31 matches
-
și Dahrendorf criticau elogiul experților tehnocrați din perspectivă liberală. Un critic al liberalismului și modernității târzii, care este A. MacIntyre (n.1929), consideră că în societățile dezvoltate de astăzi estetul bogat, managerul și terapeutul sunt reprezentativi pentru ceea ce el numește emotivism axiologic ca suport al moralității lumii civilizate occidentale. (28, pp. 52-61) Apărând pozițiile "comunitariste", ne convingem încă o dată că relațiile dintre individ și colectivitate în societățile omenești (cu unele analogii și în "societățile" animalelor), constituie o altă problemă fără soluții
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
invocate mai sus ne-a determinat să structurăm lucrarea în trei capitole astfel: În primul capitol, după fixarea semnificațiilor termenilor de etică și morală, sunt prezentate analitico-critic câteva dintre cele mai reprezentative teorii etice, precum cognitivismul și non-cognitivismul, naturalimul, intuiționismul, emotivismul și prescriptivismul universal. După o succintă prezentare a ideilor celor mai cunoscuți susținători ai doctrinelor dreptului natural și pozitivismului juridic, capitolul continuă cu analiza principaleor teorii referitoare la relația dintre drept și morală, fiind expuse trei perspective ale acestei relații
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
au toți oamenii educați moral, iar aceste convingeri variază de la o societate la alta, intuiționismul este incapabil să furnizeze reguli universale, care să nu fie relative la o cultură dată și la limba ei. Cele mai cunoscute teorii non-cognitiviste sunt emotivismul și prescriptivismul universal. Emotivismul meta-etic are doi importanți reprezentanți: filosoful englez Alfred Ayer și filosoful american Charles Stevenson. Potrivit lui Ayer, cuvintele morale nu se referă la ceva, adică nu se referă nici la o proprietate naturală, așa cum susțineau naturaliștii, nici
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
moral, iar aceste convingeri variază de la o societate la alta, intuiționismul este incapabil să furnizeze reguli universale, care să nu fie relative la o cultură dată și la limba ei. Cele mai cunoscute teorii non-cognitiviste sunt emotivismul și prescriptivismul universal. Emotivismul meta-etic are doi importanți reprezentanți: filosoful englez Alfred Ayer și filosoful american Charles Stevenson. Potrivit lui Ayer, cuvintele morale nu se referă la ceva, adică nu se referă nici la o proprietate naturală, așa cum susțineau naturaliștii, nici la una non-naturală, așa cum
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că ele induc atitudini tocmai datorită înțelesului lor emoțional 16. Emotivismul, apărut ca o reacție la criticile aduse meta-eticilor naturaliste și inuiționiste, a demonstrat că judecățile morale nu sunt pur descriptive, ci au și o componentă evaluativă. Neajunsul major al emotivismului a constat însă în iraționalismul său, el susținând teza că dimensiunea emoțională a limbajului nu se subordonează regulilor logicii. Ca o reacție la derapajele iraționaliste ale emotivismului s-a născut o nouă teorie meta-etică, prescriptivismul universal al lui Richard Hare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu sunt pur descriptive, ci au și o componentă evaluativă. Neajunsul major al emotivismului a constat însă în iraționalismul său, el susținând teza că dimensiunea emoțională a limbajului nu se subordonează regulilor logicii. Ca o reacție la derapajele iraționaliste ale emotivismului s-a născut o nouă teorie meta-etică, prescriptivismul universal al lui Richard Hare. Hare este de acord cu teza că limbajul normativ exprimă atitudini, dar crede că acesta nu poate fi redus doar la dimensiunea sa emoțională. Influențat de teoria
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
voința, 43; războiul tuturor împotriva tuturor, 42; și binele suprem, 45; și înclinația spre controversă, 40; și instinctul de sociabilitate, 39; și starea naturală, 45 dreptul uman și dreptul divin, 61 E egoism, 104; condiția umană, 40; la Hobbes, 40 emotivism, 14, 21, 22 etica: analitică sau critică v. meta-etica, 19; aplicată, 19; definiție, 18; domenii ale, 19; etimologie, 17; normativă, 19 evaluativ, 22 F fapte interne și externe, 71 filosofia: dreptului, 8, 12, 32; morală, 27, 83, 103, 187 I
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rândul lui, Callicott devine subiect al cercetării critice în Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998. 194 Merită făcută observația că deși Hume și Smith adoptă programatic un emotivism individualist, ei fac unele referiri și la comunitate ca întreg. Astfel, Hume menționează "interesul societății" și "fericirea societății", iar Smith se referă la relația dintre starea societății ca întreg și aceea a individului. Și Darwin va adopta acest mod de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
criterii de evaluare în acest sens. Emoțiile intervin și facilitează procesele de luare a deciziilor. Pentru P. Charaudeau, emoțiile sînt intenționale în măsura în care ele se manifestă la un individ în legătură cu ceea ce acesta își imaginează și se înscriu totodată în problematica reprezentării. Emotivismul lingvistic reprezintă capacitatea de a transmite prin cuvinte elemente de ordin psiho-afectiv, pe lîngă conținuturile conceptuale. Prin procesul de codare, individul transmite emoții în actul de comunicare la nivel suprasegmental (înălțimea tonului, intensitatea vocii, ritmul vorbirii), lexical (cuvinte marcate emoțional
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
esteticii, rolul ei fiind acela de a determina natura artei prin intermediul unei definiții a artei, care ar consta în enunțarea proprietăților necesare și suficiente a ceea ce este definit. Ca urmare, toate marile teorii ale artei, printre care enumeră formalismul, voluntarismul, emotivismul, intelectualismul, intuiționismul și organicismul, ar converge în tentativa lor de a enunța proprietățile determinante ale artei. Punând problema condițiilor de posibilitate ale definiririi artei, Weitz lansează teza potrivit căreia teoria estetică ar fi eronată în principiu, deoarece ar interpreta radical
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mai tradițională și accesibilă: George Rochberg - forme și sintaxa tradițională, David Del Tredici și Ellen Zwillich - revenirea la tonalitate și narativismul convențional, William Bolcom - integrarea idiomurilor muzicii populare, Lorenzo Ferrero - noi concepții ale tonalității, Wolfgang Rihm - neoromantism că revenire la emotivism, Arvo Pärt - revenirea la spiritualitate și misticism în lumea contemporană; 2. Al doilea postmodernism se prezintă în imaginea unui postmodernism de rezistență sau radical: John Adams - ironie la adresa metanarațiunilor - a tonalității sau structurii narative, Philip Glass, Steve Reich, Michael Nyman
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
faptele morale s] defineasc] practică moral]. Putem s] recunoaștem cu satisfacție c] judec]țile morale exprim] pur și simplu dorințele noastre cu privire la comportamentul oamenilor. De aceea, corespondentul antirealismului în psihologie se numește „noncognitivism”. (Exist] diferite variante ale antirealismului: de exemplu, emotivism, prescriptivism și proiectivism. Pentru o discuție complet] despre aceste teorii, vezi capitolul 36, „Intuiționismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). În contrast, potrivit nihiliștilor morali, antirealiștii au dreptate susținând c] nu exist] fapte morale, dar se înșeal] în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caz. Deci, naturalismul este o doctrin] cognitivist] (sau familie de doctrine). Ea afirm] c] judec]țile morale sunt construcții care pot fi adev]rate sau false. Judec]țile morale pretind c] prezint] lucrurile așa cum sunt. Naturalismul se opune astfel noncognitivismului, emotivismului și prescriptivismului care ethicheteaz] judec]țile morale că exclamații, „stimuli” psihologici sau cvasi-comenzi. Într-un sens mai modest, naturalismul este și o doctrin] realist], considerând unele judec]ți morale ca fiind adev]rate. (Explicații mai detaliate despre aceste curente pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt bine primite și trebuie c]utat] o reducție care s] se întemeieze pe adev]rurile morale mai degrab] pe metafizic]. ATENȚIE!!! Grafic!!!! 1.Judec]țile morale sunt Noncognitivismul afirmații. (Ele sunt variatele lui forme adev]rate sau false.) (emotivismul și prescriptivismul) este fals. Naturalismul susține c] 2. Unele judec]ți morale sunt Nihilismul (sau adev]rate. (Morală nu este teoria „erorii”) este o ficțiune,) fals. Nu exist] fapte sau propriet]ți Intuiționismul morale ireductibile. (doctrina lui Moore) este fals
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectivismului etic și au încercat s] o îmbun]ț]teasc] - s] îi ofere o formulare nou], mai bun] - pentru a putea dep]și dificult]țile. Versiunea îmbun]ț]țiț] a fost o teorie care a ajuns s] fie cunoscut] că emotivism. Dezvoltat] aproape în întregime de filosoful american Charles L. Stevenson, emotivismul a fost una dintre cele mai influente teorii etice din secolul XX. Este o teorie mai subtil] și mai sofisticat] decât subiectivismul simplu deoarece încorporeaz] o viziune mai complex
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi ofere o formulare nou], mai bun] - pentru a putea dep]și dificult]țile. Versiunea îmbun]ț]țiț] a fost o teorie care a ajuns s] fie cunoscut] că emotivism. Dezvoltat] aproape în întregime de filosoful american Charles L. Stevenson, emotivismul a fost una dintre cele mai influente teorii etice din secolul XX. Este o teorie mai subtil] și mai sofisticat] decât subiectivismul simplu deoarece încorporeaz] o viziune mai complex] asupra limbii. O prim] observație a emotivismului const] în faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
american Charles L. Stevenson, emotivismul a fost una dintre cele mai influente teorii etice din secolul XX. Este o teorie mai subtil] și mai sofisticat] decât subiectivismul simplu deoarece încorporeaz] o viziune mai complex] asupra limbii. O prim] observație a emotivismului const] în faptul c] limbajul este utilizat într-o diversitate de moduri. Una dintre utiliz]rile sale principale este aceea de a exprima fapte sau, cel putin, aceea de a exprima ceea ce consider]m a fi fapte. Totuși, putem spune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rât], cât și fals]. Pe de alt] parte, dac] strig: „Bravo lui Friedan!”, nu afirm nimic. Exprim o atitudine, dar nu declar c] eu am acea atitudine. Luând în considerare aceste lucruri, s] ne întoarcem atenția la limbajul moral. Conform emotivismului, limbajul moral nu este un limbaj prin care se afirm] lucruri; nu este folosit în mod obișnuit pentru a transmite informații. Scopul s]u este cu totul diferit. Este folosit, în primul rând, ca o modalitate de a influența comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este folosit pentru a exprima și nu pentru a declara atitudinea cuiva. Spunând c] „Betty Friedan este o femeie bun]” nu este același lucru cu: „Eu o aprob pe Friedan”, dar este ca și cum ai spune: „Bravo lui Friedan!”. Diferența dintre emotivism și subiectivismul simplu nu ar trebui s] fie evident]. Subiectivismul simplu a interpretat propozițiile etice că pe afirmații despre lucruri, de un anume fel - mai ales că declarații despre atitudinea vorbitorului. Conform subiectivismului simplu, când domnul Bush afirm] c] „avortul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etice că pe afirmații despre lucruri, de un anume fel - mai ales că declarații despre atitudinea vorbitorului. Conform subiectivismului simplu, când domnul Bush afirm] c] „avortul este imoral”, aceasta echivaleaz] cu: „Eu (Bush) dezaprob avortul” - o declarație despre atitudinea să. Emotivismul, pe de alt] parte, ar nega faptul c] aceast] declarație afirm] ceva, chiar și un fapt despre el însuși. În schimb, emotivismul interpreteaz] aceast] declarație că echivalent] cu ceva de genul: „Avortul - resping]tor!” sau: „Nu recurgeți la avort!” sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Bush afirm] c] „avortul este imoral”, aceasta echivaleaz] cu: „Eu (Bush) dezaprob avortul” - o declarație despre atitudinea să. Emotivismul, pe de alt] parte, ar nega faptul c] aceast] declarație afirm] ceva, chiar și un fapt despre el însuși. În schimb, emotivismul interpreteaz] aceast] declarație că echivalent] cu ceva de genul: „Avortul - resping]tor!” sau: „Nu recurgeți la avort!” sau: „Dac] nu ar fi avortat nimeni niciodat]!”. Aceasta ar putea p]rea o diferenț] banal] și mig]loas] cu care nu merit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avortat nimeni niciodat]!”. Aceasta ar putea p]rea o diferenț] banal] și mig]loas] cu care nu merit] s] îți pierzi vremea. Dar, din punct de vedere teoretic, este de fapt o diferenț] destul de major] și de important]. Înseamn] c] emotivismul nu va fi vulnerabil în fața feluritelor dificult]ți care au d]unat subiectivismului simplu. S] ne gândim la cele dou] probleme menționate, referitoare la infailibilitate și la dezacord. Problemă infailibilit]ții s-a pus doar datorit] faptului c] subiectivismul simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
referitoare la infailibilitate și la dezacord. Problemă infailibilit]ții s-a pus doar datorit] faptului c] subiectivismul simplu interpreteaz] judec]țile morale că și declarații ale sentimentelor noastre. Dac] oamenii isi exprim] cu sinceritate sentimentele, cum pot ei s] greșeasc]? Emotivismul nu interpreteaz] judec]țile morale că declarații ale sentimentelor sau că declarații care într-un sens sau altul sunt adev]rate sau false; și, în consecinț] aceeași problem] nu va mai ap]rea în acest caz. La fel se întâmpl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale că declarații ale sentimentelor sau că declarații care într-un sens sau altul sunt adev]rate sau false; și, în consecinț] aceeași problem] nu va mai ap]rea în acest caz. La fel se întâmpl] și cu dezacordul moral. Emotivismul rezolv] aceast] problem] subliniind faptul c] oamenii pot s] nu fie de acord unii cu altii în mai multe feluri. Dac] eu cred c] Lee Harvey Oswald a acționat singur în asasinarea lui John Kennedy, iar dumneavoastr] credeți c] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezacordul despre atitudini. Dezacordurile morale sunt, dup] p]rerea lui Stevenson, dezacorduri în atitudine. Subiectivismul simplu n-a putut s] explice dezacordul moral deoarece, odat] ce a interpretat judec]țile morale ca fiind declarații despre atitudini, dezacordul a disp]rut. Emotivismul a reprezentat, f]r] îndoial], un progres fâț] de subiectivismul simplu. Ins] povestea nu ia sfârșit aici. Emotivismul s-a confruntat cu problemele sale, care au fost destul de serioase, astfel încât majoritatea filosofilor resping teoria. Una dintre problemele principale a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]