2,738 matches
-
rolul principal, a produs și distribuie un film. Bugetul a fost de 230.000 euro! “D’ORĂ”, de Delia Antal, a primit patru stele din cinci la London Film Review! "O puternică portretizare" The London Film Review Scene nud, viol, emigrare, trafic de oameni, droguri, religie, compromisuri - toate acestea se găsesc în “D’ORĂ”, un film de Delia Antal. Filmul său de debut este inspirat din controversată carte cu același nume, dar și din cruntă realitate trăită de româncă stabilită de
D’ORA Emigranta Romanca by http://www.zilesinopti.ro/articole/6892/dora-emigranta-romanca [Corola-blog/BlogPost/98725_a_100017]
-
Apoi, “D’ORĂ” a rulat și la cinematograful Curzon din Londra. Filmul “D’ORĂ” a fost prezentat la CANNES, unde a fost primit cu căldură, apreciat și comentat de mari producători de la Hollywood. ”Filmul “D’ORĂ” este o lecție de emigrare. Că producător al filmului îmi doresc foarte mult că “D’ORĂ” să fie distribuit atât în cinematografele din România cât și la nivel internațional, să aibă audiență foarte mare, să inspire și să educe într-un fel sau altul,deoarece
D’ORA Emigranta Romanca by http://www.zilesinopti.ro/articole/6892/dora-emigranta-romanca [Corola-blog/BlogPost/98725_a_100017]
-
arhitectură era foarte, foarte bună. Erau profesori arhitecți, cunoscuți, printre care Ascanio Damian, Octav Doicescu, Dâmboianu, și asistenți buni, Mircea Lupu, Ochinciuc, Dinu Paunescu, Scafa. Aș vrea să-mi amintesc mai bine anii aceia, dar a venit peste mine tăvălugul emigrării. (Am plecat din țară imediat după examenul de terminarea facultății, fusesem repartizata la Cluj, unde tocmai se deschisese o nouă facultate de arhitectură.) Și memoria mi-a fost estompată de nevoia de a mă integra în noile medii ale existenței
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
o ciupercărie de academii de teatru din care actorii ies fără pregătire și fără perspective... În momentul de față există două culoare de jogging către cimitir: pensionarii, care sunt morți de vii, și tinerii, care sunt deja pensionari. Există alternativa emigrării... Da. Și asta este, de fapt, criza tineretului de la noi: din zece inși nouă pleacă afară. Iar problema este că ei nu pleacă din cauza banilor, ci din cauza imposibilității de a se manifesta. Această criză a potențialului care n-are unde
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
sit-ul - carte, din care inteligența senectuții, înnobilată și decantată de arderile suferințelor - din perioada dictaturii, dinainte de exilul în U.S.A., romanul „Preaplinul tăcerilor” - este, unul al despresurării marilor tensiuni suferite într-o viață, prin mărturisiri și mărturii de dinainte de emigrare, de ceea ce pentru mulți români pare a fi un Canaan, după exodul peste ocean. Cartea a apărut românește, în California sa rezidențială, înțeleg după alte câteva - eseuri, proze, poezii,- și desigur este una parabolic - evangheliară, aș spune cumva profetică, dacă
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
de partid. Populația evreiască a votat contra regimului comunist «cu picioarele», emigrând masiv: numai între 1948 și 1951 un număr de 119.000 de evrei au părăsit țara. În 1958 alți 100.000 de evrei români au depus cereri de emigrare. Doar puțini ani după război, supraviețuitorii Holocaustului au fost supuși la noi persecuții și suferințe. Unii au pierit, majoritatea a emigrat în Israel sau în lumea largă, puțini au rămas în România. Vieți și posibilități irosite, familii și conviețuiri destrămate
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1479344599.html [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
m-au bucurat discuțiile filozofice/filologice, aveam o mătușă care era redactor la Editura Academiei și prin dânsa auzeam despre ce se mai scrie, ce se mai citește, iar eu îmi așteptam cuminte rândul la lectura ultimelor cărți apărute. După emigrarea în Canada am fost încurajată de un prieten scriitor din țară, a cărui influență a contat mult. Păstrez și acum părerile și imboldurile ce au fost decisive în drumul meu ca scriitor. Apoi, am fost inspirată de discuțiile permanente cu
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
lucru, vechi și nou, departe și aproape, într-o relativitate permanentă a coordonatelor de latitudine și longitudine. Căutăm, astfel, instinctiv, să dezvoltăm teoria inexistenței geografiei, să refacem autoritatea primordială, prin găsirea unor soluții mitice personale la problema, mereu actuală, a emigrării. Pe un teritoriu multicultural prin definiție, soluțiile de proiecție artistică se oferă singure, prin validarea adevărurilor cu care ne învăluim dincolo de aparențe, pretutindeni și oricând, cu zâmbetul pe buze, înaintând prin căldura australiană. REGIUNEA PARRAMATTA, SYDNEY Aflată la o distanță
DESPRE INEXISTENŢA GEOGRAFIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_inexistenta_geografiei_mihaela_cristescu_1351810245.html [Corola-blog/BlogPost/369857_a_371186]
-
am avut parte de o naștere traumatică pentru că femeia acelor ani era considerată un animal (datorită constrângerilor ceaușiste). Atunci mi s-a schimbat definitiv firea. Dintr-o tânără veselă, entuziastă și veșnic surâzătoare, am devenit o femeie tristă, iremediabil tristă. Emigrarea în Israel a fost un moment de cotitură foarte pozitiv. Am simțit gustul libertății, m-am ridicat pe scara socială, mi-am făcut mulți prieteni potriviți. Trăiesc într-o țară civilizată, unde omul e respectat și apărat. Iar de când am
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1415448701.html [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
ordine, care nu face agricultură pe cât ar avea nevoie, care și-a pierdut dreptul la pescuit, care-și pierde permanent populația și în special valorile care caută recunoașterea muncii în alte țări. Un infirmier de 22 de ani, din pragul emigrării a trimis o scrisoare deschisă Președintelui Portugaliei cerându-i să nu ajungă până acolo de-a pune impozit pe lacrimi și pe dorul de acasă. “Dați-mi voie să plâng, să urăsc această țară chiar și pentru câteva momente, pentru că
Egalitate,dar nu pentru “catei” – Orania VLASIN by http://uzp.org.ro/egalitatedar-nu-pentru-catei-orania-vlasin/ [Corola-blog/BlogPost/93342_a_94634]
-
Romanul emigrării ca problemă existențial-interculturală majoră de Ștefan Vlăduțescu În geografia critică a literaturii române, pe harta Olteniei literare actuale, ca întâiul reper vizibil marcat, figurează scriitorul Gabriel Chifu. Confirmativ, în „Istoria critică a literaturii române” (2008), Nicolae Manolescu îi acordă un
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
unei teme pe care experiența derivată estetic din existența domestică a românului ultimilor 19 ani a făcut-o element de reflecție și problemă de formulă existențială: tema emigrantului inadaptat, metamorfozele și aporiile identității în procesul de comensurare a identității de emigrare cu identitatea de imigrare în cadrul interculturalității. Chiar din titlu, dacă avem încredere în el, două se profilează a fi coordonatele ce asigură cadrul și creează spațiul de dezvoltare a producției narative romanești: relatarea și multipla experiență existențială (a interculturalului și
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
canadiancă. Realitatea practică a succesului unor emigranți celebri (E. Ionesco, M. Eliade etc.) care și-au conservat românitatea demonstrează că doar astfel se poate păstra echilibrul existențial. Ana-Cristina Stănescu poate rămâne în istoria literaturii ca personaj-tip pentru situația de emigrare tragic ratată, tipul emigrantului inadaptabil intercultural. În cronica sa din „România literară” (2008), Tudorel Urian reține cartea ca „roman autentic, în centrul căruia se află unul dintre cele mai bine conturate personaje feminine din literatura română a ultimilor ani”. Ana-Cristina
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
emigrantul trebuie să-și ia emigrația doar ca pe un nou capitol al unei vieți coerente ca formulă existențială, iar nu ca pe o viață radical nouă, reșapată, recondiționată. „Relatare despre moartea mea” este, se vede, un roman remarcabil: romanul emigrării ca problemă existențial-interculturală majoră. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
care cu timpul își pierd din valoare? De fapt ginerele meu a pregătit pentru familia sa totul din timp. Veștile ce le primea zilnic din țară nu-i erau pe plac, așa că în calculele sale s-a născut și posibilitatea emigrării la mii de kilometri de casă. Acolo avea un alt loc de muncă, se înțelegea foarte bine cu ceilalți colegi, era apreciat de șefi ca meseriaș și ca om, așa că nimic nu-l putea reține ca în caz de forță
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418110191.html [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
Bugului stăpânea Olbia și românii ale căror urme se găsesc la tot pasul. Din vremuri foarte vechi a început între români și ruteni sau ucrainieni un vădit proces de interpenetrație etnografică și demografică continuat în decursul veacurilor prin colonizări și emigrări ale acestor două rase. Stăpânirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul râului Sluci și pe Bugul superior care sunt și cei care îi vor preceda pe cazaci(2). Istoricul ucrainian V. B. Antonovici scria în 1885 că nici dreapta nici
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
000 moldoveni. Pe Amur, lângă Habarovsk, există sate ca: Inul, Aur, Dunărea. În Manciuria erau înainte de război 20.000 de români. S-au semnalat pescari români din Primorsk care au cerut azil în Japonia(79). Între multele valuri de deportări, emigrări, colonizări ale românilor spre est, un rol important l-a avut și strămutarea în Siberia și Kazastan între 1906-1914 a 60.000 basarabeni și crearea unei adevărate Românii extrem-orientale(80). Câți ați muri pentru tricolor? Ea a făcut-o! În
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Franța, se simțeau și mai liberi decât până atunci. Speranțele tinerilor studenți români atingeau acum alte valențe pentru că știau ce doresc, își cunoșteau potența intelectuală și doreau, mai mult ca orice, să reușească. Trec cu bine etapele întocmirii documentelor de emigrare după ce stau 24 de ore în închisoare, conform legilor franceze în vigoare, câștigă simpatia grănicerilor și poliției locale iar apoi, cu bilete de tren spre Paris în buzunar și cu o adresă unde puteau găsi sprijin în capitala franceză, urcă
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
că americanii înființaseră la Strasbourg o universitate pentru studenții refugiați din Europa de Est. Profitând de oportunitate, se înscrie aici pentru un doctorat în matematici. Paradoxal, când deja era cu biletul de vapor pentru Canada în buzunar și avea toate aprobările pentru emigrare, primește și de la Strasbourg înștiințarea că este acceptat cu bursă. Din nou se afla într-un moment de răscruce: de unde să știe care-ar fi fost decizia corectă? „De multe ori mă întreb care mi-ar fi fost viitorul, dacă
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
lucrări de-a lungul anilor și acum, adunate într-un volum, ca o datorie de suflet, sunt inchinate ca un modest omagiu Canadei și publicației „Observatorul” din Toronto. Aceste pagini pot fi de un oarecare folos celor care nutresc gândul emigrării, un fenomen care-și întinde aripile tot mai larg. E într-un fel și o atenționare pentru cei ce vor trece prin purgatoriul exilului care le impune adesea depășiri ale propriilor limite. Scrierile despre Canada și adaptarea în această țară
CANADA VĂZUTĂ PRIN OCHI DE ROMÂN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1496716950.html [Corola-blog/BlogPost/379471_a_380800]
-
îl numesc «Fenomenul stagnării în cultură» ( e pre bine numit) de procesul prin care am orbecăit 25 de ani, proces de distrugere a tot ce mai era bun și era necesar de folosit în continuare de la societatea sovietică și până la emigrarea masivă actuală... De atunci societatea noastră e mereu pe baricade: lupta pentru limba noastră cea română; lupta împotriva agrarienilor, rămășițe ale epocii sovietice: lupta împotriva întroducerii în instituțiile de învățământ a așa numitei «istorie integrată»; lupta cu neocomuniștii lui Voronin
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
ei. Adică orientul apropiat cu haremurile, caftanele, seraiurile și ciubucele sale. Puțin actualizate de timp, dar stringent retrograde. Acest orientalism a început să fie exportat în Ardeal odată cu alipirea sa la regat, pe la începutul secolului trecut și generat în special emigrarea sașilor. Sașii nu au plecat de condiții proaste de viață. Din contră. Din acest punct de vedere s-au transferat de bună voie și nesilit de nimeni din lac în puț. Cu toată reclama făcută „patria tată” cum se pronunță
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
este pe cât de liniștit, pe-atât de primitor ; un sat pur românesc, de la începuturile lui, fără colonizări sășești sau ungurești, fără infiltrațiile altor culturi, înafara uneia singure, aparținând poporului român, ce-a dăinuit aici peste veacuri. După marele exod de emigrări, după cel de-al Doilea Război Mondial, când mai bine de un sfert din populația localității a luat drumul străinătății, cei rămași în sat au continuat să existe și să mențină frumusețea și valorile naturale și spirituale ale locurilor și
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
afișat și cu capcana „idiomului de împrumut”, numit de Cioran, care la el a fost chiar franceza, limbă la care nu a fost deloc pregătit din timp. În „Scrisoare către un prieten îndepărtat” Cioran scriindu-i lui Noica, își explică emigrarea ca fiindu-i o mare durere... Geniul însă, rămâne geniu, căci nu se poate schimba, ci, ca un „pom roditor” căruia îi trebuie doar puțină ploaie pentru a rodi, va da rod, iar rodul, indiferent că-i amar sau dulce
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Vasilica Grigoraș: septembrie 1972 - superbul, sensibilul și vibrantul moment al întâlnirii celor două viitoare studente, startul prieteniei neîntrerupte, de atunci și până în momentul actual. Anii următori defilează înaintea ochilor și minții noastre precum trenurile într-o gară: noiembrie 2002, anul emigrării Valentinei în N.Z.; februarie 2005, anul scurtei reveniri în țară a Valentinei și a soțului acesteia, Robert; vara lui 2009, alt concediu de odihnă al prietenei sale în România; vara lui 2011, când află autoarea gândul preietenei sale de
ELENA CIUBOTARU: „ODĂ PRIETENIEI – JURNAL DE CĂLĂTORIE ÎN NOUA ZEELANDĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1438211620.html [Corola-blog/BlogPost/368585_a_369914]