260 matches
-
când era student la Facultatea de Istorie și a afirmat că a fost interesat mai mult de viața spirituală a „Sfântului Închisorilor”, de lupta acestuia pe calea desăvârșirii spirituale: „Am scris această biografie nu într-un stil arhivistic, cu detalii encomiastice din viața lui Valeriu Gafencu, cel supranumit Sfântul Închisorilor de Nicolae Steinhardt. Nu m-a interesat să prezint exhaustiv viața istorică a lui Valeriu Gafencu, ci m-am axat în principal pe prezentarea evoluției și desăvârșirii sufletești a Sfântului Închisorilor
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1466955851.html [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
propriei edituri, însumând în acest adevărat album color câteva sute de imagini pe un număr de 172 pagini ale cărții, care, în quasitotalitate reflectă atât activitaea inginerului Mihai Sporiș, cât și pe cea a patronului editurii. Lucrare cu caracter omagial encomiastic justificat, deoarece cu ceea ce este drept și adevărat, nu trebuie să fim modești, cartea aceasta rămâne un model de prețuire a unui om de excepție și a împlinirilor sale spirituale tot atât de excepționale. Vâlcea se mândrește cu o astfel de personalitate
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
de țeluri mărunte, pragmatice, strict materiale, inși cameleonici, ce-și dispută interesele personale. Profilul real al dascălului nu are nimic în comun cu cel ideal. Căci omul instruit, integru și dedicat, profesorul, așa cum îl prezintă frecvent plăsmuirile literare ori dicursul encomiastic, e negat brutal de omonimul său, variantă propusă de romancier: ins poltron, ce se manifestă prin apucături rapace și limbaj vulgar, cu vagi cunoștințe, culese de prin instituții dubioase. Procesul însuși de instruire, împins la periferia preocupărilor generale, este concurat
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
judecățile de valoare asupra operei unor artiști ușor de ghicit sub numele de împrumut. Tot așa își putea exprima nețărmurita prețuire pentru opera unor mari artiști, care altminteri prezentată, într-o monografie sau un studiu, ar fi putut suna prea encomiastic”. - Dr. Mihaela Varga (editor Editura Maiko). • Despre „Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de călătorii în Siria Antică”... „«Constată, la întoarcerea din Siria, cât de oarbe fuseseră prelegerile lui la universitate despre arta Orientului!», scrie Mircea Deac încă din primele rânduri ale
EVENIMENT LA GALERIA SENSO de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1454657596.html [Corola-blog/BlogPost/363430_a_364759]
-
modul particular de înțelegere și expresie al marelui dascăl interbelic el află cheia limbajului său critic. „Entuziasmul" devine la Nicolae Steinhardt „metodă critică", așa cum observă Alex Ștefănescu: „Critica literară profesată de N. Steinhardt nu este convențional-elogioasă, ci entuziastă. Nu este encomiastică, ci participativă. Criticul comunică într-o stare de efervescență spirituală cu autorul. Întâlnirea lui cu literatura reprezintă o sărbătoare. Nicolae Steinhardt nu obosește niciodată să sărbătorească literatura, așa cum pomii nu obosesc să înflorească de fiecare dată, primăvara, chiar și când
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
Pr. Amfilohie Brânză și o postfață scrisă de Mircea Gălățeanu. ”Biografia teologică” a lui Valeriu Gafencu este o sinteză istorică științifică pe baza mărturiilor, memoriilor și arhiva CNSAS. Am scris această biografie nu într un stil clasic arhivistic, cu detalii encomiastice din viața lui Valeriu Gafencu, cel supranumit Sfântul Închisorilor de Nicolae Steinhardt. Nu m a interesat să prezint exhaustiv viața istorică a lui Valeriu Gafencu, ci m am axat în principal pe prezentarea evoluției și desăvârșirii sufletești a Sfântului Închisorilor
”VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR”. LANSARE DE CARTE LA BUCUREȘTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1466308859.html [Corola-blog/BlogPost/367465_a_368794]
-
în detrimentul extrasenzorialului și al picturii-acțiune. Energetismul gestual părea o veritabilă erezie iar arta brută materializată în pic- turile cu noroi generau revolte colective. Spiritualizarea imaginii părea atunci un proiect ratat și tocmai de aceea a generat epigoni entuziaști și comentatori encomiastici. Frus- trarea unora din vest provenea din excesul consumist al epocii postindustriale și o ireversibilă alienare; disperarea celor din est își afla temeiul în fatidica dictatură. Unii artiști occidentali epuizaseră exercițiile libertății individuale și de creație, cei din est nu
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
unor cărți: „această forfotă duminicală de nume și cărți are pentru mine o încărcătură epifanică. Spațiul evocării devine asemenea unui paradis regăsit, de o luminozitate intensă și omogenă, unde eu sunt singurul nomothet”. Dincolo de aceste mărturisiri, pe jumătate jucate, pasajele encomiastice sunt contrabalansate de un constant efort analitic și de un (prim) impuls polemic al cărții. Nu numai oamenii sunt cei care trezesc glasul memorialistului, ci și locurile. Petru Poantă știe să întoarcă subtil evocarea apreciativă în (blândă sau tăioasă) ironie
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
sub semnul eternității, modele de receptat și de neimitat, surprinzătoare, unice. Elogiatorii lui Eminescu au fost și sunt foarte numeroși, iar elogiile au îmbrăcat de-a lungul timpului forme variate, de la analize detaliate, realiste și pertinente până la discursuri ditirambice si encomiastice și la formule sacrosancte, exprimate într-un limbaj de lemn, în expresii stereotipe, lipsite de conținut. Același lucru se poate spune și despre detractori, unii existenți încă din timpul vieții poetului, oameni de diferite calibre, de la Alexandru Macedonski până la Anghel
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
timpului nostru"*. *Miroslăvești, prin ochiul timpului nostru, Gheorghe Pârlea, Ed Serebia, Chișinău, 2014 P.S. Mi se reproșează mereu că fac exces de modestie atunci când e vorba de faptele mele. În cele de mai sus veți fi observat însă un puseu encomiastic care mă are, simultan, și subiect, și obiect. Aceasta înseamnă că am început deja exercițiile de corijare cu privire la imputația amicală a prietenilor. Te asigur însă, Cititorule, că mi-am călcat pe inimă făcând asta. Referință Bibliografică: SUNT ȘI EU ÎN
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1441990260.html [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
modul particular de înțelegere și expresie al marelui dascăl interbelic el află cheia limbajului său critic. „Entuziasmul" devine la Nicolae Steinhardt „metodă critică", așa cum observă Alex Ștefănescu: „Critica literară profesată de N. Steinhardt nu este convențional-elogioasă, ci entuziastă. Nu este encomiastică, ci participativă. Criticul comunică într-o stare de efervescență spirituală cu autorul. Întâlnirea lui cu literatura reprezintă o sărbătoare. Nicolae Steinhardt nu obosește niciodată să sărbătorească literatura, așa cum pomii nu obosesc să înflorească de fiecare dată, primăvara, chiar și când
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
evidente de profil, n-ar fi posibilă, deoarece fiecare text în parte se sustrage uneia asemenea operații, neexistând un etalon de supraveghere totală. Deconstructivismul n-ar folosi la nimic în asemenea situație. Prefațatorul cărții Ion Măldărescu, a angajat un discurs encomiastic, care nu folosește niciunui cititor interesat de cultură, cu atât mai mult, unui specialist. Autoarea rămâne familiarizată prea bine cu ideile (nu numai contemporane!) și cu limbajele care li se cuvin, pentru ca textele să rămână bine fixate în tiparele morfosintactice
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
domină și ilustrează vremea sa în mod incomparabil. Cu cât timpul trece, cu atât impunătoarea sa statură crește. El nu se lasă ușor de abordat în cărți sau înșiruiri de fraze, oricât ar fi ele de sintetizate, frumos meșteșugite sau encomiastice. Nici un Părinte bisericesc nu a lăsat o moștenire literară atât de vastă și nici o personalitate din timpul său nu s-a distins și nu a atras interesul contemporanilor și cinstirea posterității ca dânsul. Pentru creștini, Sfântul Ioan Gură de Aur
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
viitoare pentru mântuirea altora; el făcea aceasta pentru unii a căror răspundere n-o avea, fiind trimis nu spre evrei, ci spre păgâni. Referindu-se la felurile prieteniei și pricinile pe care se întemeiază ea, Sfântul Ioan prezintă în termeni encomiastici prietenia duhovnicească ce nu urmărește foloase personale, ci slujește dezinteresat unor idealuri sublime: pentru că oamenii se unesc între ei pe temeiul acestor pricini trecătoare, de aceea nici prieteniile dintre ei nu sunt nici călduroase, nici nu dăinuiesc. Se întrerupe dragostea
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
multe ori a fi luat în derâdere și numit «Nădrăgilă» de cei ce vedeau în el un carierist politic și un intrepid speculând ignoranța țărănească și credulitatea comilitonilor... Monografia are meritul de a nu idiliza, de a nu face portretistică encomiastică, ci de a se menține în cadrele unei documentaristici obiective și de nuanță, înaintând de la faptul și aspectul istoriografic particular, local, regional, la imaginea mai generală a societății românești. Este o lucrare antrenantă, de o cursivitate netăgăduită, adăugând la cele
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
exemplar de-a lungul împrejurărilor presărate cu vicisitudini în care și-a călit - ca rege și ca român - caracterul. Cartea lui Ivor Porter nu mitizează, nu idealizează, nu exaltă. Tonul ei este factual și precis, scutit de hiperbole și formule encomiastice. Prin însăși directețea și simplitatea ei expozitivă, scrupulos documentată, ea invită la scrutarea câtorva crâmpeie importante din trecutul apropiat al României pre-totalitare, în îngemănarea acestora cu etapele acestei vieți ieșite din comun, dăruită țării în pofida reversurilor - de pe cele mai umile
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
dacă se poate, să merg la Fundeni, la profesorul Ionel Sinescu. În felul acesta, am avut șansa să cunosc un om extraordinar. Mă grăbesc s-o spun. Sunt o persoană care-și măsoară bine cuvintele și complet insensibil la tentațiile encomiastice. Am demnitatea de a nu elogia pe cineva, dacă nu sunt convins că o merită. După cum, dacă sunt convins că cineva o merită, aceeași demnitate îmi cere ca elogiul meu să fie total. E o mare bucurie să întâlnești un
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
uneori fără titlu, doar semnul de întrebare marcând grafic cenzurarea efluviilor lirice. Interogația ontologică e de sorginte livrescă, poate reminiscență a lecturilor din Blaga. Mai târziu, poetul încearcă o meditație asupra evenimentului cotidian, inclusiv politic, cu alunecări spre o poezie encomiastică, declamatorie. Vâna sa lirică autentică îl îndrumă spre tema generală a iubirii. Un volum poartă chiar titlul Totdeauna, iubirea (1979). Sentimentul sincer este însă exprimat convențional. Tehnica prozodică evoluează spre forme lirice fixe, atent elaborate. Ciclul Finaluri de sonet din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
să spună că aparențele înșală, nu le smulge din sălciu. Rar, schițele acestea se interferează cu literatura (Frunzele veștede, Gelozie). Un prinos de nemăsurată admirație, când smerit până la prosternare, când euforic peste poate, se revarsă din „notele biografice”, în ton encomiastic, închinate reginei Carmen Sylva (Regina noastră, 1914). Interes prezintă, ca aport documentar, amintirile din pribegie (Amintiri din Rusia, răsfirate în „Ararat”). Ele captează ceva din pulsul violent, haotic al încrâncenatelor evenimente ce au constituit începutul „aventurii bolșeviste”. Martor care știe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
vrei să-ți cumperi o stație/mergi de la Lizeanu o stație/și ajungi la magazinul Bucur Obor./ acolo găsești măturici și muzicuțe cu schimbător,/acolo sunt raioane speciale/cu giuvaieruri și diamanticale/de plastic/și te servesc vânzătoare cu râset encomiastic/și cu ocheade vâlvoi...”. Chiar și în Georgicele, poezii cu tematică „rurală”, asemănătoare întrucâtva Liliecilor lui Marin Sorescu, dimensiunea metatranzitivă rămâne de natura evidenței. Semnificativ este în acest sens și faptul că titlul ciclului din care face parte poezia trimite
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
dură și dogmatică de impunere a regulilor ce rezultă din articolul lui Lenin: Organizația de partid și literatura de partid. Reguli valabile pentru literatura din întregul spațiu comunizat de tancurile sovietice. Volumul menționat are ca temă, în primul capitol, comemorarea encomiastică, cu argumente tipice de susținere, a acestui articol, publicat de Lenin în toamna anului 1905, în ziarul "Novaia Jizni" ("Viața nouă"). Crohmălniceanu consideră că "Vladimir Ilici a exprimat, cu o genială claritate și cu o concizie matematică, punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
plată a unei așa-zise zone lipsite de filon literar: Ioan Rusu, Vasilie Pop, Septimiu Albini, Timotei Cipariu sau Nicolae Pauleti, cel din urmă făcând și obiectul unei ediții masive (Scrieri, 1980). O notabilă descoperire este ediția întâi a poemului encomiastic Poemation de Secunda Legione Valachica sub Carolo barone Enzenbergio, imagine despre români a italianului Silvius Tannoli, tipărită la 1768, ediție pe care cercetătorii o căutau de aproape două sute de ani. Piese unice în felul lor prin retorism și reverie meditativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]