266 matches
-
informații, cele mai multe inedite sau puțin cunoscute de nespecialiști. Avem în vedere subiecte de mare interes științific și satisfacție spirituală pentru orice român care vibrează la rezonanța universală a creației eminesciene, precum: Odiseea receptării operei eminesciene în plan național, Receptarea universală, Eminescologia, Eminescologi, Eseiști și Traducători. Totodată, distinsul autor al „Dicționarului Enciclopedic Mihai Eminescu” ne prezintă subiecte și teme mai puțin îmbucurătoare pentru Conștiința națională și anume: Antieminescialismul, Detractorii săi și altele, care pun în relief faptul că nici acest strălucit Creator
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
EMINESCIENE (164 DE ANI DE LA NAȘTERE) ) Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1095 din 30 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului CONTRADICȚIILE PERSONALITĂȚII EMINESCIENE A fost Eminescu o personalitate contradictorie? Iată o întrebare care a preocupat pe aproape toți eminescologii, de la începuturi până astăzi. Primul semnal de alarmă l-au tras contemporanii lui, fie prieteni, fie detractori. Ion Slavici, cel care l-a cunoscut încă de la Viena, ni-l prezintă drept un om sănătos, încrezător înviață, dar și dezgustat, plictisit
CONTRADICŢIILE PERSONALITĂŢII EMINESCIENE (164 DE ANI DE LA NAŞTERE) ) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Contradictiile_personalitat_ion_ionescu_bucovu_1388418723.html [Corola-blog/BlogPost/347683_a_349012]
-
Ymeri, Mariana Zavati-Gardner s. a.), Proza (unde se disting colaboratorii: Vasile Buruiana, Ovidiu Creangă, Corneliu Florea, Sergiu-Marian Găbureac, Corneliu Leu, Florin Oprea-Sălceanu, G. Rocă, Virgil Stan, Ion Untaru s. a.), Tradiții (cu articole-semnal-de-suflet-pelasg > valah consacrate folclorului literar din Dacia Nord-Dunăreană, istoriei dacoromâne, eminescologiei, patrologiei etc., ), Traduceri (cu alese tălmăciri în / din limbile planetei, datorate lui Eugen Dorcescu, Mircea M. Pop, Virginia Popescu, G. Rocă, Gh. Stroia s. a.), Vise (cu «Poveștile copilăriei», în 22 de articole, cu «Micii artiști ai copilăriei», cu «Poeziile cipilăriei
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
valuri numindu-l „scheletul din dulap al românilor”? Fenomenul este destul de evident! După 1998, în revista "Dilema”, numărul din martie, începe atacul tăios, îndârjit contra lui Eminescu. Antieminescienele din "Dilema" au șocat, au produs o tresărire din somnolența care cuprinsese eminescologii. Principalul e că Eminescu este „om al timpului modern”, cum spunea tot Maiorescu. Nimic mai firesc nu ar fi decât să recunoaștem în el „contemporanul nostru”. Dar sintagma aceasta a devenit azi imposibilă. Un astfel de om nu mai e
15 IUNIE 2017, 128 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1497525190.html [Corola-blog/BlogPost/376865_a_378194]
-
contemporanul nostru”. Dar sintagma aceasta a devenit azi imposibilă. Un astfel de om nu mai e prielnic neamului românesc. Este timpul contestării. Nimic din ce e vechi, deci, în sens clasic, durabil, nu mai trebuie să rămână. Privind în urmă eminescologia, remarcăm că fiecare epocă a dezvoltat ce i-a convenit din Eminescu. Fiecare epocă s-a înfruptat și s-a justificat prin Eminescu. Și conservatorii și țărăneștii, legionarii și proletcultiștii, comuniștii ultimului sfert de veac XX și postcomuniștii l-au
15 IUNIE 2017, 128 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1497525190.html [Corola-blog/BlogPost/376865_a_378194]
-
revenit la nivelul ei abia după 1965 prin cîteva momente semnificative, trebuind menționate în acest context studiile unor eminescologi ca Ion Negoițescu, Rosa del Conte, Ioana Em. Petrescu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Petru Creția, Ilina Gregori care s-au adăugat canonului eminescologiei interbelice, la care și-au adus contribuția mari critici sau stilisticieni literari cum ar fi Tudor Vianu, Perpessicius, Dumitru Caracostea etc. Un moment semnificativ al contestării poetului de către un grup de critici literari consacrați, din care făceau parte Nicolae Manolescu
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Steriade, Mihai Drăgan, Emil Manu, Augustin Z.N. Pop, Gheorghe Pop, Virgil Carianopol, Gheorghe Mihăilă, Gheorghe Eminescu, Dimitrie Păcurariu, Gabriel Țepelea, Mircea Zaciu, Florin Steriade, precum și cu Alf Lombard și Alain Guillermou, în care se discută sau rediscută probleme de eminescologie și istorie literară contemporană. Remarcabile, sub multiple aspecte, sunt și epistolele trimise istoricului și criticului literar Săluc Horvat (n. 1935), autorul celui mai valoros și complet Dicționar Eminescu 1, publicat în spațiul românesc. Lucrarea aceasta, întru totul esențială, este rodul
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
Creangă"(1976) și cursul universitar "Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici"(1980). Contribuția sa cea mai importantă o reprezintă "Hyperion 1. Viața lui Eminescu"(1973), pentru care i se va acorda Premiul "B. P. Hașdeu" al Academiei Romane. Tot în sfera eminescologiei se integrează și volumul "Eminescu și eminescianismul: structuri fundamentale"(1987) și "Eminescu și antinomiile posterității"(1998). Colaborează la România Literară, Luceafărul, Tribuna, Scînteia etc.
George Munteanu () [Corola-website/Science/316197_a_317526]
-
Editura "Augusta", Timișoara, 2009. „"Eminescu după Eminescu" este o carte cu valoare de îndrumar în susținerea actuală a dezbaterilor ce-l vizează, obsesiv, pe Eminescu.” „Adrian Dinu Rachieru este nu doar un foarte bun cunoscător al lui Eminescu și al eminescologiei, dar și o conștiință responsabilă pentru destinul culturii și civilizației românești în condițiile încă foarte tulburi ale globalizării și ale integrării noastre europene.” • "POEȚI DIN BASARABIA" (Editura "Academiei", București; Ed. "Știința", Chișinău - 2010) „"Poeți din Basarabia" aspiră să fie mai
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
scrie o biografie și a avut o influență considerabilă asupra altor biografi, vezi biografia lui Alexandru Macedonski de Adrian Marino etc. Operă fundamentală a istoriei literaturii române, studiu de mare amploare critică, greu de ignorat, o adevărată bornă în istoria eminescologiei noastre. Structurat în ediția princeps în cinci volume, editate de Alexandru Rosetti la editura cea mai prestigioasă din epoca interbelică, "Editura Fundațiilor Regale Carol al II lea", cartea reprezintă cea mai completă a universului eminescian, de la cel liric, la teatru
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
pământului vine s-o ceară" - și 24 texte aferente/replici răzlețe, extrase din ediția-matrice "Opere". VIII. "Teatrul original și tradus. Traducerile de proză literară. Dicționarul de rime". Editura Academiei Române. 1988, p.35-68, 1087-1091. Ediția e un corpus de performanțe în eminescologie: "sumar inițiatic și selectiv, prin adiționare" (edițiile T. Maiorescu: I, 1884; III, 1888; IV, 1889; V, 1890; VI, 1892), text canonizat ca o restitutio (titlul și textul poeziilor sunt al ediției lui Perpessicius. "Opere alese", 1964, care s-a impus
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Perspectiva diacronică, dedusă din investigarea antumelor și a postumelor, urmărește să acrediteze ideea că Eminescu s-a desprins de experiența conjuncturală și s-a adâncit în cunoașterea ființei proprii, realizată printr-o recuzare totală a cotidianului. Preluând unele elemente din eminescologia anterioară, studiul le întregește printr-o interpretare proprie, deseori în contradicție cu locurile comune, deoarece exegetul are mereu în vedere gândirea poetică, și nu filosofică, a artistului. O cercetare asemănătoare va fi întreprinsă în Liviu Rebreanu sau Lumea prezumtivului (1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
după cum rezultă din două titluri de articole publicate în nr. 2 pe anul 1949 al revistei "Flacăra". Necesitatea reconsiderării lui Eminescu o constată G. Călinescu, iar Ov. S. Crohmălniceanu titrează: Critica științifică are toate armele de a reconstitui pe poet". Eminescologia interbelică este anulată de critica științifică a unor eminescologi de talia lui Ov. S. Crohmălniceanu sau Ion Vitner. În "Contemporanul" din 13 ianuarie 1950, "într-un evident dispreț, îl cităm pe autorul Cărților de pe masă, față de ceea ce a reprezentat poetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Codreanu, principiul estetic integrator devine Archaeus. "Autonomiștii" vor continua să citească Eminescu Dialectica stilului doar prin grila vechiului estetism, acuzându-l pe autor că părăsește terenul artei, când, în realitate, era vorba de o schimbare de paradigmă culturală în domeniul eminescologiei, cum au sesizat, în schimb, criticii Edgar Papu, Adrian Marino, George Munteanu sau Al. Dobrescu, apoi, Mihai Cimpoi și alții. "Meritul principal al autorului scria Al. Dobrescu, în cronica din Convorbiri literare este că-l scoate definitiv pe Eminescu dintr-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
monografie dedicată poetului. 1982, 9 aprilie. Se naște la Huși, Dragoș, ultimul fiu al scriitorului. 1983. Susține gradul didactic I cu teza Eminescu Dialectica stilului. 1984. Apare la Ed. "Cartea Românească" din București Eminescu Dialectica stilului, considerată un eveniment în eminescologie de George Munteanu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Edgar Papu, Adrian Marino, Al. Dobrescu, Dan C. Mihăilescu ș.a., dar aspru recenzată de Ioan Holban, Ioana Em. Petrescu ș.a. 1985-1987. Alte tentative eșuate de publicare a Varvarienilor, la Ed. Cartea Românească și, la Ed.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lume care, dincolo de bulversările pe care le naște regimul politic, încearcă să-și împlinească menirea indiferent de adversitățile de orice natură. "Revista Nouă", X, nr. 1, ianuarie 2014 EMINESCU DIALECTICA STILULUI, BUCUREȘTI, EDITURA CARTEA ROMÂNEASCĂ, 1984, COLECȚIA "ESEURI" Al. DOBRESCU Eminescologie După un debut nu tocmai convingător în proză și o activitate publicistică sporadică în revistele Convorbiri literare și Ateneu, profesorul hușean Theodor Codreanu publică un lung și incitant studiu, Eminescu Dialectica stilului, ce-l așază în primele rânduri ale cercetărilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
arhitecturată baroc și scrisă efervescent, Eminescu Dialectica stilului impune un spirit analitic-asociativ capabil să neliniștească (profitabil) valorile clasice. "România literară", nr. 24, 14 iunie 1984 Ioan HOLBAN Comparatismul, între echivalare și diferențiere Am remarcat cu un alt prilej faptul că eminescologia se află, în prezent, în pragul unei noi sinteze care ar putea depăși marginea exegezei călinesciene; iar premizele acestei perspective integratoare se poate spune că s-au cristalizat în ultimii cincisprezece ani, când a apărut o sumă de studii care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acestei perspective integratoare se poate spune că s-au cristalizat în ultimii cincisprezece ani, când a apărut o sumă de studii care au abordat, deocamdată secvențial, opera eminesciană din unghiul unei metodologii moderne: acum și ultimele apariții probează această presupunere -, eminescologii încearcă sinteza, folosind toate acumulările pe care le-au adus interpretările tematiste, psihanalitice, structurale, stilistice, semiotice, fenomenologice ori comparatiste. O astfel de încercare este și aceea a lui Theodor Codreanu din Eminescu Dialectica stilului (Ed. "Cartea Românească", 1984); în pofida titlului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
multe, sunt conectați la noile metode critice și îl trec pe Eminescu printr-o lectură nouă, proaspătă, necomplexată. În aceste condiții este greu să te pronunți despre o carte cum este cea de față. Eminescu Dialectica stilului presupune inițiere în eminescologie, presupune lecturi de specialitate și o viziune critică fără prejudecăți. Eminescu este un geniu total și cel mai periculos și riscant lucru este să te apropii de el cu mijloacele diletantului. Eminescologia tinde să devină astăzi tărâmul inițiaților. Un inițiat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de față. Eminescu Dialectica stilului presupune inițiere în eminescologie, presupune lecturi de specialitate și o viziune critică fără prejudecăți. Eminescu este un geniu total și cel mai periculos și riscant lucru este să te apropii de el cu mijloacele diletantului. Eminescologia tinde să devină astăzi tărâmul inițiaților. Un inițiat este și Theodor Codreanu. El ne-a anunțat cartea mai demult prin studiile solide și docte publicate în reviste. Siguranța tonului, informația bogată, referințele critice substanțiale, conexiunile neașteptate, originalitatea unor ipoteze ademenitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stilului de Theodor Codreanu este incitantă prin îndrăznelile sale asociative, adeverind un moment de repliere și reexaminare a trecutelor contribuții în exegeza eminesciană. "Ateneu", nr. 9, septembrie 1984 Ioana Em. PETRESCU Studii eminesciene Anul 1984 nu a adus în domeniul eminescologiei nicio apariție cu valoare de eveniment, chiar dacă publicarea postumă a lucrării lui P. Caraman, Pământ și apă, însemnează o contribuție reală la studiul simbolisticii eminesciene din perspectivă etnologică, chiar dacă N. Ciobanu încearcă o redefinire a fantasticului eminescian, chiar dacă unii tineri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
etnologică, chiar dacă N. Ciobanu încearcă o redefinire a fantasticului eminescian, chiar dacă unii tineri cercetători (P.M. Gorcea, Th. Codreanu) aspiră spre o modernizare a metodologiei critice. Mă voi opri în cele ce urmează asupra a trei lucrări ilustrând tendințele divergente ale eminescologiei actuale. Primele două (N. Ciobanu, Eminescu. Structurile fantasticului narativ și D. Tiutiuca, Creativitate și ideal) au apărut în colecția "Eminesciana" a editurii Junimea; cea de-a treia (Th. Codreanu, Eminescu Dialectica stilului) e publicată de Cartea Românească. Mai incitant este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și extinse (noi am fi renunțat la o parte din ele), pentru a nu mai aminti orientarea de bază, fac totuși din critic un autor stimabil, de la care se pot aștepta reale progrese și nu numai în "autobuzul supraaglomerat al eminescologiei" actuale în care circulă, spre iritarea unor "controlori", cu bilet în regulă. "Tribuna", nr. 7, 13 februarie 1986 Artur SILVESTRI Cultură și stil Exegeza subtilă și amănunțită însă riguroasă a lui Theodor Codreanu (Eminescu Dialectica stilului, 1984) îngăduie a se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o neîncredere în forțele proprii și exprimă un fel de a face istorie literară considerat, cu îndreptățire, de Th. Codreanu drept "nedialectic". Cercetătorul nu întreprinde (decât atât cât îi trebuie spre a fundamenta o altă perspectivă) desfășurări de istorie a eminescologiei, deși astfel de examinări superioare ar fi utile și se recomandă nu doar pentru Eminescu ci și pentru Creangă, Caragiale, Sadoveanu, G. Călinescu ș.a. spre a se vedea stăruința unor prejudecăți de clasificare. Însă ce se întrevede aci e corecția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu ci și pentru Creangă, Caragiale, Sadoveanu, G. Călinescu ș.a. spre a se vedea stăruința unor prejudecăți de clasificare. Însă ce se întrevede aci e corecția treptată a unei optici care deformează și, pentru epoci recente, configurarea unei altfel de eminescologii. Observația trebuie reținută și putem zice și noi odată cu George Munteanu, Edgar Papu, alții câțiva, de asemenea, se valorifică nu doar formulările maioresciene, ci și ideile lui Iorga de a face din poet "expresia integrală a sufletului românesc". Nu-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]