3,858 matches
-
Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu (a cărui informație se oprea în 1989) și Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, un prim volum elaborat de Institutul ,Al. Philippide" din Iași, plus altele specializate numai pe un sector anume (Enciclopedia exilului literar românesc realizată de Florin Manolescu, Dicționarul etnologilor români al lui Iordan Datcu sau Dicționarul presei literare românești. 1790-1990 alcătuit de Ion Hangiu ș.a.), dicționare pe care le valorifică și încearcă să le și aducă la zi, depășindu-le
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
toate lucrările cu teme captivante prezentate în cadrul colocviului, cer iertare pentru aceasta atât cititorilor interesați, cât mai ales participanților români la colocviul clujean). În afara sesiunilor de conferințe, întâlnirea a inițiat bazele unei rețele de excelență având drept obiectiv realizarea unei Enciclopedii a imaginarului european și a unor ateliere de lucru aferente (workshops). Proiectul se numește EURIMAG, este propus de Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, organizatorul colocviului, și ambiționează să abordeze imaginile, stereotipurile și prejudecățile Europei. Este doar un proiect deocamdată
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
complementare. În ce ne privește pe noi, românii, însă, este vorba de o premieră națională în domeniu, proiectul urmând, dacă el va fi dus până la capăt din punct de vedere ideatic și administrativ, să fie depus la Bruxelles, în competiție. Enciclopedia ar urma să fie alcătuită din mai multe ateliere tematice, fiecare atelier fiind condus de specialiști în temele respective din fiecare zonă sau țară a Europei. Iar temele gândite spre a fi abordate sunt, deocamdată (putând să fie îmbunătățite sau
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
etnic, imaginarul socio-politic, imaginarul religios, imaginarul mediatic, imaginarul istoric, imaginarul geografic și imaginarul științific. Trebuie menționat că discuția asupra proiectului EURIMAG a fost polemică, pe alocuri, participanții punând următoarele probleme: va fi Comisia Europeană de la Bruxelles interesată doar de o Enciclopedie a Imaginarului?; nu ar fi mai degrabă realizabil un asemenea proiect prin intermediul unui lanț de colocvii internaționale pe temele atelierelor mai sus menționate, decât printr-un șir de volume, chiar dacă acestea ar fi axate pe teme de interes european?; s-
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
mai multă aparatură aferentă hip-hop-ului decât chitări. Pe mine una m-a amuzat umorul involuntar din DJ Mlaștina (Swamp) sau din formația Murăturile (Picklz). Nu pot să spun că nu am fost impresionată când am aflat că acei DJ erau enciclopedii ambulante de muzică. De ce? Pentru că ei caută ritmuri noi făcând ,săpături" în magazine care au discuri vechi de vinil. DJ Umbră (Shadow) explica de ce: o astfel de activitate nu face un dj bun dintr-unul prost, ci unul și mai
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
E. Said, Orientalism,Vintage-Random, New York, 1979. 11 D. Chakrabarty, Provincializing Europe. Postcolonial thought and historical difference, Princeton University Press, Princeton-Oxford, 2000. 12 M. Domenichelli, Îl canone letterario europeo, în XXI secolo. Comunicare e rappresentare, diretto da Ț. Gregory, Istituto della Enciclopedia Italiană, Romă, 2009, pp. 65-75. Mă cfr. anche M. Fusillo, Europa / Mondo: raccontare la letteratura oggi, în P. Boitani, M. Fusillo (edd.), Letteratura europea, UTET, Torino, 2014, vol. 1, pp. 31-39. 13 C. Segre, Quei luoghi comuni che fecero l
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Eterotopia, luoghi e non luoghi metropolitani, Mimesis, Milano, 1994, pp. 9-20: 14 [1967]. Non casuale che îl filosofo introducesse îl concetto citando la reazione di sconcerto dinanzi al paradossale elenco che Borges în Altre inquisizioni diceva tratto da "una certă enciclopedia cinese": ovvero dall'Oriente favoloso, "una regione precisă", concludeva Foucault, "îl cui solo nome costituisce per l'Occidente un grande serbatoio d'utopie". 41 Cfr. B. McHale, Postmodernist Fiction, Routledge, London, New York, 1987, p. 44: "The empire of Calvino's
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Calvino", în Studi novecenteschi, XXIV (1997). Di STEFANO, Paolo, "Scoprire nei romanzi l'identità europea", în Corriere della seră, 13.04.2014. DOMENICHELLI, Mario, "Îl canone letterario europeo", în XXI secolo. Comunicare e rappresentare, diretto da Gregory, Tullio, Istituto della Enciclopedia Italiană, Romă, 2009. FANON, Frantz, Pelle nera, maschere bianche. Îl nero e l'Altro, Tropea, Milano, 1996. FELICIANO ATTAR, Karina, "Genealogy of a Character: A Reading of Giraldi's Moor", în Toși, Lăură, Bassi, Shaul, (edd.), Visions of Venice în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
167-168. 21 I. Kant, Critică facultății de judecată, pp. 60, 88, 91-93, 398-401, 403-404, 406. 22 Idem, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001, pp. 124-125. 23 Ibidem, p. 156. 24 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 270; G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001, pp. 124-125. 23 Ibidem, p. 156. 24 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 270; G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, p. 107. 25 Idem, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
25 Idem, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, pp. 595-596. 26 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 27 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 538. 28 Idem, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 40. 29 Ibidem, p. 49. 30 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 81-82 31 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în filosofia critică, Editura de Vest, Timișoara, 1999. COLȚESCU, Viorel, Istoria filosofiei. Vol. ÎI, "Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006. D'HONDT, Jaques, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Jaques, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1995. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HEIDEGGER, Martin, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988. KANT, Immanuel, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politichii naționale. Ce surse de informații am? Nici una! Cum nu prea citesc ziarele și nici nu mă prea uit la televizor, îmi petrec câteva minute pe zi discutând cu vecinii. Adevărul este că viața la bloc valorează cât studiul unei enciclopedii. Mai ales a unui bloc românesc, unde omogenizarea forțată a adus împreună tot spectrul social și, mai nou, politic: au trăit și continuă să trăiască laolaltă profesori universitari și muncitori, doctori și precupețe, ofițeri și zilieri, securiști și șomeri, activiști
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
chinuitor. Conflictul pe care-l pune în scenă e o îndepărtare de lume de factură elegiaca ("Departe departe de lume/ frumoasă lume cea mai frumoasă" - Nenumărata iarbă), un regret domol ("Cu privirea-n oglindă/ viața e o dragoste regretată" - Mater Enciclopedia), în raza cărora orașul i se înfățișează precum "un miriapod de singurătăți" (Vară de fosfor), producînd o lozinca oarecum mașinala, fără suficientă acoperire energetică: "Să facem demonstrații împotriva singurătății"/ împotriva nopții din zi" (Boema sacra). În planul substanței poetice, aceasta
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
nepriceput și ridicol în care acesta îl înțelege pe filosoful existențialist devine interesant și instructiv, demonstrând ce-ar putea să însemne azi gândirea acestuia pentru omul needucat, fanfaron și supertehnologizat de la începutul epocii globalizării. Tubby aude de Kierkegaard răsfoind o enciclopedie și e atras de titlurile acestuia, care par să-i oglindească temerile. Ia câteva cărți de la bibliotecă și, evident, răsfoirile haotice îl duc la concluzii neobișnuite. De pildă, citind Conceptul de groază, Tubby se declară plictisit și descurajat, dar începe
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
la Ampère în Clasificarea Științelor. Ceea ce se înțelege astăzi prin cibernetică este însă într-adevăr o... pseudoștiință deoarece nu întrunește toate calitățile unei veritabile științe. E o colecție de rezultate din multiple domenii (Matematică, Teoria informației, Electronică). De altfel multe enciclopedii contemporane o califică drept "ansamblu de teorii". Webster-ul o numește "studiu", iar prin cibernation, americanii înțeleg folosirea computerelor pentru controlul proceselor automate în industrie. Suprema încercare pentru apărare este însă justificarea adjectivului "reacționară" care apare în text. La fel de bine, adversarii
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
1940, Sextil Pușcariu scria: "moda dictează și azi, cum a dictat și mai înainte. Aproape toate fetițele născute în anii din urmă, la Cluj, se numesc Rodica". în privința originii numelui s-au formulat mai multe ipoteze. Christian Ionescu, în Mică enciclopedie onomastică (1975; recent reeditată), respinge ideea - într-adevăr improbabilă - a derivării din substantivul comun rodie, dar tinde să accepte legarea sa de Irodion, Irodia (din aceeași familie cu Irod, Irodiada). E explicația pe care a impus-o N.A.Constantinescu, în
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
singure. Ele se precipită în fazele emancipării, de la filmografia autohtonă la prelucrarea celei mapamondice, în familia conexă a necesarelor dicționare, ghiduri bio-filmografice ș.a.m.d., mai totdeauna utile și vandabile, cu toate lacunele și tarele lor. Încă înainte de apariția Micii enciclopedii a cinematografiei universale (subtitlu la Secolul cinematografului, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989), dispare tragic prin suicid titulara de atunci a rubricii de film de la România literare, Ioana Creangă - cel mai credibil liant transarhivistic al colectivului auctorial, cu nu mai puțin
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
nu mai puțin de cinci nume, toate dintre absolventele congenere ale secției filmologice de la IATC, cu excepția "veteranului", B.T. Rîpeanu. În hecatombă (sîntem obișnuiți cu ea în cinematografia românească, din 1914), se va pierde timpuriu și prima semnatară, alfabetic, a Micii enciclopedii, Doina Boeriu, iar o a treia contribuabilă, Rodica Pop-Vulcănescu, se reprofilează și se recuză de la continuitate. Acum, în 2002, la reluarea redimensionată a antreprizei, adusă la zi după 13 ani - sub un titlu nou, Cinema... un secol și ceva, cu
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
au găsit doi oameni care să se înhame", "o muncă de sclavi, de roboți, de martiri", "eforturi supraomenești"! Nenorocirea e însă că cele 678 pagini în format expandat ne provoacă tocmai în acest sens dezoblijant. Deși noua ediție a "micii enciclopedii" nu-și spune "mare", caseta introductivă a Argument-ului pretinde mai mult decît atît: "O istorie a cinematografului mondial", "o sinteză suprasaturată de informații", "un releveu minuțios", "un atlas", "un dicționar cronologic", "o antologie" a comentariilor critice (sublinierile din volum
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
SUA, Marea Britanie ulterior volumului nostru". Cert e că, după primul cuvînt atestat prin asamblajul invocat, s-a intrat în angrenajul fatal al ambiției de a deține și ultimul cuvînt - sinteză implicită a "seriei de volume", prin trecerea comasată de la "mica enciclopedie" (605 pagini format 13/20) la "istoria cronologică" (678 pagini format 17/24). Impresia unor rime vindicative cu superproducțiile pe peliculă ale "epopeei cinematografice naționale" fiind totuși contrazisă de însușirea discretă a unor pronunțări critice față de specia în cauză. Fie
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
din principalele merite ale cărții, la texte originale de secol XIX, savuros-incredibile (convingătoare însă cu nici două secole în urmă) prin modul în care prezintă Africa - jurnale de călătorie, rapoarte ale misionarilor catolici, literatura pe teme coloniale, articole de dicționar, enciclopedii, dar și hărți, gravuri ori fotografii de epocă ( cele opt reproduceri pe care le propune cartea sînt însă mai mult decît insuficiente pentru a ilustra un comentariu extrem de atent la astfel de surse). Apoi la literatura de specialitate, mai ales
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
ce să cauți - nici în bine, nici în rău în Eminescu. Cartea aceea însă a plăcut și place. Daaa, ce frumaose cărți aș fi reușit să fac dacă nu erau anii ăia infernali de ceaușism! Voiam să fac, după aceea, Enciclopedia vieții românești prin Caragiale. Am și astăzi cred că mii de fișe în casă - am inventariat toate numele proprii din opera și din biografia lui Caragiale, toți ziariștii, berarii, avocații, scriitorii, toți oamenii care au apărut în viața și în
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]