147 matches
-
la b „în“ (ebraică), respectiv la el (la, lo) „la, către“, J. Touzard scrie „L'origine de ces particules est inconnue“, Grammaire hébraïque, Paris, 1932, p. 346. B „în“ mai este în protohitită, slavă (b > v), iar în maghiară este enclitic, în afară de ebraică.După noi b este prima literă a numelui cerului la iranieni bag, în tungusă buga, dravidiană *ban „cer“. Despre en (= n) ne gândim la începutul cuvântului „cer“ în mongolă naga (= sumer. an). L în arabă (el) se poate
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1483610278.html [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
și i.e. *dieu „cer“. În sfârșit, k „către“ (indonez. ke „la“) pare a fi din i.e. dacic *ker „cer“ (egipt. ker „cerc“), ori ki din limba bari (Africa). Adăugăm -p „în“ (quechua, Peru, Bolivia, de ex. wasi -p „în casă“) enclitic ca în maghiară, ce pare o variantă a lui b sau din pelet, cerul ciuvaș, polto în nandi (Kenya). ETIMOLOGIA CONJUNCȚIEI ȘI Rom. și este dedus exclusiv prin lat. sic „așa“. Tc. ve (și ebraică) seamănă cu dravid. ve „soare
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1483610278.html [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
a-III-a, la cazurile prepoziționale; înv., acuzativ fără prep.); dar a ajuns să însemne „cuget lăuntric”, sens cu care se folosește ca s.: în sinea lui ‹ în sine „înlăuntrul său”, în sinea mea „pentru mine” etc.; și, de asemenea, cu posesivul enclitic în sine-mi, în sine-ți, în sineși. În sec. XIX s-a folosit pentru a traduce pref. auto-; sineiubire (egoism); sinestătător (autonom) etc. Dintre aceste formații s-au păstrat în limbă numai sinucidere și sinucigaș. Cf. din Dicționar ilustrat
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
l-a inclus nu doar în masa vocabularului, ci chiar în fondul principal lexical! Am scris două paragrafe și încă n-am spus nimic despre subiectul propriu-zis al articolului meu, pe care mi-l doresc hotărât, la fel ca acordul enclitic din titlu. Pentru că da, aici părem a fi de acord cu toții, avem de-a face cu un oraș singular, cu contururi clare, un oraș... hotărât, cum se spune pe la noi. Dar oare nu e fiecare oraș în parte unic în
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1367240266.html [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
la b „în“ (ebraica), respectiv la el (la, lo) „la, catre“, J. Touzard scrie „L'origine de ces particules est inconnue“, Grammaire hébraïque, Paris, 1932, p. 346. B „în“ mai este în protohitită, slavă (b > v), iar în maghiară este enclitic, în afară de ebraică.După noi b este prima litera a numelui cerului la iranieni bag, în tungusă buga, dravidiana *ban „cer“. Despre en (= n) ne gândim la începutul cuvântului „cer“ în mongola naga (= sumer. an). L în arabă (el) se poate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
la b „în“ (ebraica), respectiv la el (la, lo) „la, catre“, J. Touzard scrie „L'origine de ces particules est inconnue“, Grammaire hébraïque, Paris, 1932, p. 346.B „în“ mai este în protohitită, slavă (b > v), iar în maghiară este enclitic, în afară de ebraică.După noi b este prima litera a numelui cerului la iranieni bag, în tungusă buga, dravidiana *ban „cer“. Despre en (= n) ne gândim la începutul cuvântului „cer“ în mongola naga (= sumer. an).L în arabă (el) se poate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
un soft”) sau de articol hotărât (unele scrise fără cratimă, altele, deocamdată, cu: „mailul”, „site-ul”, „softul”, dar curând va dispărea, la toate, linioara, iar grafia englezească se va romaniza: „sait”, „saitul”). Or, existența în paralel a articulărilor proclitică și enclitică este alt lucru care diferențiază româna de celelalte limbi romanice; în plus, o deosebește și față de latină - limbă fără articol. Mai mult, encliza și procliza neprivind numai articularea - toată flexiunea morfologică prin clitice se realizează -, sunt întărite și alte categorii
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
o operă literară apreciabilă, recenzată de prof. Florea Firan în lucrarea Profiluri și structuri literare, Ion Deaconescu, prodecan al Facultății de Istorie și Filozofie, a publicat la editura Grinta din Cluj, romanul Garderobierul. Cu un titlu care, datorită articolului hotărât enclitic „-l“, extrage din masa de garderobieri doar unul, romanul impune o curiozitate. Începem lectura cu intenția de a afla acea însușire care singularizează. Garderobierul este parcă deasupra timpului, la datorie pentru oricine accesează medii atemporale, gata să-l orienteze către
Ion Deaconescu: Garderobierul by http://revistaderecenzii.ro/ion-deaconescu-garderobierul/ [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
idiomul spoitorilor transformă substantivele în adjective cu sens privativ (de absență, lipsă). Provine din sufixul turcesc -sız, care în turcă are 4 variante fonetice, care se folosesc conform legii armoniei vocalice: -siz, -süz, -sız, -suz. Se adaugă substantivelor integrate cu enclitice grecescoide, după înlăturarea xenocliticelor. Are trei variante fonetice: -s`ïzi (după subst. ce au ultima vocală a și ï), -s`uzi (după subst. ce au ultima vocală o și u) și -s`izi (după subst. ce au
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1472387156.html [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotărâte). Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operațiilor aritmetice. Pronumele: personal (de politețe, N., D., Ac., forme combinate), poziția proclitica și enclitica a pronumelui personal față de verb, pronumele posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul prenumelor personale (C.O.D. și C.O.I) în propoziții afirmative, negative și imperative; pronumele ne și ci (vi). Verbul: modul indicativ (timpuri simple și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotărâte). Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operațiilor aritmetice. Pronumele: personal (de politețe, N., D., Ac., forme combinate), poziția proclitica și enclitica a pronumelui personal față de verb, pronumele posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I) în propoziții afirmative, negative și imperative; pronumele ne și ci (vi). Verbul: modul indicativ (timpuri simple și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170885_a_172214]
-
buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotărâte). Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operațiilor aritmetice. Pronumele: personal (de politețe, N., D., Ac., forme combinate), poziția proclitică și enclitică a pronumelui personal față de verb, pronumele posesiv,, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul prenumelor personale (C.O.D. și C.O.I) în propoziții afirmative, negative și imperative; pronumele ne și ci (vi). Verbul: modul indicativ (timpuri simple și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotărâte). Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operațiilor aritmetice. Pronumele: personal (de politețe, N., D., Ac., forme combinate), poziția proclitica și enclitica a pronumelui personal față de verb, pronumele posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul prenumelor personale (C.O.D. și C.O.I) în propoziții afirmative, negative și imperative; pronumele ne și ci (vi). Verbul: modul indicativ (timpuri simple și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
general pe silaba penultimă a cuvântului, de exemplu "zrobił" („a făcut”), "zrobili" („au făcut”). Excepții în limba standard: Explicația acestui accent neregulat la verbe este că terminațiile verbelor la trecutul simplu și condițional nu sunt la origine sufixe, ci formele enclitice conjuncte ale verbului auxiliar "być" („a fi”), corespunzătoare formelor disjuncte żeśmy zrobili", respectiv bym zrobił", care au devenit mai puțin frecvente. Astfel, există tendința ca formele conjuncte să fie reanalizate ca sufixe și, prin urmare, ca accentul să se mute
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
a fost oficială turta dulce este un produs de cofetărie ce poate lua formă de prăjitură sau de fursec hidrogenul este un gaz inflamabil în comparație cu heliul care este un gaz inert există două tipuri și anume pronumele independente și cele enclitice sau afixe parizienii mai ales muncitorii și clasa de mijloc susținuseră de mult timp ideea unei republici democratice planta vegetează în locurile necultivate la marginea drumurilor având nevoie de lumină multă și uscăciune excesivă foștii lucrători din industria de apărare
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
celtiberică. Sunt atestate și prepoziții cu verb la început, acestea însă au caracter imperativ, emfatic sau de contrast. Iată un exemplu a ordinii neobișnuite: O regulă sintactică a limbilor celte insulare, așa zisă restricția lui Vendryes, care impune că pronumele enclitice folosite ca obiectul unui verb să fie atașate la el, se aplică și la galică. Considerând că această limbă urmează și principiile legii lui Wackernagel, ceea ce nu permite cliticelor să fie puse înaintea cuvântului accentuat, verbul cu complemente exprimate cu ajutorul
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
lo, la, se, nos, os, leș, los, las" nu pot intra în combinație cu o prepoziție ("a mi me gusta..., me gusta, a ți te gusta, le gusta"..., etc.). Când formele neaccentuate ale pronumelor personale urmează după verb se numesc enclitice. Ele se alipesc la verb: "dándome" (dându-mi), "lavarte" (a te spală), "¡vete! " (du-te). Atunci cand formă nos în poziție enclitica se unește cu prima persoană plural a unui verb, acesta pierde litera s: "vamos" + "nos" > "vámonos". Se suprima d
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
gusta, a ți te gusta, le gusta"..., etc.). Când formele neaccentuate ale pronumelor personale urmează după verb se numesc enclitice. Ele se alipesc la verb: "dándome" (dându-mi), "lavarte" (a te spală), "¡vete! " (du-te). Atunci cand formă nos în poziție enclitica se unește cu prima persoană plural a unui verb, acesta pierde litera s: "vamos" + "nos" > "vámonos". Se suprima d final de la persoană a II-a plural imperativ, atunci când este urmat de pronumele enclitic "os": "lavad" + "os" > "lavaos", "levantad" + "os"> "levantaos
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
du-te). Atunci cand formă nos în poziție enclitica se unește cu prima persoană plural a unui verb, acesta pierde litera s: "vamos" + "nos" > "vámonos". Se suprima d final de la persoană a II-a plural imperativ, atunci când este urmat de pronumele enclitic "os": "lavad" + "os" > "lavaos", "levantad" + "os"> "levantaos". Face excepție imperativul verbului "ir", "id" + "os" > "idos". La imperativul pozitiv, gerunziu (formă simplă) și infinitiv (formă simplă) pronumele neaccentuat este în mod obligatoriu enclitic: "dame" și nu "me da", "dándole" și nu
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
-a plural imperativ, atunci când este urmat de pronumele enclitic "os": "lavad" + "os" > "lavaos", "levantad" + "os"> "levantaos". Face excepție imperativul verbului "ir", "id" + "os" > "idos". La imperativul pozitiv, gerunziu (formă simplă) și infinitiv (formă simplă) pronumele neaccentuat este în mod obligatoriu enclitic: "dame" și nu "me da", "dándole" și nu "le dando", "darles" și nu "leș dar". La formele compuse ale infinitivului și gerunziului, formele neaccentuate ale pronumelor personale se alipesc la auxiliar: "haberme dado, habiéndome dado". În cazurile în care un
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
cu pronumele personal os, d final din desinența se pierde: În propozițiile negative toate persoanele sunt înlocuite cu formele respective ale conjunctivului prezent (precedate de no): Atunci cand verbul la imperativ este însoțit de un pronume personal neaccentuat, acesta are poziție enclitica: În propoziții negative pronumele personal neaccentuat este proclitic: Conjunctivul poate fi folosit în propoziții independente și în propoziții subordonate. a) în propoziții independente care conțin un adverb exprimând o îndoială (quizá(s), tal vez, acaso...) folosirea conjunctivului depinde de gradul
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
are sens pasiv: Infinitivele legate de un substantiv care preceda particulele por, sin, medio și care arată că o acțiune rămâne încă de executat au, de asemenea, sens pasiv: Infinitivul poate să se unească cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: Cu forma compusă a infinitivului, pronumele enclitic este așezat după auxiliarul haber. 3. Infinitivele spaniole se pot substantiva cu ajutorul articolelor, demonstrativelor, posesivelor și a altor determinanți de genul masculin, singular: Infinitivele spaniole substantivate nu-și pierd caracterul verbal. Astfel pot
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
substantiv care preceda particulele por, sin, medio și care arată că o acțiune rămâne încă de executat au, de asemenea, sens pasiv: Infinitivul poate să se unească cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: Cu forma compusă a infinitivului, pronumele enclitic este așezat după auxiliarul haber. 3. Infinitivele spaniole se pot substantiva cu ajutorul articolelor, demonstrativelor, posesivelor și a altor determinanți de genul masculin, singular: Infinitivele spaniole substantivate nu-și pierd caracterul verbal. Astfel pot să se construiască cu adverbe: 4. Infinitivele
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
față de cea a verbului principal, indiferent de intervalul de timp care desparte cele două acțiuni: Pentru exprimarea unei anteriorități imediate se poate folosi formă gerunziului precedată de prepoziția en: 4. Gerunziul se poate construi cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: lavándome, habiéndome lavado... 5. Gerunziul este folosit ca element formativ al unor perifraze verbale. 6. Gerunziul are totdeauna un subiect (care poate fi exprimat sau neexprimat). Acest subiect poate fi: același cu subiectul verbului principal, identic cu complementul direct al
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
ele sunt cuvinte care din punct de vedere sintactic sunt morfeme libere, dar care se pronunță împreună cu alte cuvinte. ele atașate la începutul cuvintelor se numesc proclitice, iar cele atașate la sfârșitul cuvintelor se numesc enclitice. Trebuie remarcat că în funcție de ortografia specifică a fiecărei limbi cliticele pot fi scrise separat de cuvântul însoțit sau legate prin cratimă, prin apostrof, prin sudare etc. Un cuvânt însoțit de un clitic se comportă fonetic ca un cuvânt unic, respectând
Clitic () [Corola-website/Science/300094_a_301423]