327 matches
-
Răscoala lui Horea. În orice caz este tulburătoare coincidența morții sale, în același an, 1785, cu a capilor Răscoalei din 1784. În Dascălii Blajului (Blaj, 1943) de Nicolae Comșa, citim referitor la opera lui Grigore Maior: "1. Epistola pastorală. 2. Enciclică. A lucrat și un Dicționar din care însă nu s-au găsit urme până acum". Iată că el a fost identificat și publicat alături de gramatica numită Institutiones linquae valachicae (Regulile limbii române), cu titlul, Lexicon Compendiarium Latino-Valachicum (Dicționarul celor mai
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
Miron Kiropol este doar o provocare exterioară, căci dedesubtul ei curge o freatică religiozitate ca mod de a fi și ispăși revelația zeului, izvor de imagini indelebile (poetul e și pictor, dovadă coperta acestei cărți ce-i aparține), tot atâtea enciclice ale frumuseții duhovnicești, vânate de prihana și cruzimea istoriei. Prozodia fără cusur a lirismului ancien style este reabilitată ca descântec muzical și metafizic ("Vino, tu, arsură") devenind un involucru de incantație, vrajă și rugăciune, sub care fenomenele înseși rostesc elegia
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
întâlnind la nivelul respectiv acel atât de dorit și așteptat bine și frumos moral, care asigură resorturi noi vieții, ca în situația cuplurilor din piesa: În fața magazinului bijutierului, cea mult jucată de peste 20 de ani de Teatrul Național Radio. În enciclica din 1998, Fides et ratio, Papa Ioan Paul al II-lea vede în iubirea intelectuală și un veritabil mijloc de cunoaștere, acel „al treilea gen” pe care îl intuia Spinoza, cunoscut fiind - potrivit Pontifului - că „profunzimea înțelepciunii revelate rupe cercul
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
fie arestat. Este același sfat, dar cu alte cuvinte, părintele îi cere imperios să nu-l facă de rîs și să nu se comporte ca un evreu fricos. Papa Ioan Paul al II-lea spune același lucru, nu într-o enciclică, ci într-o cuvîntare directă, iar cuvintele sale au de asemenea valoare testamentară: "Să nu vă fie frică!" În definitiv, întreaga acțiune, pe care mulți au găsit-o inutil de sîngeroasă, constă în această istorie inițiatică a lepădării de frică
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
o galerie foarte select..., care include giganți ai veacului trecut, precum Gandhi sau Mandela. Îndr...znesc s... evoc în câteva rânduri memoria sfanțului p...rinte pornind de la câteva dintre numeroasele scrieri ce imortalizeaz... reflecțiile sale - fie c... este vorba despre enciclice papale, scrisori apostolice sau mesaje pentru diplomații acreditați la Vatican. Aceste reflecții privesc economia și societatea, relațiile dintre state, starea lumii. Reflecțiile sfanțului p...rinte au c...utat s... r...spund... la mari întreb...ri generate de evoluția societ...ții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
apropiat raționalit...ții economice, care înseamn... calculație de beneficii și costuri. Societatea deschis..., liber..., presupune economia de piaț.... Dar Papă Ioan Paul al II-lea a pus la îndoial... logică pieței atunci cand imperativele de ordin etic sunt ignorate (de exemplu, Enciclica Fides et Rațio, capitolul 4, 1998). În lumina scandalurilor din lumea corporatist... de la finele deceniului trecut, îndemnurile sfanțului p...rinte cap...ț... o semnificație crescut.... Nu arareori, a criticat tentațiile hedoniste, materialiste ale lumii contemporane, o decadent... moral... ce sap
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Daniélou, iar pe de altă parte, de cărțile despre Sfântul Toma ale lui Henri Bouillard și De Lubac însuși, nu va rămâne fără ecou la Vatican 248. Pius al XII-lea, probabil la instigația lui Garrigou-Lagrange, publică în 1950 epistola enciclică Humani generis, „despre câteva false opinii care amenință să surpe temeliile învățăturii catolice”. Iată câteva pasaje revelatorii: Ceea ce expun Enciclicile Pontifilor Romani despre caracterul și constituirea Bisericii este, în mod sistematic și deliberat, neglijat de unii, cu scopul foarte precis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
eu în calitate de teolog puteam să apelez la ea ca instanță de orientare. Dar situația s-a schimbat în timpul restaurării postconciliare ce începuse destul de devreme și implicase o pierdere fatală de credibilitate pentru Biserică. Punctul critic pentru milioane de catolici fusese enciclica Humanae vitae de Paolo VI (1968), care condamna ca păcat orice formă de contracepție. "Enciclica pilulei" mă determinase să pun întrebarea critică magisteriului papal cu cartea Unfehlbar? Eine Anfrage (Infailibil? O întrebare) (1970). În schimbul acceptării propunerii unei soluții teologice constructive
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a schimbat în timpul restaurării postconciliare ce începuse destul de devreme și implicase o pierdere fatală de credibilitate pentru Biserică. Punctul critic pentru milioane de catolici fusese enciclica Humanae vitae de Paolo VI (1968), care condamna ca păcat orice formă de contracepție. "Enciclica pilulei" mă determinase să pun întrebarea critică magisteriului papal cu cartea Unfehlbar? Eine Anfrage (Infailibil? O întrebare) (1970). În schimbul acceptării propunerii unei soluții teologice constructive, înaltele ierarhii ale Bisericii au încercat să închidă gura teologului catolic care punea această întrebare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de la Vatican ar prefera să restabilească condamnările ecleziastice împotriva liberalismului și socialismului de sfârșit de secol XIX și să restituie puterea de decizie despre "adevăr" în problemele privitoare la credință și morală unui "magister" ecleziastic, așa cum se cere chiar în enciclicele cele mai recente despre credință și rațiune. Sub acest spirit antimodern, în Roma papală se consideră încă posibilă exercitarea unei presiuni, din culise și uneori chiar și la scenă deschisă, asupra guvernelor și parlamentelor alese democratic pentru ca deciziile lor să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
oameni ai lui Dumnezeu nu erau interesați, cum este evident din documente, de "răspunsul la problema lui Dumnezeu în epoca modernă" pe care îl dădusem eu. Voiau cu orice preț să-l reducă la tăcere pe cel care a criticat enciclica pilulei anticoncepționale, Humanae vitae, infailibilitatea papei și sistemul roman. La un an după publicarea cărții Există Dumnezeu?, pe 18 decembrie 1979, mi-au revocat peste noapte dreptul să predau în școlile catolice. Cazul acesta de Inchiziție nu a fost chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
toate mijloacele de transport pe care inițial le consideraseră invenții inspirate de Satana; Iisus se recrea prin rugăciune, clericii contemporanii lui prin fumat, discuții sterile, lectura ziarelor și implicare politică, alături de comoditatea și lipsa de responsabilitate asumată, prin transmiterea de enciclice și întrebuințarea "comunicării" cu poporul prin radio; Iisus era un admirator al lumii spirituale și materiale, preoții săi de după aproape două milenii se opunea ambelor (ultima identificată prin gaz metan și albastru sau electricitate), înecându-se în paradoxuri ("Și știți
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
partide și aspirând fumul tutunului, contra căruia odinioară au luptat pe viață și pe moarte. Iisus mergea din loc în loc să predice tuturor noua Sa împărăției spirituală. Clericii noștri se mulțumesc astăzi să stea comod în jilțurile lor și să scrie enciclice pastorale prin // reviste și ziare; să vorbească mulțimei prin telegraf și radio, contra cărora au luptat până-n ziua de ieri. Iisus acuza pe Farisei, spunându-le: "Fățarnicilor! Fala cerului știți să o deosebiți și semnele vremurilor nu le puteți deosebi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fi asigurată la nivel inferior. În această perspectivă, înainte de secolul Luminilor și drepturilor omului, acesta din urmă este supus exigențelor comunității de bază, care aici este familia. Această noțiune de subsidiaritate a fost reluată în 1931 într-un document pontifical (enciclica Quadragesimo anno), ce încerca, într-o epocă a totalitarismului brun sau roșu, să atragă atenția asupra exceselor puterii statale. Vorbind despre organizarea socială a unei comunități, Papa Pius al XI-lea se referea la funcția "supletivă" a oricărei comunități (subsidiarii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
duminică, 3 aprilie. Mesajul a fost citit după slujba solemnă celebrată de cardinalul Angelo Sodano în fața a mai mult de 100 000 de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru. Lucrări publicate de-a lungul vieții Documentele lui principale includ 14 enciclice, 13 exortații apostolice, 11 constituții apostolice și 42 scrisori apostolice. A „reexaminat“ Cazul Galileo Galilei, rezultatul fiind „recunoașterea leală“ a nedreptăților suferite de acesta. Papa a publicat, de asemenea, cinci cărți: „Să trecem pragul speranței” (octombrie 1994), „Dar și Mister
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
din viața creștină. Pe plan doctrinar, a luptat pentru afirmarea identității Bisericii Catolice. A întărit regulamentele disciplinare interioare și a combătut inovațiile doctrinare nepotrivite, reiterând învățătura catolică conform căreia homosexualitatea este un păcat și opunân- du-se hirotonirii femeilor. În enciclica „Veritatis Splendor“ (1993) și-a exprimat dorința întăririi disciplinei în interiorul Bisericii, iar în enciclica „Evangelium Vitae“ (1995) a afirmat valoarea și inviolabilitatea vieții și a denunțat avortul și euthanasia, precum și practica pedepsei capitale. În 1981 l-a numit pe arhiepiscopul
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
întărit regulamentele disciplinare interioare și a combătut inovațiile doctrinare nepotrivite, reiterând învățătura catolică conform căreia homosexualitatea este un păcat și opunân- du-se hirotonirii femeilor. În enciclica „Veritatis Splendor“ (1993) și-a exprimat dorința întăririi disciplinei în interiorul Bisericii, iar în enciclica „Evangelium Vitae“ (1995) a afirmat valoarea și inviolabilitatea vieții și a denunțat avortul și euthanasia, precum și practica pedepsei capitale. În 1981 l-a numit pe arhiepiscopul (în prezent cardinalul) Joseph Ratzinger, un teolog remarcabil, ca Prefect al Congregației pentru Doctrina
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
reconciliere cu bisericile creștine deschis de Papa Ioan XXIII și Papa Paul VI (în 1964 bisericile Romei și a Constantinopolului au ridicat oficial anatemele reciproce din 1054). La baza politicii sale de deschidere către celelalte culte stau două documente importante: enciclica „Ut Unum Sint“ și scrisoarea apostolică „Orientale Lumen“, ambele publicate în 1995. Relațiile cu reprezentanții altor culte Papa Ioan Paul II s-a întâlnit de multe ori cu reprezentanți ai celorlalte biserici și a susținut neîncetat necesitatea unificării bisericilor creștine
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
conform dezideratului hristic „ca toți să fie una“. Papa Ioan Paul II a fost un adversar puternic al comunismului, contribuția sa la prăbușirea acestui sistem politic fiind recunoscută de întreaga lume. Bazele doctrinare ale criticii aduse comunismului se regăsesc în enciclica „Redemptor Hominis” din 1979, dezvoltată ulterior, în 1981, în enciclica „Laborem Exercens”. Recunoașterea internațională A fost decorat cu cea mai înaltă distincție din Polonia „Ordinul Vulturului Alb” în 1993 și cu premiul „U Thant pentru Pace”. A primit titlul de
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
Paul II a fost un adversar puternic al comunismului, contribuția sa la prăbușirea acestui sistem politic fiind recunoscută de întreaga lume. Bazele doctrinare ale criticii aduse comunismului se regăsesc în enciclica „Redemptor Hominis” din 1979, dezvoltată ulterior, în 1981, în enciclica „Laborem Exercens”. Recunoașterea internațională A fost decorat cu cea mai înaltă distincție din Polonia „Ordinul Vulturului Alb” în 1993 și cu premiul „U Thant pentru Pace”. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Mainz, iar în 1987
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
de la marea schismă din 1054. Ioan Paul II a fost un lider spiritual și un papă care face politică, fără a putea, însă, să fie plasat de vreo parte a eșichierului politic. În peste 10 000 de discursuri și 14 enciclice, el a făcut în așa fel încât Biserica să se ocupe de toate subiectele importante: ideologie, modele e-conomice, probleme de societate, rasism, mediu, revolte și mișcări de gherilă, subdezvoltare, datoria statelor din lumea a treia, securitate și dezarmare. Papa nu
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
care de desfășuraseră pe parcursul a cam o sută de ani. Superiorul, un om cunoscut pentru înțelepciunea sa, înclină capul și îi dădu binecuvântarea. Apoi îl chemă pe secretarul său personal și îi spuse să pregătească documentul. A doua zi, o enciclică informă noroadele că: - Da! Extratereștrii există și ei sunt, la fel ca noi, copiii aceluiași Dumnezeu. O bucurie de nedescris cuprinse universul. Primii care se bucurau erau desigur adepții teoriilor conspiraționiste la un loc cu fanii O.Z.N.-urilor plus cei
MIRABILE VISU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364201_a_365530]
-
observându-se în mod clar și limpede un interes pentru literatura apocrifă și curentele dualiste, care nu fac altceva decât să desacralizeze Biblia ori să treacă evenimentele scripturistice pe un loc secundar și speculativ. [3]Giandomenico Mucci, Il nichilismo nell Enciclica „Fides et Ratio”, în Civv. Catt., I, p. 359 - 369, (traducere de Par. Arhim. Dr. Teofil Tia de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia). [4]Nihiliști „clasici” sunt Raskolnikov din „Crimă și pedeapsă” sau aristocraticul Ivan din „Frații Karamazov
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
adeseori se crează unele confuzii pe fondul necunoașterii, a ignoranței multor persoane, mai ales dintre cele de rând, dar care, altminteri sunt, în cele mai multe situații, de bună credință, (și) ca atare o desbatere pe această temă este întotdeauna binevenită. În Enciclica sa „Ut unum sint”, Papa Ioan Paul al II - lea invita „responsabilii bisericești și teologii lor” să instaureze, împreună cu el, un „dialog frățesc și răbdător” cu privire la exercițiul primatului în Biserică, „în care să ne ascultăm în afara polemicilor sterile, neavând în
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
decât voința lui Hristos pentru Biserica Sa”, asta în condițiile în care relațiile și variatele întâlniri între Arhiepiscopul Romei și diferiți conducători ai Bisercii Ortodoxe, de pildă, s-au intensificat și s-au multiplicat în ultima vreme. În timpul lecturării acestei Enciclice, mă gândeam că foarte curând Vaticanul va iniția o serie de întâlniri între episcopi și teologi ai celor trei mari confesiuni creștine, pentru a transpune, la modul cel mai punctual și mai concret, acest demers al papei, al popularului papă
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]