20 matches
-
regiune poate fi împărțită în două zone principale: În funcție de etajarea pe altitudine se pot întâlni următoarele trei etaje principale: Insule Canare prezintă o vegetație specifică, net diferențiată față de cea a Spaniei continentale. Sunt caracteristice specii cu un grad ridicat de endemism (aproximativ 500 de specii de plante se întâlnesc doar în aceste insule și nicăieri altundeva pe glob). Vegetația este puternic influențată de climă și datorită prezenței munților înalți este etajată altitudinal. Fauna prezintă un grad ridicat de diversitate, lucru care
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
un caracter mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De asemenea, rezervația
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De asemenea, rezervația cuprinde și o bună parte
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
aproape în întregime acoperite de asociații de graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
carpenul ("Carpinus betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), șoaldina acră ("Sedum acre"), borșișorul ("Sempervivum marmoreum"), pojarnița perforată ("Hypericum perforatum"), drobul de munte ("Cytisus hirsutus"). În timpul lunilor de vară de-a lungul fluxului de apă al celor
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
totodată ca. 800 de specii de insecte, ca. 30% din ele fiind endemice. Insulele Bonin sunt uneori numite „Insulele Galapagos ale Orientului”. Insulele Bonin constituie o ecoregiune de păduri de foioase subtropicale distinctă, cu un grad ridicat de biodiversitate și endemism. Pe insule se găsesc ca. 500 de specii de plante, din care ca. 43% sunt endemice. Printre speciile unice acestor insule pot fi numite crizantema "wadan no ki" („Dendrocacalia crepidifolia”, care are o înălțime de aproape 3 m), „Hahajima nobotan
Insulele Bonin () [Corola-website/Science/320498_a_321827]
-
celuloză - centriol - centrozom - ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare științifică - clasificarea virusurilor - clonare - clorofilă - cloroplast - cod genetic - coenzimă - colchicină - colesterol - comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie - floare - floem - fosfolipidă - fosforilare oxidativă - foton - fotosinteză - frunză - fungi - gamet - genă - genotip - glicoliză - glucoză - grăsime - hemogramă
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
mamifere, 13.7% din toate speciile de păsări, 7.9% din toate speciile de reptile, 6% din toate speciile de amfibieni, 12.2% dintre toate speciile de pești, și 6% toate speciile de plante cu flori din lume. Gradul de endemism este ridicat în rândul plantelor, 33%, și între ecoregiunile cum ar fi pădurile shola. Habitatul lor se întinde de la pădurile tropicale din Insulele Andaman, Munții Ghats de Vest, și India de Nord-Est până la pădurile de conifere din Himalaya. Între aceste
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
ssp. hungarica"), ochiul găinii ("Primula minima"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), splină ("Chrysosplenium alpinum"), paroinic ("Orchis ustulata"). În arealul parcului a fost redescoperită după mai bine de 100 de ani o planta rară cunoscută sub denumirea de păiușul lui Porcius ("Saussurea porcii" - endemism pentru Munții Rodnei), element floristic colectat aici ultima dată în anul 1902 de botanistul Florian Porcius, membru titular al Academiei Române. Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
număr mare de specii endemice Această diversitate tulpini de a fi o zonă de tranzit între două continente, două mari regiuni oceanice și un refugiu în timpul diferitelor din cauza glaciațiuni din trecut sau izolarea geografică care au transformat zona în insule. Endemism sunt în prezent 7% din specii cunoscute, dar această cifră este înșelătoare, deoarece este una dintre cele mai diverse biologic regiuni din lume și numărul mare de specii care se ascunde numărul de specii endemice este de asemenea foarte mare
America Centrală () [Corola-website/Science/303018_a_304347]
-
molid viețuiesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) - "cea mai mare ciocănitoare din România", aușelul (Regulus regulus) - "cea mai mică pasăre din România". În locurile umede de păduri trăiește o specie de amfibieni - tritonul carpatic (Lissotriton montadoni), endemism al Carpaților Orientali. Bogăția floristică a Masivului Ceahlău, vulnerabilitatea ecosistemului montan și frumusețea peisajelor au determinat declararea în acest spațiu muntos a "Parcului Național Ceahlău", cu o suprafață de 7742 ha. În cadrul acestuia sunt incluse ca arii naturale protejate: Rezervația
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
produsele medicinale și în cosmetice. Planta "Capparis spinosa" este prezentă în aproape tot cercul țărilor Mediteraneene și este inclusă în compoziția floristică a celor mai multe dintre ele, dar este incert dacă este indigenă acestei regiuni. De altfel, flora regiunii Mediteraneene are endemism considerabil, iar arbustul de capere ar fi putut avea originea la tropice și mai târziu să fi fost naturalizat la clima bazinului Mediteranean. Caperele sunt apreciate pentru gustul lor acrișor asemănător cu lămâia, picant, ușor iute, pe care îl dau
Capere () [Corola-website/Science/325642_a_326971]
-
de-a lungul timpului interacțiunea cu oamenii a dus la distrugerea ecosistemului prin introducerea speciilor noi, prin creșterea animalelor și exploatarea terenului. Țărmul insulelor are o faună diversificată. Flora insulelor este bogată și diversă dar are un grad ridicat de endemism. Fauna endemică terestră a insulelor se limitează la păsări, insecte, fluturi, păianjeni și o specie de lilieci. În apele înconjurătoare adânci se întâlnesc frecvent rechini. Primii navigatori au adus pe insulă porci și câini, iar de-a lungul timpului au
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
-o Alexandru Borza, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea. Terenul este proprietate de stat. Rezervatia botanica Scărița-Belioara conserva specii rare, unele unice în Europa: sângele voinicului, argințica, mărtăloaga, căldărușa, gențiana, buzata, crinul pestriț. Specifice acestui masiv sunt endemismele barbă mugurului, mălăoaie și strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relicva glaciară ajunsă aici din Peninsulă Balcanică. Căi de acces: pe drumul național Turda-Câmpeni DN 75 până la Poșaga de Jos, de unde se continuă pe drumul comunal DC 42 până la Poșaga de Sus
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
o rezistență mare la deplasări și, în afară de mersul normal, ei sunt renumiți pentru modul în care și-au adaptat locomoția la condițiile din Antarctica, practicând plonjatul (alunecatul) pe burtă pe distanțe mari în zonele cu gheață. Pinguinul Imperial (Aptenodytes forsteri) endemism în Antarctica, are un areal de distribuție cuprins între 66 și 77șS, fiind cel mai impunător pinguin, având în vedere dimensiunile sale. Are o greutate medie de 38kg (dar poate ajunge și la 45kg), variațiile de greutate fiind foarte mari
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Monument Național, iar din 1994 a intrat în rețeaua parcurilor naționale din SUA. Numele parcului provine de la arborele caracteristic acestei părți din SUA, arborele lui Joshua (Yucca brevifolia). Acest arbore este considerat chiar specie indicatoare pentru Deșertul Mojave, fiind un endemism în această zonă. Arborele lui Joshua este un arbore rezistent, bine adaptat la condițiile climatice aride, având rădăcini adânci care pot ajunge până la 11m. Morfologia de suprafață include și o serie de monoliți granitici, cu o vechime de 80-180 milioane
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ulterior, suprapopularea a pus o presiune mare asupra naturii locurilor. Astfel, între cauzele care au dus la colapsul societății se numără și despăduririle masive. Multe specii de plante au dispărut complet din harta biogeografică a insulei, între care și un endemism: Palmierul Rapa Nui. Parcul Național Rapa Nui, care a fost creat pentru conservarea statuilor monolitice realizate de populația Rapanui în perioada 1250-1500, face parte din Patrimoniul mondial UNESCO din anul 1995. Aceste statui impresionante se numesc moai, sunt sculptate în
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în apropierea parcului etc). La cca.1000km distanță de țărmul Ecuadorului se află un arhipelag unic, ce face parte din Patrimoniul UNESCO din anul 1979 - Arhipelagul Galapagos. Numele arhipelagului provine de la broasca țestoasă gigatică (numită Galápago în spaniolă) care este endemism în aceste insule. Cele 18 insule vulcanice mai mari care intră în componența arhipelagului sunt distribuite în jurul ecuatorului, acoperind o suprafață de 7880km2. Deși situat în plină zonă ecuatorială, particularitățile climatice sunt influențate mult de acțiunea curentului rece Humboldt, care
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
endemice de animale. În această zonă se întâlnește si capra cretană (Kri-Kri) care este considerată a fi o subspecie a caprei sălbatice. Deși se pare că a fost adusă pe aceste meleaguri în timpul civilizației minoice, capra cretană este considerată un endemism, întrucât Creta este singurul loc în care se mai întâlnesc azi în jur de 2000 exemplare, fiind amenințată cu dispariția. Knossos este cel mai mare sit arheologic din Epoca Bronzului din Creta. Orașul Knossos a fost centrul politic al civilizației
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]