26 matches
-
europeană, deci occidentală, indiferent de localizarea geografică. Iar acolo unde valorile sînt invocate, fie și demagogic, non-substanțial, vom putea vorbi doar despre tendințe europenizante, de încercări de occidentalizare, vom avea de-a face cu tranziții, deci cu fenomene de aculturație, enculturație, contra-culturație și interculturalitate. Motivele extinderii acestui model cultural-valoric, care poate fi definit politic prin formulele capitalism democratic sau democrație liberală, sînt numeroase, unele indiscernabile, chiar dificil avuabile, dar cîteva pot fi precizate cu o anume certitudine: a. performanțele economice ale
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
a deveni o afacere rentabilă, aceste mode au reprezentat un fenomen de contra-cultură, de reacție la osificarea establishement-ului. Este limpede, prin urmare, că procesul de modernizare, de expansiune a modernității este cel mai important fenomen de interculturalitate, de aculturație și enculturație cu aplicație la nivelul marilor comunități culturale - și nu doar al indivizilor sau al grupurilor mici - din cîte a cunoscut istoria pînă astăzi. Fără îndoială că succesul modernizării a fost cu atît mai solid, mai rapid și mai stabil cu
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
revelației (Col. 1,9; 2, 2), pentru reflexia teologică și contribuția acesteia în ce privește metodele de cunoaștere (epistemologia) și vocabularul teologic. Evoluția dogmaticii nu ar trebui înăbușită, pentru că se consideră că nu orice accent nou este o inovație. Receptarea tradiției prin enculturație sau contextualizare face parte din definiția acesteia. Pe de altă parte, conștiința Bisericii care se cristalizează în tradiția validă devine un criteriu de a scruta dezvoltarea teologică ulterioară a dogmelor. Biserica ar putea deci schimba și dezice erorile și neclaritățile
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
Despre principii) care dezvoltă conceptul despre creația eternă a lumii, fără început și fără sfârșit, consecință a atotputerniciei divine, și cel despre restaurarea (apocatastaza) tuturor la sfârșitul lumii, prin pocăință, inclusiv îndreptarea diavolului. Origen exclude eternitatea pedepselor; - în procesul de enculturație sau de contextualizare, teologia a fost solicitată să caute sensul actual al doctrinei, contactul cu societatea secularizată, examinând critic continuitatea/discontinuitatea tradiției (...).
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
învățământ” formal, absent la celelalte populații (Keith 2006). Modificări globale, precum reducerea mobilității sau dezvoltarea strategiilor logistice intensive nu rămân lipsite de efecte nici în această privința, a căilor prin care copiii își asumă rolurile sociale specifice, pentru că mecanismele de enculturație cunosc importante restructurări. Timpul petrecut de părinți cu copiii scade în acest ultim caz, la fel cum gradul de responsabilitate care revine copiilor mari în diverse activități de la care erau excluși înainte vreme, cum ar fi inclusiv grija și educația
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
realizează bine intimanța; are experiență transcendentă; are un crescut simț al comuniunii și reușitei în relații interpersonale; are o structură democratică; face o clară deosebire între mijloace și scop; are un sens filosofic al umorului; este creativ și rezilient la enculturație. Omul care se autoactualizeze reușit - deci cel ce atinge standardele unei bune normalități - este un om care poate iubi plenar și complex, afectiv, sexual și valoric. O viziune asupra personalității ca cea a lui Maslow e, desigur, utilă, ca reper
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
superioare" sau "inferioare", ci numai de culturi diferite. în acest sens, Cuche (1996/ 2003) considera că decît să operăm cu termenul "cultură", ar fi mai potrivit termenul "culturație" (asemenea termenului "aculturație"), subliniind astfel dimensiunea dinamică a culturii. Prin intermediul procesului de enculturație, împrumutăm inferențe de bază, cele mai multe implicite, referitoare la toate aspectele interacțiunii cu mediul sociocultural înconjurător, interpretăm tot ceea ce ne înconjoară și interacționăm în funcție de experiențele noastre fundamentale. Una dintre cele mai importante funcții ale culturii este aceea de a genera sens
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
desigur, numai o ființă biologică, ci în primul rînd una socioculturală, fapt dovedit de capacitatea sa de a-și însuși abilități, de a-și formula interese și de a promova valori sociale. Cele mai cunoscute procese de învățare culturală sînt enculturația și aculturația. Definită întîia oară de antropologul american Herskovitz (1945), enculturația era explicată ca suma achizițiilor directe, care nu presupun o învățare deliberată (de exemplu, ceea ce comunitatea în care se integrează subiectul desemnează a fi muzică sau "zgomot"), articulînd o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fapt dovedit de capacitatea sa de a-și însuși abilități, de a-și formula interese și de a promova valori sociale. Cele mai cunoscute procese de învățare culturală sînt enculturația și aculturația. Definită întîia oară de antropologul american Herskovitz (1945), enculturația era explicată ca suma achizițiilor directe, care nu presupun o învățare deliberată (de exemplu, ceea ce comunitatea în care se integrează subiectul desemnează a fi muzică sau "zgomot"), articulînd o sensibilitate a intelectului asumată social. Enculturația devine deci tot ceea ce achiziționăm
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de antropologul american Herskovitz (1945), enculturația era explicată ca suma achizițiilor directe, care nu presupun o învățare deliberată (de exemplu, ceea ce comunitatea în care se integrează subiectul desemnează a fi muzică sau "zgomot"), articulînd o sensibilitate a intelectului asumată social. Enculturația devine deci tot ceea ce achiziționăm în cursul unei vieți pentru că este disponibil (available) și valorizat social. Analizînd același concept, D. Wong (2006) îl descria ca un proces prin care individul, născut cu potențialități comportamentale considerabile, este condus de grupurile de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
available) și valorizat social. Analizînd același concept, D. Wong (2006) îl descria ca un proces prin care individul, născut cu potențialități comportamentale considerabile, este condus de grupurile de apartenență spre dezvoltarea unui comportament dezirabil, conform standardelor acestora. Forme specifice de enculturație sînt, de exemplu, duplicitatea expresivă în exprimarea emoțiilor, reacția de obediență la autoritate, favorizarea simbolurilor asistențiale ("părintele 54 PSIHOLOGIE INTERCULTURALĂ care trebuie să păstorească turma"), toate învățate implicit și la scară de masă în vremea comunismului, generînd azi, celor care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
PSIHOLOGIE INTERCULTURALĂ care trebuie să păstorească turma"), toate învățate implicit și la scară de masă în vremea comunismului, generînd azi, celor care și le-au însușit, serioase dificultăți în privința asumării rolului de actor social liber și angajat civic. Prin urmare, enculturația desemnează "procesul prin care un grup cultural încorporează la descendenți elementele valorice specifice în vederea integrării optime în viața comunitară" (Cucoș, 2000, p. 118). Inserția unei persoane în cultura proprie societății în care se integrează se petrece în mare parte inconștient
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorice specifice în vederea integrării optime în viața comunitară" (Cucoș, 2000, p. 118). Inserția unei persoane în cultura proprie societății în care se integrează se petrece în mare parte inconștient, fără ca un asemenea proces să presupună o învățare deliberată. în actul enculturației prin instanțe precumpănitor informale, un rol foarte important îl deține implicitul cultural. Acesta se referă la "o organizare a realității, o logică acceptată și difuzată de către membrii comunității. El presupune un ansamblu de opinii și credințe ce se vor indiscutabile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de grupurile secundare (școală, mass-media, biserică etc.). Deseori apar conflicte între subiectul individual și agenții socializării, negocierea tacită între cele două tabere încheindu-se, cel mai adesea, cu victoria simbolică a agenților socializanți, care activează la nivel individual comportamente acceptabile. Enculturația are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor ajuta să activeze, atunci cînd scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Enculturația are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor ajuta să activeze, atunci cînd scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei culturi mai puțin influente, prin intermediul unor agenți ai socializării (preponderent secundari), patternurile sale definitorii. Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sunt acceptate, reținute, cele apreciate negativ sunt excluse) și ierarhizate (sunt ordonate ierarhic după un sistem de preferințe). 5.2. Judecățile de valorificare sunt acele procese prin care elaborăm modele de aplicare a deciziilor rezultate din valorizările noastre. 5.3. Enculturația, „procesul de internalizare de către individul uman a normelor și valorilor grupului (comunității, societății) În care se naște și trăiește”.<footnote Dicționar de sociologie (cond. C. Zamfir, L. Vlăsceanu), București, Editura Babel, 1993, p. 219. footnote> 5.4. Aculturația, „procesul de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
altă temă. footnote>. De reținut: cele trei viziuni despre cultură, teorii (viziuni) „obiectiviste”, (substanțialiste) și „subiectiviste” (internaționalist-simbolice) și deconstructiviste (critice, postmoderniste). Ce este cultura? Elementele componente culturii: − viziunea, − normele, valorile, − purtătorii-de-valoare, − procesele culturale, − judecăți de valorizare, − judecăți de valorificare, − cunoaștere, − enculturația și aculturația, − comunicarea, limbajul. Ce sunt comportamentele? − comportamente organizaționale, − comportamente față de organizație. Ce sunt atitudinile? Ce este cultura organizației? Ce este culturismul? Teoria celor „7S”. Cultura organizației În serviciile publice. Economie și societate. Relațiile publice și serviciile cu publicul 1
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cunoașterea societății la nivelul simțului comun înseamnă a-i acorda acestuia o autoritate pe care el n-o mai are de multă vreme în celelalte științe. Henri Stahl evidențiază CARACTERUL ILUZORIU al cunoașterii la nivelul simțului comun și consideră că enculturația și socializarea sunt principalii factori care o generează. Enculturația (înțeleasa ca transmitere a culturii de la o generație la alta) are efecte limitative asupra cunoașterii, efecte impuse atât prin utilizarea unei limbi, cât și a unui anumit tip de limbaj, adică
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
acorda acestuia o autoritate pe care el n-o mai are de multă vreme în celelalte științe. Henri Stahl evidențiază CARACTERUL ILUZORIU al cunoașterii la nivelul simțului comun și consideră că enculturația și socializarea sunt principalii factori care o generează. Enculturația (înțeleasa ca transmitere a culturii de la o generație la alta) are efecte limitative asupra cunoașterii, efecte impuse atât prin utilizarea unei limbi, cât și a unui anumit tip de limbaj, adică prin sintaxa și vocabularul propriu fiecărei limbi, aceasta condiționează
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
context habitual, deși putem disocia și aici între cele două faze ale socializării. Fenomenele de re-socializare sunt evidente în trecerile de la o cultură la alta, în ceea ce se numește aculturație. (În antropologia culturală, conceptul de aculturație este subsumat celui de enculturație, acesta din urmă fiind în fond sinonim cu cel de socializare, cu accentul suplimentar pe importanța trăsăturilor generale dintr-o cultură în configurarea personalității indivizilor ei.) Cele două tipuri de relație dintre socializarea primară și cea secundară - deplina continuitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinile și conduitele persoanei impuse de rolurile jucate în societate. Personalitatea definește complexitatea omului ca întreg, exprimă unitatea bio-psiho-socială a omului ca purtător a funcțiilor epistemice, pragmatice și axiologice (Popescu-Neveanu, P.,1978). Personalitatea se formează și se dezvoltă prin socializare, enculturație, educație, activitate socială, muncă, învățare, creație. Sub raport psihologic, personalitatea se identifică „în mare” cu sistemul psihic uman; în literatura de specialitate se realizează distincția între ceea ce este variabil, întâmplător și ceea ce este constant, invariabil în organizarea psihică a omului
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ignorantului nu îl afectează însă numai pe el, ci și pe cei din jur, mai ales pe cei care nu-i împărtășesc ignoranța. De cele mai multe ori prostia este agresivă. e) Phantom curriculum. „Curriculumul-fantomă” stă la baza a ceea ce sociologii numesc enculturație. Este vorba despre mesaje transmise de diverse media. Studentul este asimilat, în acest fel, în metacultura dominantă. Obiectivele meschine reale sunt tăinuite și înlocuite cu false obiective nobile, declarate insistent și țipător pentru a preveni suspiciunile. Sunt folosite tehnici de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fond, vorba despre un dresaj mai rafinat care evită cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență, aceste valori sunt întotdeauna prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea din urmă nu sunt niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reificat/instituționalizat aceste constructe umane și le dă semnificații exagerat pragmatice și, în ultimă instanță, pecuniare. Prin instruire, prin învățare, prin propagandă și marketing, prin mass-media și oricare formă de influențare a comportamentelor umane se predică virtuțile fenomenelor de aculturație, enculturație, contra-culturație și interculturalitate. Platforma cea mai potrivită pentru toate aceste acțiuni este așa-numita industria TIME: Telecomunicații, Tehnologia Informațiilor, Medii, Divertisment 33. Telecomunicațiile ne conectează la rețele cluster, de unde putem consulta statistici despre urși din Groenlanda, ziarele din Mozambic, rețete
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cea a semnificatului" (R. Barthes, 1957/1993, 743). Relația dintre semnificat si semnificant este caracterizată de un cod (code), adică de un sistem de reguli și de convenții sociale, de care oameni nu sunt întotdeauna conștienți, achiziționat prin procesele de enculturație și socializare. Demersul analitic specific semioticii, de diferențiere între semnificant și semnificant, constituie și astăzi un mod de cercetare a vestimentație unor grupuri subculturale de hip-hop-eri (M.A. Morgado, 2007) și punk-eri (M.H.W. Selfhot, 2008). Cel de-al treilea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]