24 matches
-
condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri. În timpul mării colonizări grecești din secolele VIII-VI i Hr, la țărmul Pontului Euxin au fost întemeiate emporiile: Histria, Tomis și Callatis, ale căror ruine se văd și astăzi. Marele rege dac Burebista, creatorul primului stat dac ce reprezenta o forță politică și militară în epoca, „cel dintâi și mai mare dintre regii din Tracia”(2), a stăpânit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri.In timpul mării colonizări grecești din secolele VIII-VI i Hr, la țărmul Pontului Euxin au fost întemeiate emporiile: Histria, Tomis și Callatis, ale căror ruine se văd și astăzi. Marele rege dac Burebista, creatorul primului stat dac ce reprezenta o forță politică și militară în epoca, „cel dintâi și mai mare dintre regii din Tracia”(2), a stăpânit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri. În timpul mării colonizări grecești din secolele VIII-VI i Hr, la țărmul Pontului Euxin au fost întemeiate emporiile: Histria, Tomis și Callatis, ale căror ruine se văd și astăzi. Marele rege dac Burebista, creatorul primului stat dac ce reprezenta o forță politică și militară în epoca, „cel dintâi și mai mare dintre regii din Tracia”(2), a stăpânit
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1446744084.html [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
GEOPOLITICA PUSTEI GETICE ÎN ANTICHITATE ȘI EVUL MEDIU Grecii antici au sesizat foarte bine importanța geopolitică și economică a regiunii și au fondat în zonă cîteva colonii și emporii (factorii comerciale), printre care cele mai importante erau Tyras la vărsarea Nistrului și Olbia la vărsarea Bugului. Din porturile regiunii plecau spre megapolisul de pe malurile Bosforului, în Levant și Italia corăbii încărcate cu cereale, sare, pește sărat și afumat, lînă
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
politic și prea slabe sub aspect militar pentru a deține controlul deplin asupra regiunilor care le interesau. Grecii preferau să întemeieze pe litoral (în zona golfurilor și a limanurilor protejate de furtuni) puncte de sprijin în formă de colonii și emporii. Conștienți fiind de slăbiciunea lor militară, grecii căutau protecția din partea regilor barbari (în cazul nostru - daco-geți). Darius I, fiul lui Histaspus, regele perșilor, a încercat să atace triburile sciților dușmănoase imperiului său care populau stepele din bazinul de nord al
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
caravelele și galiotele care nu mai aveau nevoie de vîslași și se puteau aventura în călătorii transmaritime și oceanice, navigația era preponderent una de cabotaj, adică de-a lungul țărmurilor. În asemenea condiții existența unor puncte de sprijin fortificate și emporii comerciale de-a lungul țărmurilor și în estuarele marilor rîuri era absolut indispensabilă. În spațiul geografic cuprins între rîurile Prut și Nistru, asemenea puncte de sprijin pentru bizantini au fost Asprocastro (Cetatea Albă) și Licostomo (Chilia de pe malul drept al
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
cu Grecia continentală, mai ales cu Atena. Colonizarea greacă s-a intensificat în anii 770 i.en., în nordul golfului Neapole, la Pithecusai și la Cumae și în zona siciliană, ce a dus la apariția cetatilot de tip apoikii și emporii. Etruria, Campania și Latium sunt "elenizate", atestată de artefactele de stil orientalizat și grecesc, precum și de stilul de organizare socială, că banchetul aristocratic-symposion și religia. De asemenea, vechiul panteon indo-european este elenizat din epoca regală: oracolul-cărțile sybiline de la Cumae, adorarea
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
stabilit aici în anul 756 î. d. H și au întemeiat o colonie. Inițial orașul s-a numit Trebizond (Τραπεζοῦς) și a fost fondat de către comercianții greci din Milet (aproximativ în anul 756 î.C.). Era unul dintre cele zece emporii Milesiene (colonii comerciale) de-a lungul coastelor Mării Negre. Ca multe alte colonii grecești, orașul era o mică enclavă grecească și nu un imperiu. Partenerii comerciali ai Trebizondei erau Mossynoecii. Când Xenophon și cei "zece mii" de mercenari greci s-au luptat
Trabzon () [Corola-website/Science/307756_a_309085]
-
orașul ca fiind „mic, dar frumos și foarte bine întărit”, spunând că „bisericile și casele sunt foarte frumoase” și că acolo se găsea în 1331 un palat (care aparținea probabil împăratului bizantin). Particularitățile sale economice au fost acelea ale unei emporii, procentual negustorii reprezentând majoritatea absolută a populației. În 1281 negustorii genovezi erau masiv prezenți la Vicina. Administrația - exercitată de un consul, după modelul celei din orașele italiene, era genoveză. Un mare număr de corăbii venețiene ancorau însă aici anual alături de
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
e de naționalitate română. În Tracia românii sunt în mici oaze lângă Rodope, la Perchtera, Talar-bazargic ș. a. m. d., în Istria austriacă sunt între Monte-maggiore și lacul Cespiti; în Bosnia la Sovig lângă Tusla; împrăștiați însă se află în toate emporiile, în Panciova, Belgrad, Semlin, Neoplanta, Pesta, Viena ș. a. m. d. E greu de-a determina numărul macedoromânilor, căci stă rău statistica în Turcia. Poucqueville crede că în Grecia sunt 11 000, în partea Pindului 70000, Leake numără 500 de sate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceluiași tratament; nemaipomenind de împrejurarea că gimnaziul din Brașov, de pildă, conform unei legi generale, făcute pentru un caz special, va fi oprit de a mai primi subvenție din România. Și cu toate acestea Brașovul era și este încă un emporiu pentru Orient și în deosebi pentru Țările Române. Dar să lăsăm acestea. Răul ce rezultă din politica maghiară se va răsfrânge mult mai mult asupra maghiarilor însuși decât asupra altora. Rațiunea de a fi a oricărui stat e ca oamenii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
separată, răspunse Valentina. — Mama Valentinei e o ștoarfă, suspină Miria. Dar care mamă nu e? A ei avea un magazin alimentar pe Via dello Statuto. Dar avea de gând să-l Închidă, căci chinezii deschiseseră În Împrejurimi toate acele magazine, emporii, bazare sau ce naiba or mai fi fost acele caverne misterioase și Îi furau clientela prin concurență neloială. Mama ei repeta mereu că acest cartier care fusese cândva inima poporului Romei părea acum un adevărat Chinatown. Te simți străin, asediat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cailor, i-au determinat pe locuitorii aflați în sânul Hoardei de Aur să-și vândă copiii negustorilor străini, care-i transportau și-i revindeau până în Egipt. Deschiderea porturilor numai pentru negustorii musulmani și continuarea persecutării genovezilor din Caffa și alte emporii ale lor, învinuiți că fură copiii de mongoli și-i vând ca sclavi, nu au remediat rănile grele, provocate de război. Viața economică internă a marelui Imperiu Mongol, zdruncinată, a produs consecințe nefaste asupra Țărilor Românești, în Sud-Estul european și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din Galiția, Țara Românească și Moldova. O strălucită ocazie de a interveni cu forțele puterilor catolice a pierdut papalitatea și în anii 1307-1308, când, 100.000 de tătari, conduși în persoană de marele han Toctai, au fost ocupați cu atacul emporiilor genoveze din Crimeea, pentru vina de a fi răpit copii de-ai mongolilor spre a-i vinde sclavi. Caffa a rezistat mai bine de șase luni, din noiembrie 1307 și până la 20 mai 1308, apărată numai de 300 de greci
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
toate forțele mongole pe care le avea la dispoziție au plecat să prade Lituania, Polonia și Moldova, în vara anului 1469. Din scrisoarea lui Mengli Ghirai către sultan și din informațiile polone și lituano-ruse, putem stabili că turcii au atacat emporiile genoveze, în august 1469. Istoricul polon Jan Dlugosz, contemporan evenimentelor, scrie în cunoscuta sa operă, că în vara anului 1469, pe când regele se afla în Lituania, oastea tătarilor de dincolo de Volga sub conducerea lui Manyak - sub ductu Manyak caesaris Ultra
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Al Doilea Război Punic), Genova și-a pierdut din importantă că oraș-port după ascensiunea noului port "Vadă Sabatia", lângă Savona. Timp de cinci secole în fiecare parte a Mării Mediterane s-au dezvoltat numeroase colonii genoveze, acestea fiind ori emporii, ori colonii propriu-zise, în strânsă legătură cu Republică, cu "Banco di Sân Giorgio" (Bancă Sfanțului Gheorghe) sau cu cetățenii privați. În anul 411 este asediata, cucerita și prădata de Vizigoți, iar în 493 ajunge, odată cu toata Italia, în mâinile Ostrogoților
Genova () [Corola-website/Science/297311_a_298640]
-
această clasificare“. Cu alte cuvinte, întregul conține o parte ce înseamnă întregul însuși! Este dea dreptul uluitor ce afli aici, încât ar fi păcat să nu admiri o clipă așa ceva. Dacă reflectezi puțin asupra celor văzute într un astfel de emporiu ceresc, te minunezi și mai mult. Căci stau alături vietățile posibile cu cele imposibile, cele reale cu cele imaginare, cele îmblânzite cu cele de nestăpânit. Și toate se arată aievea, ca atare. Poate fi satisfăcută orice dorință de a vedea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ar fi deloc satisfăcut. O astfel de întrebare lar scoate afară din târgul divin descris mai sus. Nu ar mai putea săi contemple frumusețea neasemuită. Probabil că nu ar trebui pusă o astfel de întrebare, este vorba totuși de un emporiu inepuizabil și binecuvântat. Din astfel de motive, nu aș crede, urmândul pe Michel Foucault, că enumerarea din paginile lui Borges descrie ceva monstruos. Ea este mai curând absurdă, doar că întrun sens 192 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE uitat al
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor poloni și litvani introducerea nelimitată a orice soi de marfă, îi îndreptăți să cumpere și să vânză liberi și-i îndatori să plătească numai una dată vamă și anume în capitala Târgoviște, declarată emporiu, îi scuti de orice altă răspundere de vamă în tot cuprinsul domniei sale, le-ngădui intrarea în toate orașele, târgurile, porturile și satele și tot spre ușurarea negoțului orândui că, în cazurile când venitul vămii ar fi arendat, arendașul vămii să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a zis că n-avea să meargă sus și s-a pus la șuetă c-un vecin, care am aflat că iera ceasornicar și chiar dă ultimă oră. Io am urcat sus bâțâind cu brățara care o cumpărasem nainte dân Emporiu cu Reduceri. Deștu Îmi mai tremola Încă pă sunerie, când Locarno s-a arătat dân Întâmplare c-o găleată, să spale treptile. I-am arătat daru și l-a primit, da a zis că d-atunci Încolo preferă parai cheș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
clasificare“. Cu alte cuvinte, întregul conține o parte ce înseamnă întregul însuși! Este de-a dreptul uluitor ce afli aici, încât ar fi păcat să nu admiri o clipă așa ceva. Dacă reflectezi puțin asupra celor văzute într un astfel de emporiu ceresc, te minunezi și mai mult. Căci stau alături vietățile posibile cu cele imposibile, cele reale cu cele imaginare, cele îmblânzite cu cele de nestăpânit. Și toate se arată aievea, ca atare. Poate fi satisfăcută orice dorință de a vedea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
deloc satisfăcut. O astfel de întrebare l-ar scoate afară din târgul divin descris mai sus. Nu ar mai putea să-i contemple frumusețea neasemuită. Probabil că nu ar trebui pusă o astfel de întrebare, este vorba totuși de un emporiu inepuizabil și binecuvântat. Din astfel de motive, nu aș crede, urmându-l pe Michel Foucault, că enumerarea din paginile lui Borges descrie ceva monstruos. Ea este mai curând absurdă, doar că într-un sens 192 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
modești negustori sau pescari, în marele golf al portului dinspre răsărit. Văzură, neîntreruptă de-a lungul malului, albă, procesiunea zidurilor, edificiilor și porticurilor cu coloane care făceau ca Alexandria să fie renumită în toate mările. Multietnică, multireligioasă - cel mai mare emporiu din lume, aveau să scrie mulți călători faimoși -, Alexandria deschidea două porți enorme, care puteau înghiți caravane întregi: Poarta lui Canopus, orientată spre răsărit, spre delta verde, fertilă a fluviului, și Poarta Lunii, îndreptată spre apus, spre depresiunile arse, roșietice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
perceptibile liniile unei continuități care, În ceea ce privește raporturile grecilor cu Răsăritul - fără să le luăm În calcul pe cele din epoca preistorică -, Își are originea În colonizarea coastelor Asiei Mici În veacul al XII-lea Î.Hr. și În crearea unui emporiu comercial la Naucratis, În Egipt, În secolul al VI-lea Î.Hr., În timp ce al doilea val colonizator din veacul al VII-lea Î.Hr. a permis stabilirea rodnică a grecității În Italia meridională și Sicilia. 3. Cosmopolitism și individualismtc "3
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]