volum pentru colecție, cine știe cum vor fi vremurile..." Vremurile au fost cum le știm. Înainte de a emigra în SUA, dlui D.T. i-a fost respins volumul La vie en rose destinat colecției. După 1989 imediat, nu i-a mai cerut nimeni să publice. Iar mai pe urmă, cînd directorul Cărții Românești "a început să mă piseze să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
că nu știa ce efecte produce revoluția lui. Iar marea campioană a școlii lui, Nadia Comăneci, n-a rămas nici pitică, nici nu s-a ales cu boli grave la coloana vertebrală, ca alte candidate la glorie. Oricum, după ce a emigrat în Statele Unite și după ce s-a văzut condiționat de niște prevederi sau temeri ale unor părinți mai treji la cap decît cei din România, Bela Karoli a încetat să mai producă acest tip de campioane. În România această practică nu
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
silit să dea ochi, vorba d-sale, cu �viermușii care mișună prin cultură făcînd paradă de intelectualism și elitism". Semnăm: Viermușii. Senatorul român la o adică Într-un editorial din EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu scrie despre dorința tinerilor de a emigra. Unii ar părăsi definitiv România, alții visează să muncească o vreme în Occident, pentru a se întoarce acasă cu ceva bani. De ce nu vor cei între 18 și 30 de ani să își încerce puterile în România, ci preferă să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
puterile în România, ci preferă să facă acest lucru în Vest? se întreabă Nistorescu. Potrivit editorialistului, s-a întins prejudecata că în România nu se poate face nimic. Dar, adaugă tot Nistorescu, nimeni nu le spune celor tineri, tentați să emigreze, "pentru o carieră de succes în orice țară civilizată trebuie să fie de trei-patru ori mai buni pentru a conta și pentru a dobîndi o poziție importantă. Și că exact cu aceleași calități, luptînd neîncetat, într-o perioadă mult mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
de disperare.) Eliade a abandonat româna doar pe jumătate: pentru ideile sale de rezonanță universală, pentru studiile erudite a adoptat franceza și, mai tîrziu, incidental, engleza, dar a păstrat româna ca limba de expresie literară. Ionel Jianu a izbutit să emigreze într-un tîrziu și după aceea a scris în franceză. Evident, mulți membri ai generației au rămas în România și au avut de suferit, indiferent de orientarea lor ideologică înainte de război: Mircea Vulcănescu a murit în închisoare, Constantin Noica a
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
iarăși, la scară mai redusă, livadă, vie și grădină plus, asta-i de la mine înțeles, casă. Unde vin de mă caută aceiași prieteni scriitori care mă căutau și la Tâncăbești. Din păcate unii numai în zilele dedicate amintirilor. Căci au emigrat. Spre ceruri. Cum au făcut-o Radu Tudoran, Geo Bogza, Titus Popovici, Francisc Munteanu sau Stelian Gruia și Gheorghe Tomozei. La ora actuală, toți, inclusiv autorul, populează, paginile romanelor mele. Printre care Petrăchiță nu-i chiar cel din urmă. De-
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
copii. Al nouălea, Niculae (1908-1982) este tatăl poetului, căsătorit în 1931 cu Tatiana Cereauchin, dintr-o familie de ruși din Voronej, al cărei tată, Nikita, ca și poetul, a fost general maior și avea proprietăți undeva pe Don, lîngă Novocerkask. Emigrat în România, nobilul general a contribuit decisiv prin fiica sa la apariția pe lume a celui mai original poet român de după războiul al doilea. APOSTROF (nr. 11) vine cu un lung și interesant interviu acordat d-nei Marta Petreu de către fiica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
uimitor de rodnică a Ungariei, înflorind fără întrerupere începând cu secolul al XVI-lea, a început să se usuce odată cu preluarea puterii de către comuniști după al doilea Război Mondial. Nu și-a mai revenit de atunci - cu excepția câtorva scriitori maghiari emigrați în Marea Britanie și aiurea și a câtorva poeți demodați ca Varady. Oare poezia a fost omorâtă de mâna brutală a lui Stalin? Poate, și totuși ungurii au înfruntat sălbatica opresiune turcă, rusă și austriacă în trecut, iar tirania sovietică a
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
luat smântâna" de pe țară, în sensul că stratul (și așa subțire!) de burghezie care se încropise în o sută cincizeci de ani la noi a fost, în foarte mare parte ori omorât la Canal sau prin închisori, ori împins să emigreze; sunt convins că, în momentul de față sunt mai mulți Popești și Ionești în America, Germania, Australia, Argentina decât în România! În aceste condiții, speranța mea este legată de viitor - poate peste două generații... - Deci încă patruzeci de ani! - Cel
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
trupului tău." Aș putea cita totul. l Dl Șt. Borbély se ocupă de un aspect azi aproape uitat al operei de tinerețe a dlui Matei Călinescu: poezia. Cine, dintre tinerii critici, mai știe că dl Călinescu a publicat, înainte de a emigra, trei plachete de versuri? Iată-le: Semn (1968), Versuri (1970) și Umbre de apă (1972). La care se adaugă cele atribuite lui Zacharias Lichter în Viața și opiniile lui... Citatele oferite de dl Borbély sînt edificatoare: criticul a ucis în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
copii, Eugen, născut În 1952 și, doi ani mai tarziu o fată - Dana. Au trecut anii, perechea N. Stroe - Rolanda Cămin a fost unită și la „bine” și la „rău”. Au apărut Împreună În multe spectacole. În anul 1977 au emigrat În Israel. Aici trioul Stroe - Eugen - Rolanda a jucat un timp, În spectacole organizate pentru originarii din România. Apoi Eugen și-a urmat calea lui, integrându-se În societatea israeliană că regizor de teatru, p e d a g o
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
anilor ‘80. Cum am avut un amestec (ce e drept, nesemnificativ) în toate acestea, știu bine cum s-a ajuns ca monumentala ediție să fie gata în doar ceva mai mult de un deceniu. Rodica Iulian și Oana Orlea au emigrat în Franța în 1981. Le-am recomandat d-nei Lovinescu, pe care o cunoșteam din 1967. Prozatoare remarcabile (iar Rodica Iulian, si poeta) la plecarea din țară, nu-și făcuseră încă un nume la Paris (abia cîțiva ani mai apoi, românul
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
CURIERUL NAȚIONAL un editorial scris de un anume Cristian Unteanu, Bruxelles. Subiectul dlui Unteanu e distincția (sau asocierea) dintre rromi și țigani. Editorialul său, care poate sta ca probă pentru maniera în care unii ziariști români privesc problema țiganilor care emigrează din România, literalmente scandaloasă, are un singur "merit". Ne reamintește că acest domn scria pe vremuri, pentru pagina externă a României literare, foarte vibrante articole de elogiere a regimului Ceaușescu. E adevărat, nu în calitate de corespondent la Bruxelles. Cîinii nu vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
spațiu extra-european (mai bine zis extra-temporal, de lunară Siberie, cu Dostoievski și Bunin, cu marile probleme ale omenirii - prezent/eternitate, război/pace, crimă/pedeapsă - și ele, asemenea marilor opere, atemporale). Născut în 1957, doctor în filologie la Moscova și Sorbona, emigrat la 1987 în Franța, deținător al Premiului Goncourt, rusul Makine s-a împământenit în literatura franceză: la prima vedere, datorită "stilului Proust" (viziunea poetică asupra timpului), la a doua vedere (limpezită de Testamentul francez) prin știința de a face curte
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
Critic literar și prozator de succes în perioada de liberalizare a regimului comunist (romanul-eseu Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, apărut în 1969 și reeditat doi ani mai tîrziu este considerat și astăzi o carte de referință în proza românească), emigrat la mijlocul anilor ’70 în Statele Unite ale Americii, a devenit profesor de literatură comparată al prestigioasei Indiana University din Bloomington și este cotat în momentul de față drept unul dintre principalii teoreticieni ai postmodernismului. Cărțile sale sînt traduse în mai multe
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
secretă care își spală în public și rufele și alegerile? l COTIDIANUL și nu numai el ne anunță: „Un român ar putea ajunge liderul Partidului Conservator Britanic”. Este vorba despre Michael Howard, fiul unui negustor evreu care în 1939 a emigrat din România. Că presa de la București îl revendincă pe Michael Howard ca român e bine. Dar poate că ar fi trebuit precizat că părinții săi au plecat din România din cauza legilor antievreiești din acea perioadă, nu pentru că se așteptau ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
Tudorel Urian Constantin Eretescu este un om norocos. Născut în Basarabia în anul 1937, stabilit în România după cel de-al doilea război mondial și emigrat în Statele Unite după 1980, scriitorul a avut șansa de a fi martorul direct al evenimentelor majore care au marcat istoria părții noastre de lume în secolul XX. A trăit în sisteme politice diferite (regimul Antonescu, recucerirea sovietică a Basarabiei, comunismul
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]