118 matches
-
a cotei valorice a scriitorilor noștri clasici și mai puțin clasici. Este evident faptul că aberanta politică a regimului comunist în domeniul culturii a făcut ca mulți scriitori de primă mînă să fie puși la index (în primul rînd cei emigrați, dar și unii rămași în țară) sau minimalizați, în vreme ce alții au beneficiat de umflarea artificială a cotei lor valorice. Categoric, canonul literar moștenit de la regimul comunist trebuie repus în discuție. Asupra necesității revizuirii cred că sîntem toți de acord. Partea
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
superioare), revolta, declasarea. Personajele lui Constantin Munteanu au trecut printr-o experiență tragică provocată de sistemul comunist (fie că e vorba de nerecunoașterea meritelor profesionale și apoi marginalizarea unor oameni, evident, de valoare; furtul intelectual, defavorizarea fățișă a rudelor celor emigrați ilegal; corupția sistemului judiciar sau colectivizarea, Canalul, pușcăria). Astfel furia personajelor devine un fenomen anticomunist și piesele sînt, esențializat, politice. Eroii recurg la gesturi disperate (se amenință cu o armă de vînătoare în Serifii, în Casa soarelui răsare eroina se
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
pe nimeni, în colecția Cartea de pe noptieră a Editurii Humanitas. O "legătură" elegantă, de text garnisit cu fotografiile "traducătorului". Pe-atunci, nu era scriitor, din spița noilor, care să nu-și conducă măcar un alter-ego spre gara din Roissy. Acolo, "emigratul" se amesteca în lume, își vedea de trai și mai dădea, din cînd în cînd, cîte un semn. Ca acela pe care-l culege, de pe podul Mirabeau, într-o seară de (aproape) iarnă, povestașul din romanul lui Sebastian: "un carnet
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
cea de-a doua se cîștigă pe îndelete. Cazul meu e banal azi, dar îmi vine mereu în minte exemplul rușilor în emigrație care rămîn legați de o Rusie mitică pe care o propovăduiesc copiilor, chiar și nepoților. Rusia conferă emigraților ei o diferență specifică puternică, o neputință de a se asimila, care-i singularizează avantajos în propriii ochi, și se convertește într-un adevărat complex de superioritate. Și acest sentiment de superioritate e în armonie cu buna părere a occidentalului
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Chihaia. Să îndrăznesc? Apoi, cititorul va fi observat că nu m-am atins de numele unor Barbu, Preda, Buzura. N-am să mă ating nici acum: părerile mele ar putea părea prea excentrice. Apoi ce facem cu o seamă de "emigrați"? Cu Goma, Manea, Dorin Tudoran, Ștefan Baciu și alții, sau, mai înainte, Cazaban sau Vintilă Horia? N-am la dispoziție deocamdată un răspuns. Dar grupul Echinox unde poate fi plasat? Petre Pandrea ține și el de "generația de aur"? Dacă
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
al imensității care te cuprinde și te videază din interior. La urma urmelor, marinării secolului XVIII au fost primele victime, ne-o spune istoria medicinii, ale nostalgiei. Cum arata nostalgia celor care nu au plecat niciodată de acasă? Nu nostalgia emigratului, a înstrăinatului, ci dimpotrivă, cea a fiului, a celui care prin definitie aparține. Ne-o arată Ingmar Bergman, într-o emoționantă șaga de familie, cu nuanțe autobiografice și fabulos mitice totodată. Copil de duminică este și el un roman al
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
urmare a neobositelor demersuri, cu burse, cu premii, cu traduceri în limbi de circulație. Astfel încurajați, unii au prins să spere - și mai speră - să dobândească Nobelul. De ce nu? Spre deosebire de aceștia, Virgil Duda și-a fructificat numai literar condiția de emigrat, transpunându-și experiențele în cărți și numai în ele. Una dintre acestea este Viață cu efect întârziat (Hasefer, 1999), un roman pe marginea căruia voi face, cu întârziere, câteva însemnări. Cine îl cunoaște cât de cât pe autor își dă
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
magistru al celebrei Elizabeth Anscombe; un om care detesta violența, dar a fost cu toate acesta decorat în primul război mondial; geniu intelectual atras de "cariera" de grădinar în tinerețe, iar apoi de cea de institutor în Austria rurală; apolitic emigrat în Uniunea Sovietică la vîrsta de patruzeci de ani, declarîndu-se un "comunist în adîncul inimii"; un om care a dus un trai auster și modest, dar în intimitate semănă mai curînd cu un Dorian Gray. Din asemenea contraste ale omului
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
Marius Chivu Marius Babias este un sucevean emigrat la mijlocul anilor '70 în Germania Federală. Trăiește la Berlin unde este jurnalist, curator de expoziții și critic de artă, a editat și a publicat mai multe cărți de critica și teoria artei, iar Subiectivitatea-Marfă este debutul său pe piața românească
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
Recomandări Unul dintre subiectele preferate ale românului contemporan este, în mod sigur, modul în care romi emigrați în Occident afectează imaginea României. De parcă nu ar exista romi cinstiți ori români hoți. Sunt convins că, prin afirmația asta, o să-mi atrag un val de antipatii. Sunt convins însă și că nu vreau să raliez la opinia publică. Mai
Silence KILLS [Corola-blog/BlogPost/99803_a_101095]
-
bun disc - al treilea. Chitaristul - vocal - cu valențe componistice serioase - a apucat să fondeze și propria formație, tot hard-rock, Metrock, cu care a înregistrat un disc. Până la urmă, însă, a ales să-și urmeze părinții în Canada, la Montreal. O dată emigrat, s-a specializat cu patalama în tot ce ține de showbiz, dar n-a uitat să cânte. A traversat continentul nord-american în zeci de turnee de la un ocean la altul, în Los Angeles a ratat la mustață un contract discografic
Muzicieni români din diaspora (IV) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83403_a_84728]
-
aproape 2 milioane de la un minim de 16.38 milioane în 1992 până la 18.29 milioane în prezent. Fenomenul nu se explică demografic, ci prin slabă capacitate administrativă. Evidență listelor electorale nu ține cont de realitatea mișcării populației (decedați, mutați, emigrați etc.). Conform datelor de la recensământul din 2011, au fost persoane prezente: 18.38 milioane, restul până la totalul de populație stabilă de 19.04 milioane sunt temporar absențe. Conform Institutului Național de Statistică numărul celor de până la 18 ani este de
Studiu sociologic: cum a câştigat Băsescu cu cifre măsluite () [Corola-journal/Journalistic/42764_a_44089]
-
să amîn zăbava, nu înainte să aleg "o carte mică, o cărticică": Mic Tratat de Estetică sau Lumea Văzută Estetic, de Felix Aderca. A apărut în 1929, după ce fusese publicat, în '27, în Universul literar, la Editura Ancora, pe strada... Emigratului. Și, spre dezicerea totală de ancoră, prin supracoperta ca de celofan se zărește, în grafica elegantă, alb cu un strop de albastru, silueta desenată a unei lebede pe conturul căreia scrie, aproape caligramatic (sic!), tout vogue sur vague. Ambiguitatea se
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]
-
lui obsesie de a nu trăi, de a nu se implica, de a se refugia între cărți, Gabriel e împins pe culoarul fascinant-primejdios al decoperirii unei identități pe care n-o bănuia. Prima rană conștientizată e aceea a pierderii limbii - emigrați în Franța, părinții săi vorbesc exclusiv "o franceză desuetă", deprinsă în lungi ani de exersare încrâncenată. În compensație, Gabriel își descoperă talentul de a învăța repede și la un înalt nivel performativ o diversitate de limbi străine. Plăcerile vieții nu
Pariem că normalitatea există? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7421_a_8746]
-
în ecranizare și doar sugerat în roman) al evidențierii traumelor lăsate în memoria colectivă de folosirea bombei atomice de către americani împotriva Japoniei. Aceasta este de fapt explicația neputinței bunicii de a-și aminti numele celui de-al treisprezecelea frate, cel emigrat în Hawaii, prozatoarea insistând astfel pe funcția protectoare a memoriei, în stare să lucreze selectiv, omițând amănuntele dureroase din viața oamenilor obișnuiți. Pe lângă firul epic care culminează cu dezvăluiri tulburătoare pentru protagonistă (care află, din nou păstrând rezerva asupra memoriei
Amintirile sunt ca legumele dintr-o supă by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4940_a_6265]
-
Povestiri ale unui pelerin rus. În anul 1933 Starețul Mănăstirii Neamț, Episcopul retras Nicodim Munteanu (viitorul, al doilea, patriarh al României între anii 1939-1948), publica în traducere românească textul integral al primei monografii consacrate starețului Paisie Velicikovski de protoiereul rus emigrat Serghie Cetverikov (� 1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
exilații ideologici și cei economici, ca să etichetez așa pe cei care s-au exilat din motive de conștiință, față de cei care s-au exilat din nevoi materiale. Milena MUNTEANU: Bănuiesc că la un moment dat exista o diferență clară între emigrații plecați pe motive ideologice și cei plecați din motive economice. Cred însă că anumite bariere ideologice au fost ridicate, bănuiesc că unele diferențe ideologice s-au mai estompat (mai mult sau mai puțin). Totuși și astăzi anumite convingeri continuă să
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
regretabile și extreme, dar nu cred că se pot generaliza. Compromisul nu e neapărat necesar, deși probabil că mulți simt că au compromis într-un fel sau altul. Nicolae BĂCIUȚ: Ce mai înseamnă pentru el patriotismul, naționalismul? Milena MUNTEANU: Mulți emigrați sunt și rămân patrioți. Vorbim de cei care doresc binele țării, care ajută, contribuie cu ceva, care încurajează valorile comune. În Toronto există o școală românească, un ziar românesc (ba chiar mai multe), biserici românești, magazine românești, etc. Unele sunt
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
este limba germană trebuie să o învăț altfel șansele sunt mici de a lucra și a reuși. Ce bine ar fi fost dacă în toată Europa s-ar vorbi o singură limba nu ar mai fi atât de greu de emigrat ne-am descurcă altfel.” Iar acea femeie ce era din Brazilia a spus: ,, Eu lucrez de mai mult timp in Germania la un restaurant, am învățat puțin limba, este adevărat că se poate prosperă în Germania dar trebuie să muncești
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
fumând și monologând: „Ce voi face? Trebuie să chibzuiesc totul cu mare atenție, am să încerc cu șomajul apoi dacă nu merge să-mi caut ceva de muncă. Pentru că cum văd eu situația în România este destul de tulbure, iar de emigrat la patruzeci și sapte de ani nu vreau, de fapt niciodată nu mi-a plăcut idea emigrării. Am trăit tot timpul în România și aici doresc să-mi sfârșesc viața ca un bun cetățean al acestei țări. Nu pot să
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352705_a_354034]
-
la Innsbruck și la Gratz), de sfintele Paști 1949, alături de mai mulți preoți din emigrație, s-au adunat în mod special și organizat reprezentanți ai credincioșilor și parohiilor românești din occident și ai unor organizații recunoscute de rezistență a românilor emigrați care, în prezența oficialilor International Refugees Organisation, ai Consiliului Ecumenic și Caroman s-au constituit înAdunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe Române Autonome din Europa Apuseană și Orientul Apropiat („EORA”, cu primul comitet format din maior Croitoru, dr. Teodoru, fostul ambasador
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
Povestiri ale unui pelerin rus. În anul 1933 Starețul Mănăstirii Neamț, Episcopul retras Nicodim Munteanu (viitorul, al doilea, patriarh al României între anii 1939-1948), publica în traducere românească textul integral al primei monografii consacrate starețului Paisie Velicikovski de protoiereul rus emigrat Serghie Cetverikov († 1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
in continua dezvoltare care concura serios marea industrie împestrițată de șarlatani dornici de fabuloase câștiguri. Comisarii Europei Comune au lăudat acțiunea de constituire a puternicei clase de mijloc ridicată dintr-o crasă sărăcie. Asta la început, căci mii de Români emigrați datorită sărăciei s-au reîntors, au căpătat dispozitivele INTC și au devenit prosperi. Europa a rămas fără forță de muncă prost plătită. Noroc că le-au mai rămas turcii urgisiți. Va mai accepta oare România să intre în Europa oligarhică
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
ar interesa și pe noi) nu transpare de sub rictusul românului de lume (occidentală) aflat în situația de a ne trata pe toți drept simpatici naivi. Uimitorul spectacol atinge și cotă cinică atunci cînd, pus de gazdă în fața pactului pe care emigratul magnat l-a semnat luciferic cu dictatorul criminal de la București, cu malefica lui consoartă, ei, bine, pentru domnia sa aceștia erau: domnul Ceaușescu, doamna Ceaușescu. (În timp ce congeneri de-ai săi muriseră deja la Canal sau în gherlele comuniste.) Și totuși, teleasta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unitățile țarului spune că „moldovenii vin la noi fără încetare, cu mare dorință de a ne ajuta, și cei din urmă țărani (mujici) vor să intre în slujba militară”. În compunerea acelor unități se aflau și patru detașamente formate din emigrați români și comandate de Vasile și Ion Tonski, Apostol Chigheci și Ivănescu (Ivanenco). În ceea ce privește cercurile politice, nu se poate vorbi de o unanimitate de opțiuni, de vreme ce boierii fanarioți au rămas pe o poziție filoturcă, o ținută pe deplin explicabilă dacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]