118 matches
-
petrecut lucrurile în celelalte limbi. Poate în engleză, m-am uitat și acolo cam cum s-a tradus, ce soluții a aflat traducătorul ... R.B.: Credeți că o experiență comună de viață, spațiul lingvistic comun al traducătorilor și al unor autori emigrați - poate determina calitatea traducerii? H.M.: Nu neapărat. De exemplu știu că traducătoarea în limba finlandeză a primit de nenumărate ori premii pentru traducerile cărților mele. Ea nu a fost niciodată în România iar limbile sunt atît de îndepărtate una de
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
ș.a.m.d. Mai rău, niște replici mai mult sau mai putin intimplatoare și fără vreo semnificație specială sunt luate uneori că atacuri la persoană și se ajunge la conflicte de durată. Este IMHO cauza pentru care unii din românii emigrați nu reușesc să se integreze. Ar mai fi multe de spus. Ca să nu mă mai lungesc (și comentarul meu să nu poată fi citit la coșul de gunoi ;-): 1. Oamenii sunt oameni, unii mai buni, alți... așa cum sunt. Haideți să
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
Român/Walter Român născut Erno Neulander, Patapievici, Exarhu, Mihaiu, Dobrovolski, Tatulici, Ilici Ivanovici alias Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Saul Brukner alias Silviu Brucan, Gelu Voican-Voiculescu, Alexandru Bârlădeanu, Alexandru Sassu, Adrian Sarbu, Sergiu Andon, Adrian Severin, Marean Vanghelie (tata emigrat în Israel), Sorin Rosca-Stanescu, Cornel Nistorescu, Theodor Stolojan-Stolojinski, Ion Cristoiu, Ioan Avram Mureșan, Victor Ponta, Vasile Lupu, Victor Babiuc, Teodor Meleșcanu, Dinu Patriciu, Ovidiu Tender, Corneliu Iacubov, Radu Stroe, Radu Berceanu-Bercovici, Bogdan Olteanu, Bogdan Niculescu-Duaz, Sergiu Cunescu, Dan Marțian, Dumitru
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
aibă privilegiul să privească mulțimea de afișe cu conținut comico-satiric la adresa realizărilor socialismului real, trimise cu balonul dirijabil peste graniță de angajații „Europei libere” din Germania Federală vecină prin anii ’70. Ar trebui să vadă chipul actorului interzis și apoi emigrat, Jaroslav Kohout, mirîndu-se și el candid, de „progresele” patriei căzute sub ocupație rusească. Să răsfoiască un ghid turistic al Pragăi destinat americanilor, în care sînt trecute drept obiective turistice închisorile politice de maximă siguranță, sau sediile secrete de anchete ale
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
fost tratat ca un dușman, la fel ca și în Polonia. Și atunci, el a fost obligat să părăsească Franța și să plece în Statele Unite. RB: Dar este posibil să mai existe o cauză a răcelii cu care scriitorii est-europeni emigrați erau primiți în Apus: un sentiment de culpabilitate. Ați perceput urmele acestei vinovății? IK: Da, dar nu am enumerat încă toate cauzele și, pe lîngă culpabilitate, mai intervenea și uitarea. Autorii acelor țări erau pur și simplu dați uitării. Cînd
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Veghe (Nachtigal) seamănă pe alocuri cu cea a lui Toma Pavel, romanul nu trebuie citit ca o scriere autobiografică. Scriitorul se folosește de un personaj cu date biografice asemănătoare cu ale sale (origine semită, cam de aceeași vîrstă cu el, emigrat aproximativ în aceeași perioadă din România în Canada), pe care îl pune însă să evolueze în situații fictive dintre cele mai complicate. S-ar putea spune că romanul lui Toma Pavel este autobiografic la nivelul judecăților de ansamblu, al trăirilor
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
iar sentimentul care se degajă este cel al destinului pascalian al omului în vremuri de tranziție. Îngerul de la benzinărie reia, în bună măsură, rețeta (de succes) din Povestiri din lumea nouă. Aceleași destine în tranziție, recognoscibile ca prototipuri umane (românul emigrat în timpul ceaușismului reîntors după revoluție în calitate de investitor, victimele erorilor judiciare și învingătorii timpului nostru, securiștii, șantajiștii, încornorații, aurolacii, ratații, boschetarii, cei dispuși să-și sacrifice căsniciile pe altarul reușitei profesionale), aflate pe muchia de cuțit care desparte iadul de rai
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
Ierunca, 1997, p. 133) Consecințele acțiunii sale de solidaritate civică nu se lasă așteptate. În același an, Monciu-Sudinski este împins să părăsească țara; în consecință, se expatriază în Suedia, la Stockholm. Citată de Mihai Pelin, fișa de Securitate a scriitorului emigrat îl prezintă în continuare ca pe un potențial pericol la adresa regimului Ceaușescu și a statului comunist: "«Fiind fără ocupație și cu o situație materială precară, poate fi instigat la acte protestatare»" (v. Pelin, op. cit., 2002, p. 221). Nemulțumirile politice la adresa
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
deține în lumea artelor și a literaturii occidentale. De la Tristan Tzara, fondatorul Dadaismului, la Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco sau Brâncuși, lista intelectualilor și artiștilor români care au adus o contribuție esențială la cultura Europei este lungă și importantă. Emigrați, de cele mai multe ori pentru motive politice, în Franța sau în Statele Unite, ei s-au distins printr-o remarcabilă deschidere față de limbile și culturile altora. Eliade vorbea opt limbi diverse, printre care sanscrita și persana, Ionesco și Cioran au ales să
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
cel puțin pentru o vreme. Și aceasta chiar dacă produce în continuare scrieri demne de interes, care altădată ar fi creat, poate, evenimente. Retragerea autorului din viața literară, voită sau nevoită, nu este prielnică operei. Să vedem și cazul altui scriitor emigrat, Alexandru Sever, căruia i-au apărut, după plecare, un mare roman, Cartea morților, și, mai de curând, un substanțial, în toate chipurile, volum de eseistică: Inventarul obsesiilor circulare. Romanul l-a interesat, ce e drept, pe Valeriu Cristea, care a
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
toate”, Comemorare și avertisment, „Prinț” și poet, pe talerul dreptății, ș.a.. Ca și jurnalistica din Scrisori din prezentul meu, ultimele editoriale ale L.O.N. abordează de asemeni o gamă foarte largă de teme: de la necazul unei familii de penticostali emigrați în Norvegia cărora li s-au luat cei 5 copii, la colindători și bucuria sărbătorii Crăciunului, la trecerea în lumea cealaltă a unei mari Doamne a culturii, dar nu în ultimul rand, și despre subiectele ei preferate: Eminescu și românii
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
posibil avantaj față de vorbitorii nativi, cărora totul le e fixat în memorie, inclusiv forme între timp modificate. Odată aleasă această cale de urmat, nici prin gând nu mi-a mai trecut că aș putea-o schimba. Când un fost coleg emigrat m-a îmbiat să rămân în Germania, aranjându-mi și un post universitar, l-am refuzat categoric: pentru o viață de om ajunge un singur transfer de identitate culturală! Când îți visezi părinții, în ce limbă vorbești cu ei acolo, în
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
brazilian), la o petrecere românească din Toronto, un proiect la care ține la fel de mult ca la grupurile formate cu marii jazzmani. TAVI IEPAN și REZIDENT EX (Germania, Franța, Australia). Ediție specială dublă cu mai mulți muzicieni pop-rock timișoreni emigrați din ultimii ani ’80 încoace. Unii au reușit să cânte până în prezent, alții au trebuit să trăiască dintr-o altă profesie. Dar cu toții au sperat să revină în România și să se exprime din nou în limba română. Chitarist și
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
a emigrat în 1988, stabilindu-se la Hamburg. A putut astfel să rămână și profesional în muzică, lucrând atât în occident cât și în România. Și de fiecare dată când a născut un proiect acasă, a chemat alături alți muzicieni emigrați. După mai puțin cunoscutele Sector, Flying Wood și Locatarii, grupul Rezident Ex este cea mai importantă realizare de grup a sa, cucerind topurile și marile scene românești de la primul concert. Din 2010, i-a strâns pe scenă, în acest grup
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
pentru fiecare 10.000 de etnici germani plecați, statul român primea un bonus de 1 milion de mărci germane, dar și împrumuturi fără dobândă din R.F.G.. Încă din 1965, dar mai ales după anii 1980, taxelor pe cap de persoană emigrată plătite oficial de statul german li s-au adăugat bunuri materiale sau sume de bani plătite pentru a urgenta acordarea vizei de plecare. În încercarea de a obține mai mulți bani de la familiile celor care doreau să părăsească România, aflate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
care (în 1923) o solicitare venită din partea unui prinț rus, Leon Ouroussof, conform căreia să se admită participarea la Jocurile Olimpice de la Paris din 1924 a trei echipe din spațiul sovietic: echipa din Moscova, una a Armeniei și alta a rușilor emigrați, a fost respinsă de CIO. Mult mai târziu este pretinsă calitatea de stat pentru a putea obține recunoașterea din partea Comitetului Internațional Olimpic. Totuși, câteva excepții s-au înregistrat. Este vorba de cazurile Hong-Kong-ului, a insulelor Bermude și a insulelor Fiji
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
prin antrenarea în activitatea de elaborare a enciclopediei a mai multor vechi prietene, risipite și ele în cele patru colțuri ale lumii, doamne cultivate, în vîrstă (comparabile cu niște Parce), intrate în posesia poveștilor de viață ale mai multor greci emigrați. Sub denumirea de „Slujitoare ale muzei Clio”, autoarele se concentrează în cele din urmă asupra a ceea ce ar putea fi un grec, ajungînd la o definție citată în cuprinsul prologului: „fiecare grec este o complicație a specificului național. Nu ne
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
-i punți către Europa Centrală spirituală, un du-te-vino fructuos, benefic pentru toate părțile implicate. Dar nu participă la acest joc, cum era și firesc, numai Petre Stoica. Mai sunt bănățenii „cu acte”, ca să zicem așa, rămași pe poziție acolo sau emigrați, mai sunt cei veniți din alte părți și împământeniți în Banat. Este Șerban Foarță, este uitatul azi Anghel Dumbrăveanu, unul din cei care cântaseră Belgradul în cinci prieteni , alături de Nichita Stănescu, de Adam Puslojici, de Sîrba Ignatovici, de Petre Stoica
Filobănățenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5204_a_6529]
-
agitată din jur. La un capăt al debarcaderului, erau adunați oamenii trimiși de hoteluri să agațe clienți. Nu erau numai oameni îmbrăcați extravagant, veniți pentru o grandioasă întoarcere din America, ci și oameni de la sat, care își așteptau probabil rudele emigrate mai demult. Erau și familiile membrilor echipajului. Și se vedeau și fețele buhăite de nesomn ale prostituatelor din port. Se zăreau deja chipurile pasagerilor. Emoțiile celor aflați pe vapor și pe țărm se îngemănară, dând naștere unei bucurii și mai
Valsul florilor povestiri by Yasunari Kawabata () [Corola-journal/Journalistic/4058_a_5383]
-
Elena și nepoatei Maria-Cornelia. Nu putem încheia această tristă istorie de viață fără să ne oprim asupra unei surprize extraordinare: acum câteva luni, sora și fratele i-au avut de oaspeți scumpi pe verișorii Gheorghe și Mircea - urmașii uncheșilor lor emigrați în Canada pe la începutul secolului trecut, Zaharie și Vasile Panciuc (frați cu Toader, care s-a pierdut în Siberia). A fost prima întâlnire a acestor oameni trecuți de 70 de ani, momentul având o conotație excepțională. Verișorul Mircea, prin anii
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
unchiul Tom și unchiul Sam călcau peste cadavre, într-o foame titanică. Fast-food-ul funcționa eficient de ambele părți. Chiar și Mișu se mai îngrășase puțin. * Mariana murea încet de rușine și de dorul lui Mișu. Cu Popa dispărut și Mișu emigrat, devenise regina MaxiBarului. Avea grijă de elevii care se îmbătau, îi hrănea cu varză când rămâneau fără bani, făcea whisky după ultimele indicații ale lui Mișu, ținea socotelile barului și îi ducea bani și mâncare doamnei Popa, din ce în ce mai însărcinată. Continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ideologice din perioda “copilăriei comunismului” (1944-1947), a trimis un arhimandrit la reuniunea Consiliului Ecumenic Mondial. Alături de ierarhul ortodox român, din Europa de Est, la Geneva a fost prezent doar un reprezentant al bisericilor germane din zona ocupată, alături de grecii și rușii ortodocși emigrați. În condițiile prigoanei comuniste ce se prolifera, unii teologi și oameni ai Bisericii ca cehul Jan Jzomadka (care a revenit din S.U.A. în Cehoslovacia), sau germanul Niemöller au luptat împotriva ingerințelor ideologice ale comuniștilor locali sau ale celor de la Kremlin
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
cauză are atribute de genialitate care îi vor fi recunoscute postum de către toți nostalgicii politicilor perfecționate la Kremlin și Lubianka pentru „Hai la lupta cea mare/ Să vedem care pe care...”. Amintesc un singur caz relatat de Pavel Bajanov, ucrainean emigrat pe care Stalin a poruncit să fie aruncat din trenul Paris-Nisa, dar a împins el pe altul și a apucat să scrie o carte despre experiența sa în înalta funcție de secretar, șef al cancelariei Biroului Politic PCUS exact în perioada
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (4) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365578_a_366907]
-
care se citește cu sufletul la gură. Responsabil pentru stilul jurnalistic antrenant, inconfundabil, Octavian Curpaș pune accentele la locul potrivit și ne transpune într-o lume pestriță, populată de personaje din cele mai interesante. Amănuntele biografice din viața numeroșilor români emigrați pomeniți aici sunt intercalate cu anecdote din viețile lor, totul relatat în fraze clare și curate, în eficientul stil specific reporterilor de calitate. „Porționată” în capitole scurte, purtând titluri cu impact maxim, informația se succede în cascade care creează dependență
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
evită așteptări nerezonabile cu privire la abilitatea țării de a livra pe termen scurt și mediu fericirea pe care cetățenii săi o așteaptă. Sunt câteva lucruri pe care România nu le va putea rezolva pe termen scurt și/sau mediu. Întoarcerea populației emigrate în ultimii 15-20 de ani sau impactul educației ar poate cele mai importante. Emigrarea masivă a unei părți a populației, combinată cu imposibilitatea țării de a livra proiecte sustenabile pe termen scurt și mediu, împreună fac întoarcerea populației emigrate cel
cele două probleme ale României de azi. Țara restructurată ca o companie privată () [Corola-blog/BlogPost/337927_a_339256]