10 matches
-
a expresiei, cum o are limba româna. Sonetul francez, de exemplu, a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că această banală frază îl face pe cititor să-și explice de ce sonetul românesc este endecasilabic, așa cum a fost el conceput de creatorul genului. Într-adevăr, îngemănarea profundă a limbii române cu italiana, a condus la această duplicitate lingvistică. Într-o altă ordine de idei, sonetul de expresie anglo-saxonă, care a urmat aproape imediat schemei italienești
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
gazel, triolet si altele, sonetul reclamă o formă fixă de creație, o structură destul de inflexibilă, din care, în mod paradoxal, își extrage suplețea și farmecul, adjudecându-și titlul de rege al poeziei. Sonetul este un poem alctuit din 14 versuri endecasilabice, organizate în două catrene și două terține, închipuind o fantastică nuntă între pătrat și triunghi. În volumul Motive și structuri poetice, Editura Facla, 1980, Felicia Giurgiu publică un eseu intitulat Sonetul - între Procust și Orfeu, un titlu cum nu se
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
un sonet perfect, din punct de vedere al formei, numărul rimelor nu poate fi nici mai mic nici mai mare de 4, cifră a cărei semnificație o vom vedea pe parcurs. Alte reguli importante reclamă folosirea cu strictețe a versului endecasilabic (de 11 silabe) și a ritmului iambic, fapte ce conduc la obținerea rimei feminine, în care accentul cade întotdeauna pe penultima silabă. Nu întâmplător, Shakespeare a scris 154 de sonete, ci tocmai pentru a ne reaminti că într-un asemenea
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
va aduce recunoașterea și consacrarea. Acest suiș continuu, sisific și perseverent, îi configurează statura morală și spirituală.Tot ce dorește poeta în demersul său este „Să-mi promiți că zborul nu se frânge” (Valuri de credință). Structural, poeta folosește versul endecasilabic, cu rimă 1-4; 2-3, aranjamentul strofelor în forma clasică a sonetului 4-4-3-3, pe care le respectă cu strictețe, iar la ultimele 2 strofe, rima e 1-3-5 și 2-4-6. Una din temele care mereu revine este plecarea, absența, despărțirea, așteptarea în
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Parcă, citindu-l peste zeci de ani, ne transmite tuturor, mesaje de dincolo. Este cu adevărat extraordinar. E uimitoare, de asemenea, ușurința cu care autorul versifică mituri și legende vechi, cum e „Cetatea păgânilor (Balvanyos)”, folosind versul clasic în structură endecasilabică, rimând versurile 1-4 și 2-3, cu o perfecțiune a versificației, în ritm iambic, fără să greșească măcar o dată ritmul, deși poemul este de largă întindere. E cu adevărat o măiestrie a poetului. Măcar pentru acest poem și poate fi socotit
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
cânt. // Iar de voi pierde orice urmă vie / Când timpul îmi va cerne zborul frânt, / Chemându-te cu-aceeași duioșie / Am să plutesc din nou pe-aripi de vânt. // Am să renasc prin tine, poezie!” Versurile sunt fie decasilabice, fie endecasilabice, cu rimă încrucișată 1-3; 2-4 sau împerecheată: 1-2; 3-4. Uneori, poeta folosește termenii vechi, arhaici, pentru a reda o atmosferă: „arfe de lumini”, genune, căință, „refugiu azurit” ș.a. Și ultima parte a volumului, intitulată, nu întâmplător „Evadare” (din canoane, din
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1470319247.html [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
simbol al rațiunii, apoi de Beatrice, simbol al credinței. Poemul este compus din trei părți (trei "cantiche": "Inferno", "Purgatorio", "Paradiso"), cuprinzând 100 de canturi, 33 pentru fiecare parte, plus un cânt introductiv la începutul "Infernului", si este scris în versuri endecasilabice grupate în „terține” ("„terza rimă”"). Iată primele trei "terține" (în traducerea lui Răzvan Codrescu): Structura de fond a operei corespunde fanteziei cosmologice medievale. Într-adevăr, călătoria în Infern și pe muntele Purgatoriului reprezintă traversarea întregii planete, în timp ce Paradisul este o
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
sfîrșit a lucrărilor tale, să ceri toate lucrurile în numele lor și mai ales întărirea credinței, a speranței și carității, atît pentru tine, cît și pentru ceilalți. Afecte spirituale și invocații Două prețioase documente ale spiritualității lui Antonio Rosmini: Afectele spirituale, endecasilabice, al căror manuscris autograf se păstrează în casa natală a lui Rosmini, de la Rovereto, și Invocațiile, datate începînd din 1832 și pînă în 1853, pe care Rosmini le-a lăsat scrise cu tocul și în creion într-un carnețel cu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a expresiei, cum o are limba româna. Sonetul francez, de exemplu, a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că această banală frază îl face pe cititor să-și explice de ce sonetul românesc este endecasilabic, așa cum a fost el conceput de creatorul genului. Într-adevăr, îngemănarea profundă a limbii române cu italiana, a condus la această duplicitate lingvistică. Într-o altă ordine de idei, sonetul de expresie anglo-saxonă, care a urmat aproape imediat schemei italienești
Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
gândul la ultimul vers..., merită să reținem că poetul Coriolan Păunescu se încadrează perfect acestor rigori. În volumul de versuri Aleargă cu mine impresionează plăcut conservarea unor tehnici compoziționale clasice, precum: versul rimat (o rara avis, în poezia contemporană), iambul endecasilabic, fraza epică, sinestezia, refrenul-laitmotiv etc. Se acordă o atenție lexicului și nivelului lexico-semantic al termenilor care nu doar sensibilizează, cât mai ales, devin purtătoare de sensuri conotative. Remarcăm și tehnici de subtilitate specifice poeziei lirice. Spre exemplu, în Primenire, suprapunerea
Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]