153 matches
-
dedică filosofiei, trecând de la maniheism la scepticism (lui îi revine celebra formulare „Dubito ergo cogito” - Mă îndoiesc, deci gândesc, care l-a influențat hotărâtor pe Descartes) și apoi la neoplatonism, școala contemporană cu el. Firește că în aceste condiții propice enciclopedismului și necontenitei desăvârșiri spirituale, tânărul Augustin asimilează în primul rând platonismul și stoicismul din îmbelșugata filosofie antică greacă și, totodată, demonstrează că și-a însușit la perfecție logica aristotelică (în cele zece capitole ale micului tratat De dialectica, el face
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
dar cu siguranță, tânărul ardelean de numai 27 de ani a rezonat cu mesajul înalt al liricii eminesciene, cu adâncimea sentimentului patriotic, cu profunzimea și puritatea lirismului său, cu ,,voluptățile vizionare”cosmice și mitologice, impresionat profund de vasta lui cultură, enciclopedismul, gândirea filozofică, de tinerețea și lupta sa cu o societate obtuză, propunându-și să arate lumii dimensiunea universală a unuia din cei mai mari lirici ai secolului al XIX-lea, înălțimea astrală a operei acestuia. Prezentarea tezei în limba maghiară
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
marele poet, sporind notorietatea acestuia. O a treia carte publicată tot la finele secolului al XIX-lea - Eminescu, poet, filosof pesimist si economist (Bucuresci, Tipografia Gazetei săteanului, 1899) de un anume I.S. Ordeanu - a trecut neobservată, deși ea punctează ideea enciclopedismul poetului pe care o vor susține ulterior Nicolae Iorga (,,expresia integrală a sufletului românesc”), Constantin Noica (,,omul deplin al culturii românești”) ș.a. Respectând rigorile unei lucrări academice, Elie Miron Cristea își structurează volumul (după modelul studiului maiorescian) pe două capitole
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” Autor: Lili Bobu Publicat în: Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Lili BOBU: Stimate domnule Academician Nicolae Dabija, sunteți o personalitate complexă a culturii românești, un apostol al enciclopedismului, creator al simbiozei între filozofie, istorie, literatură - scriitor apreciat, publicist, autor de poeme memorabile, de eseuri, de studii istorice, de manuale școlare, de antologii de literatură veche românească (autori din secolele XIV - XVI, pe care i-ați descoperit în arhive
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lili_bobu_1403279195.html [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
geografic al R. Moldova, Basarabia cea smulsă violent din vatra strămoșească, ci la întreg arealul românesc, indiferent de hotarele efemere trasate de istoria intereselor statale. Reprezentativitatea culturală a scriitorului și publicistului Vlad Pohilă e accentuată de prolificitatea sa creativă, de enciclopedismul și frumusețea stilistică a operei sale, de autoritatea sa de stăpân al științei limbii Neamului, dincolo de granițele ei de natură strict lingvistică, Domnia Sa fiind și un consacrat vorbitor și traducător de limbi străine din spațiul slav, baltic și neolatit. Numai
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scriitorul_vlad_pohila_aniver_gheorghe_parlea_1365138016.html [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
raționalism și protocronismul aparent repausat, recent resurect, cel pripit taxat de N. Manolescu drept „confiscabil ideologic” (1991), încerci savoarea lecturii mai ales din astfel de scrieri, Ion Pachia-Tatomirescu fiind un magister ludi greu de situat între livresc, ironismul postmodernist și enciclopedismul suprasaturație intelectuale; în opera sa de cercetător și istoric, pare a fi al unei vocații (și este!), iar poezia - cvasi-ludică, - îi este un exercițiu catarsic, marjînd pe calambur, lexic impregnat de livresc, pe urzeala mito-poetică a originismului, apelînd la un
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
Jilava, în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959 - pag. 47). Iar în volumul al II-lea, fișa organizației “Haiducii Muscelului” (pag. 185). Coordonatorul lucrării, dl. Prof. univ. dr. Petre Popa, sintetizează astfel împortanța jertfelor lor în prefața intitulată“Spiritul enciclopedismului și Argeșul” (pag. XII): “În debutul exprimării regimului comunist postbelic, zona nordică a Argeșului si Muscelului cunoaște mișcările unor grupări opozante, cele mai active fiind conduse de Gheorghe Arsenescu și Toma Arnăuțoiu (ofițeri). Denumite «Haiducii Muscelului», erau anihilate de Securitatea
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
profund, și de această dată, modestia și amabilitatea Acad. Cimpoi, în cuvântarea rostită la finalul reuniunii academice de la Iași. Intenția mea de a prezenta, fie și succint, sintetic, lucrarea Acad. Mihai Cimpoi este, pur și simplu, hazardantă, ținând seama de enciclopedismul acesteia, de vastitatea și profunzimea informațiilor, a problematicii abordate. Această valoroasă și inegalabilă lucrare este structurată în nouă capitole, judicios și sugestiv formulate, care încorporează, se derulează tematic în 577 de pagini, fiind axată pe o bibliografie impresionantă din literatura
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
definit, puse în slujba probării Spiritului creator eminescian, fără comparabilitate pe plan național, consider o datorie morală, colegială, să-i adresăm savantului, autorului, felicitări cordiale, să-i mulțumim pentru faptul că a adăugat, încă o dată, o multitudine de argumente cu privire la enciclopedismul operei lui Mihai Eminescu, care-l plasează în Galeria marilor personalități ale Literaturii și Culturii universale. Referință Bibliografică: Mihai Eminescu-Dictionar Enciclopedic de Mihai Cimpoi / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 980, Anul III, 06 septembrie 2013. Drepturi de
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
gama datorată, îndeosebi, colaborărilor unor personalități de marcă, dotate cu neasemuite condeie ce au penițe din mai toate metalele nobile: Liviu Antonesei, Lucian Avramescu, Mihai Batog-Bujeniță, Nicolae Breban -«Rușine, domnule Nicolae Manolescu !» -, Ionuț Caragea, Iulian Chivu - «Doina Drăguț și odele enciclopedismului»), Corneliu Leu - «Edictul din Milano, 1 - 5»; «Nihil, nisi, bene !»; «Blândețea Papei»; «Partea europeană și contemporană a lanțului de câine»; Spre Santiago de Chile: o bibliografie occidentală pentru cunoștințele de bază ale liderilor europeni»; «Agresiunea supra culturii române»; etc. -, Constantin
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
un mic „papa ridicul” al anti-miturilor naționale despre care nu se poate discuta decât atunci când va putea dovedi că „știe carte”. Vremurile ce par a repeta persecuțiile din vremea Imperiului Roman decadent reclamă „răspunsul eroic” și un anumit tip de „enciclopedism necesar” care împinge până și pe cel dedicat literaturii și plăcerii „verbului visator” să înlocuiască, prin strădanie și trudă dedicată, stricăciunea și confuzia. Acest studiu, ca și altele, ce se sustrag „culturii de porunceală” de la noi, ilustrează în chip strălucit
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Tot aici, așa cum susțin mai toți cercetătorii lui Xenofon și-a scris tratatele care i-au asigurat un loc onorabil în vasta și impunătoarea istorie a literaturii elene. Pentru a evidenția aria largă a preocupărilor lui Xenofon, am putea spune enciclopedismul său, vom enumera, pe lângă lucrarea istorică citată mai sus "Anabasis", scrierile sale "Helenice", o continuare a istoriei grecești în completarea operei Iui Tucidide: "Ciropedia" sau despre "Educația lui Cirus cel Bătrîn", întemeietorul statului per-san (secolul VI î.e.n.), unde ne întâmpină
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
nou și mai ales își dorea să aibă acces la cât mai multe cunoștințe. Din prea multă curiozitate, va ajunge să scrie chiar un manual de grădinărit. Nu ar fi deloc greșit să numim cazul lui Albert drept unul de „enciclopedism”. Rațiunea, descoperea el, poate fi utilizată legitim într-un mod complementar credinței căci, altfel, dacă nu facem deosebire între ceea ce credem și ceea ce știm, se compromite stabilitatea credinței. Rațiunea nu mai trebuia pusă în slujba credinței în sensul idealului anselmian
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
adevărurile de credință pot fi protejate prin separarea celor două facultăți. Dintr-un anumit punct de vedere, această separare poate fi privită ca o soluție ultimă de prudență față știința arabă pe care Albert își propunea să o înțeleagă. Un enciclopedism similar, deși mult mai puțin prudent, îi caracteriza pe adepții averroismului, cum era Siger din Brabant. Acesta, nici el un necredincios, dar furat mai tare de idealul similar de recuperare a Peripatetismului, crezuse de cuviință să deosebească între adevărul filosofiei
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
de la convorbirile avute de acesta, spre sfârșitul vieții, cu Diana Turconi. Al cincilea indicator de structură - model, de angajament peremptoriu al istoricului literar Cornel Ungureanu în demersurile sale docte, și speculativ nobiliare, îl vizează pe eruditul Mozes Gaster și agonia enciclopedismului. Într-un comentariu pe rezonanță magnetică, Profesorul Cornel Ungureanu își ipotechează foiletonul critic printr-o denominare jurnalieră. În cazul de față, pe întinderea a trei pagini și jumătate dezvoltă subiectele: Dincoace și dincolo de Eminescu, Întoarcerea acasă, Cercurile răului. Din primul
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
370 î.Hr.), a fost filosof grec presocratic. este un important filozof grec, descendent al unei bogate familii din Abdera, Tracia. Democrit a călătorit mult (Grecia, Egipt, Persia), a revenit apoi în cetatea natală unde a devenit celebru prin vastitatea și enciclopedismul cunoștințelor sale. Democrit (cca. 460-360 I.Hr.) a fost un cetățean al coloniei ionice Abdera așezată pe coasta tracică. De aceea el a căpătat și numele de „Abderitul”. Orașul în care s-a născut Democrit era un înfloritor centru comercial
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
iar evoluția ei marchează trecerea de la individualism la impersonalism obiectiv. Exegeza înaintează îmbrățișând și alte domenii: poliritmia, vocabularul intelectual, armătura documentară și informativă, mijloacele formale ș.a. Totul spre a demonstra că N. Davidescu e un talent minor, minat de un enciclopedism insuportabil. Însă demonstrația e, separat de subiectul ei, excepțională, irigată în tot momentul de amănunte delectabile de ordin istoric și comparatist. Tehnica negației înseamnă imobilizarea și, în cele din urmă, răpunerea victimei prin străpungeri succesive cu ace veninoase. Cu ultimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
a se ilustra de-aici încolo pe tărâmul școlii. Lângă mitropolitul luminat Iacov Stamati, A.H. sprijină, către sfârșitul veacului al XVIII-lea, reformele ce tind să reașeze învățământul - bisericesc și laic - din Moldova pe temelii moderne. Deloc străin de enciclopedism și de vederile iluministe ce domină epoca, ierarhul pune preț, ca pedagog, pe separarea disciplinelor, pe sistematizare și pe logica predării, principii ce revin, în următorul secol, la corifei ai școlii românești, ca Gh. Asachi sau Gh. Lazăr. Efortul susținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
nu e postmodernist). Cercetând zelos un copleșitor evantai problematic și având nevoie de un lector avizat, cartea lui Theodor Codreanu propune ipoteze îndrăznețe și conexiuni îmbietoare. Suspectat (de voci cârcotașe) că patinează, enunțiativ, la suprafața problemelor, că dezvoltă luxuriant un enciclopedism vagant, criticul de la Huși este, înainte de orice, un om foarte informat. Mai mult, s-ar putea nici să nu greșească, transmodernismul instituindu-se ca noua paradigmă culturală. O carte grea, așadar, fără ecou (deocamdată), ocolită de zarva mediatică și care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
puțină consistență... Există aici câteva pasaje interesante care-i permit cititorului să-și facă o idee despre figura lui Socrate. De asemenea, câteva pagini consacrate lui Antistene. Asupra lui Socrate însuși, a se vedea sinteza greu de depășit, dat fiind enciclopedismul ei, a lui Jacques Mazel, Socrate, Fayard, 1987, precum și Pierre Hadot, Eloge de Socrate, ed. Allia, 1998. * ** Memoria cinică. Cinicii dispun de doxografia lor grație valoroasei lucrări a lui Léonce Pagnet, Les Cyniques grecs. Fragments et témoignages, Ed. de l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ca trăsătură a personajului la Marin Preda, tehnica dialogului la D. R. Popescu) atrag prin justețea intuiției, ca și prin pregnanța formulării. Criticul își asumă integral opțiunile și enunță judecăți tranșante: Ioan Alexandru suferă de retorism pleonastic, Marian Popa de enciclopedism mecanic, Adrian Păunescu regizează de multe ori un spectacol lipsit de substanță ș.a.m.d. Ș. recurge la astfel de aprecieri categorice chiar cu riscul simplificării viziunii. Însă imaginea despre poezia lui Nichita Stănescu, redusă aici la efectul de limbaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
Sir Edward Dyer, etc. (vezi bibliografia pentru titlul complet extrem de lung al ediției din 1741). Cum vom vedea, Chatterton a atins o varietate metrică nemaiîntîlnită decît la unii poeți metafizici și la Chaucer, această forță creatoare fiind astfel explicabilă prin enciclopedismul poetic practicat cu bună știință de Chatterton (inspirat și prin studierea antologiei The Muses library) ca o parte importantă a strategiei lui pentru a ajunge la faimă literară. Rowley ca autor din secolul al XV-lea este, însă, problematic dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
dintre puținele contribuții în această direcție fiind opera lui Harold Bloom (e.g. 1962, 1971, 1980, 1992, 1995, 1997, 2002, 2005). Pentru a răspunde unor întrebări privind autenticitatea literară, altfel spus, avem nevoie de o știință a influenței fundamentată într-un enciclopedism filologic-cultural de genul celuia inițiat prin lucrările lui John Kersey și Nathan Bailey, Thomas Benson și Stephen Skinner, prin care dispunem de instrumente concrete, aproape cartografice în sens cognitiv-cultural, de verificare filologică și general-culturală, în scopul de a aprofunda cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
lumii de azi, cred specialiștii, practicienii cu deosebire, nu poate fi decât dezvoltarea continuă a individului, educația sa permanentă, o politică culturală care să-i permită adaptarea suplă („din mers”), dându-i posibilitatea să se orienteze în problematica lumii contemporane. Enciclopedismul care a caracterizat omul cultivat în trecut nu mai e posibil. E nevoie să se renunțe la ambiția de a dobândi o cultură și o cunoaștere care să se dovedească utile întreaga viață. Această concepție se cere înlocuită cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
puțină consistență... Există aici câteva pasaje interesante care-i permit cititorului să-și facă o idee despre figura lui Socrate. De asemenea, câteva pagini consacrate lui Antistene. Asupra lui Socrate însuși, a se vedea sinteza greu de depășit, dat fiind enciclopedismul ei, a lui Jacques Mazel, Socrate, Fayard, 1987, precum și Pierre Hadot, Eloge de Socrate, ed. Allia, 1998. * ** Memoria cinică. Cinicii dispun de doxografia lor grație valoroasei lucrări a lui LĂonce Pagnet, Les Cyniques grecs. Fragments et tămoignages, Ed. de l
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]