1,077 matches
-
o precizare autocaracterizantă nu doar din punct de vedere "tehnic": "Am subintitulat volumul Jurnal, deoarece textele reunite în el pot fi citite ca înșiruire de note zilnice; ele urmăresc istoria dintre 1990 și 1997 și o fac cu intensă participare emotivă, cu atașament explicit de partea unei cauze politice bine definite și cu o repulsie nedisimulată față de "vechiul regim" prăbușit în 1989". Articolele în cauză, apărute în ritm hebdomadar, se înscriu - urmăm sugestiile d-lui Mihai Zamfir - pe două coordonate, ambele
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
în contextul social și în istoria nemijlocită, observațiile, viziunea și stilistica se schimbă radical. Privirea își pierde inocența și vocația ei fondatoare și se transformă în instanță, în act oțios și în fapt punitiv. Sincretismul om-animal, coabitarea regnurilor și încărcătura emotivă a formelor sunt înlocuite cu rigorile geometriei și cu determinisme tehnice și mecanice. Omul spectral, cu ale sale conture vagi și translucide, se preschimbă acum în schiță rigidă, într-o precoce prefigurare a unei existențe robotizate. Dacă, din punct de
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
atare, nu-i opune ecourile unei muzici. Acestea aparțin unui liric matur, cu mai multe unghere și cotloane decât se dezvăluie la o primă lectură. Cititorului avizat îi apare excursul pe extrema plajă al poetului în primul rând ca descătușare emotivă, exercițiu de vigoare al unei vocații dominate de mirajul sonurilor: "Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai// Fără opreliști inimă-mi dădeai/ putere să privesc albastrul cum e.// - Ulisse în fotoliul meu de pai -/ prin țesături de valuri și
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
distanțarea de care vorbeam, nu este ostentativă. Uneori, abia perceptibilă, alteori, aproape ambiguă, ea se observă prin intruziunile explicite și implicite ale naratorului, printr-o contaminare a contextului, a anturajului, în timp ce adeziunea se face simțită cel mai bine prin funcția emotivă a naratorului, exprimată adeseori prin folosirea cuvîntului “bietul”, referitor la un personaj - de regulă pozitiv - aflat în dificultate. Pentru a defini toate acestea cu un singur termen ne-am gîndit la cuvîntul “șăgălnicie”, care adună în el ceva din umor
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
Dicționarul General al Literaturii Române coordonat de Eugen Simion, în fraze chinuite care încep majoritatea cu firește, desigur și bineînțeles. Firește-desigur-bineînțeles e relevat meritul coordonatorului general, al cărui subaltern este autorul lui Dus-întors. Cîteva pagini mai încolo, sub titlul Motive emotive , din Nic. Iliescu răbufnesc "emoții" care îi alterează pînă și uzul limbii materne, ca să nu mai vorbim de rațiune. Pricina furiei sale o constituie moderatorii TV: "tolomacul de Tabără, tăntălăul de C. Ștefănescu, dulgherul M. Dinu, cu fața aia a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
nimic." (Vă asigur că am reprodus întocmai). Ajuns la aproape 50 de ani, departe, pe jos, un fel de secretară, prozatorul ratat și jurnalistul de categorie sub-vadimică, am zice vasilebărană, prin gazete neluate în seamă de nimeni are motivele lui emotive să fie invidios. Mult mai tînărul Toader Paleologu (căruia "Cotidianul" din 15-16 ianuarie îi consacră pagina de Cultură sub titlul Succes pe cont propriu) a absolvit prestigioasa Ecole Normale Supérieure, are un dublu doctorat, la Paris și München și s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
În acest sens, domnul Gigi Becali, președintele PNG, ar trebui să fie mai puțin sentimental în cuvântările sale. Nu-și dă seama că riscă să nu i se mai audă vocea din cauza hohotelor de plâns din sală, iar participanții mai emotivi să fie loviți de apoplexie, atac cerebral sau infarct ? Ca să nu mai spun de iminența blocării pe bază de cârcei a balamalelor faciale și de semipareze la cei rămași cu gura căscată... Fila 4 bis. Domnul Gigi Becali, sincer, modest
File de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12635_a_13960]
-
și gândurile într-un laconic dar expresiv și esențial "jurnal de viață". (Din Postfață aflăm că titlul inițial al cărții fusese Jurnalul scrierii de tot.) Versurile, frazele, notele și micile fragmente pe care vocea lirică le derulează neîntrerupt sunt pânza emotivă a unei stări de grație, nu doar ca intuiție și trăire, dar ca "înțelegere" în sensul cel mai generos, căci "instinctul nu găsește resorturile care mă fac vie". Credința în puterea revelatorie a cuvintelor, a poeziei este de influență naumiană
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
mai clar imprimată probabil după o revizuire, scrie: ...Experimentul cu pisica decerebrată după modelul lui Sherington, pisica nu mai manifestă nici o emoție, ci doar o mimică automată. Injectându-i-se în starea aceasta un excitant (ca Pagano), în presupusul centru emotiv, pisica nu manifestă totuși nici un fel de emoție. Ceea ce duce la infirmarea teoriei centrilor emotivi. Concluziuni: indiferent de teorie, oricărei stări emotive îi corespunde o stare fiziologică și invers. Scoarța cerebrală este indispensabilă desigur producerii emoțiilor. Dar teoria fiziologică a
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
Sherington, pisica nu mai manifestă nici o emoție, ci doar o mimică automată. Injectându-i-se în starea aceasta un excitant (ca Pagano), în presupusul centru emotiv, pisica nu manifestă totuși nici un fel de emoție. Ceea ce duce la infirmarea teoriei centrilor emotivi. Concluziuni: indiferent de teorie, oricărei stări emotive îi corespunde o stare fiziologică și invers. Scoarța cerebrală este indispensabilă desigur producerii emoțiilor. Dar teoria fiziologică a emoțiilor nu a emoțiilor nu reprezintă unica modalitate de a lămuri originea emoțiilor. Procesele ce
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
ci doar o mimică automată. Injectându-i-se în starea aceasta un excitant (ca Pagano), în presupusul centru emotiv, pisica nu manifestă totuși nici un fel de emoție. Ceea ce duce la infirmarea teoriei centrilor emotivi. Concluziuni: indiferent de teorie, oricărei stări emotive îi corespunde o stare fiziologică și invers. Scoarța cerebrală este indispensabilă desigur producerii emoțiilor. Dar teoria fiziologică a emoțiilor nu a emoțiilor nu reprezintă unica modalitate de a lămuri originea emoțiilor. Procesele ce au loc la nivelul psihologic, adică pe
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
Prima condiție de apariție a emoției este să avem o schimbare de trăire, erlebnis.... A doua condiție este ca schimbarea de trăire să fie sau nu în legătură cu o trebuință, cu necesitate... Favorizarea îndeplinirii ei produce plăcere... Ne-favorizarea, - neplăcere. Deci, emotivii, în general, sunt prizonierii schimbărilor dese de trăiri. Ei neputând face față solicitărilor unei existențe înalte ca temperatură, să le opună deci răceala rațiunii. Insensibilii, indiferenții, cinicii, imperturbabilii, fiind la adăpost de șocurile pe care le produce viața: lipsiți însă
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
opună deci răceala rațiunii. Insensibilii, indiferenții, cinicii, imperturbabilii, fiind la adăpost de șocurile pe care le produce viața: lipsiți însă de sentința majoră a Judecății de apoi, ce dă șanse lor... ce pun suflet în tot ce fac; pe când ne-emotivii... reci, pierd, chiar și izbutind să fie numai căldicei, cum spune ecleziastul.
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
pentru a-l mai condimenta puțin. Astfel de personaje sunt, firește, dificile pentru actori: Carrey face aici un rol discret, de introvertit autocritic, iar obișnuita lui mimică fluctuantă e preluată de Winslet, al cărei personaj e volubil, excentric și foarte emotiv. Oricum, principala dificultate e finalitatea filmului, impusă de Gondry: cu un asemenea scenariu, el țintește către o poveste de dragoste realistă...
Amnezii și anamneze by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12361_a_13686]
-
ucis amanta cu o singură lovitură" (curierulnational.ro). În schimb, termenii populari drăguț, drăguță, folosiți destul de rar, apar de preferință în contexte pozitive, ușor ironice; de pildă, în textul unui horoscop ("Drăguțul cu care te întîlnești pe 5 este mai emotiv decît tine", cosmopolitan.ro); chiar în contexte negative, cuvintele aduc o oarecare atenuare ironică: "după ce drăguța lui de vreo 40 de ani i-a tocat toată averea, un bătrân din Otelec s-a văzut singur, sărac și trist" (online.ro
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
Confidential). Și acest film mizează mult pe jocul actorilor (cinci dintre ei nominalizați la Oscar pentru alte roluri), dar acesta e susținut de circumstanțe credibile. Fascinant e felul în care jocul acestor actori se completează reciproc: Sean Penn e clar emotivul grupului, livrând un rol expresionist, în timp ce Robbins și Bacon sunt laconici și interiorizați, fiecare hăituit de propriii demoni (primul de o traumă din copilărie, al doilea de o căsnicie eșuată). Dar modul în care se povestește e liantul care garantează
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
Dar o supunere pe undeva excesivă a existat, mai puțin poate față de natură, cât față de regia raportării la ea. De aici și echivocul despersonalizant al viziunii, de care aminteam la început, caracterul ,școlarizant" al experienței depășindu-l uneori pe cel emotiv. A fost această supunere la regia coordonatoare de viziune cu adevărat necesară? Exemplul lui Flondor ne spune mai degrabă că nu. Ne-o spune în parte și cel al lui Sîrbulescu și pe alocuri și cel al lui Paraschiv sau
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
trăirea intensă a acestei experiențe rezervate exclusiv femeilor conduce la o reconsiderare a raporturilor materne. Poate pentru prima dată fata își înțelege cu adevărat mama (poemul Înțelegerea este printre cele mai bune ale cărții). Reactivarea memoriei se face instantaneu legînd emotiv experiențele similare ale mamei și ale fetei pe cale să devină ea însăși mamă. Mama (personaj cunoscut din celelalte volume ale Ioanei Nicolaie: Nordul și Credința) devine astfel un sprijin mental neprețuit. Trecută prin repetate nașteri, crescîndu-și apoi cei 12 copii
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
nivelul mizanscenei, decorurile sunt mereu înecate în sordid și murdărie. Sibel din Gegen die Wand e fostă actriță de filme porno versus Atta Yaqub din Ae fond kiss, fost manechin. Dar ea joacă excelent, în timp ce el face un rol la fel de emotiv ca o cărămidă. Tot în cadrul acestui festival s-a difuzat și Notre musique, ultima creație a celebrului Jean-Luc Godard, liderul curentului "Nouvelle Vague". E a 89-lea peliculă a sa. Care demonstrează că un regizor bun îmbătrânește în maniera vinului
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
Corul duios, de rugăciune abia murmurata, simpla expunere de suferință, întâmplare biblică sublim comentată de cor, au fost înțelese și redate de maestrul Enescu cu o știință dirijorala nedepășita, reușind să împace siguranță partiturii proaspete din mână soliștilor cu argumentul emotiv al simfoniei. D. Constantin Silveștri tânărul dirijor român afirmat încă de mulți ani, dar necunoscut decât parțial, a întărit liniile de expresie a execuției maestrului Enescu. Patimile Domnului s-a bucurat de o recunoaștere unanimă, imediată. Tot din ziarul „Lumea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
centre des hiérophanies atmosphériques et de nombreuses théophanies, elle participe du symbolisme de la manifestation"5. Cu toate acestea, motivul enigmaticelor plecări nu este provocarea unei teofanii sau a unei manifestări supranaturale, ci mai curând este vorba de căutarea unei stabilități emotive și mintale, pentru că "la montagne exprime aussi les notions de stabilité, d’immutabilité, parfois même de pureté"6; de fapt, naratorul însuși, chiar dacă este conștient că taina nu va fi rezolvată niciodată, ne spune că "ar fi fost firesc să
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
am adus aminte abia peste două săptămâni; prima oră după primirea veștii mi se ștersese cu totul din memorie) și lucrul acesta se simte în ușorul tremur al vocii. Vă cer îngăduința atât pentru tonalitatea nesigură, cât și pentru bâlbele emotive și pentru un “care” care țipă neconsolat după un “despre”. În starea în care eram, trăiam cu impresia că am ratat momentul. Am revăzut acum înregistrarea și mi s-a părut că, totuși, lipsite de intonația și de ritmul pe
Alegerile care contează by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82484_a_83809]
-
nu începe nici o carte fără s-o ducă la capăt. Pentru că descoperă noi talente. Pentru că influențează (corect) premiile revistei noastre. Pentru că e conștiincioasă și drăguță cu lumea, dar, când se supără, nu se sfiește să spună vorbe tari.. Pentru că e emotivă când vorbește în public, dar e cu atât mai convingătoare. Pentru că nu lipsește niciodată de la ședințele redacției, își spune fără menajamente părerea, iar părerile ei sunt întemeiate. Și pentru că are fototecă (obținută prin tot felul de mijloace) cu chipurile scriitorilor
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
o ideatica sinceră, veritabilă profesiune de credință. Pare că toate experiențele sunt trecute prin filtrul accepțiunii lirice, pentru a fi reluate într-o formă substanțial îmbunătățită. Un ton hipersensibil acompaniază aceste versuri. Succesiunea anotimpurilor vieții este resimțită cu deosebită acuitate emotiva. Trăirea existenței în clipa, iată dictonul adecvat multor texte ce privilegiază o formă aparte de autenticism. Inocentă, atât de stenica, nu dispare nici atunci când sunt amintite efectele în general erodante ale timpului: "Nu-i adevărat,/ anii nu sunt o povară
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
nostru nervos, cardiovascular și glandelor endocrine, împărțind oamenii în meteostabili și meteosensibili. Dacă primii (meteostabili), din cauza temperamentului lor mai impasibil și puternic, se resimt mai puțin de pe urma variațiilor atmosferice, ceilalți (meteosensibili) reacționează ca niște baropați. Aparent fără o explicație devin emotivi, nervoși, sensibili. x De-a lungul vremii a fost acumulată o mare cantitate de observații, care certifică efectele meteo asupra sănătății și comportamentului nostru de toate zilele... Pe baza unei anchete derulate pe parcursul a 13 ani în S.U.A. , s-a
Agenda2003-50-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281818_a_283147]