2,623 matches
-
au dat încă mâna, nu au semnat încă un pact de neagresivitate și nu au creat, nici de facto, nici de jure, niciunul dintre acele atât de necesare suporturi de încredere care să facă posibilă ieșirea din omniprezentă lor conflictualitate endogena, care macină de secole resursele, oamenii și viața celor mai importante civilizații ale planetei aflate în acest imens spațiu euro-asiatic. Cele două războaie mondiale desfășurate dramatic între Est și Vest n-au adus nici pacea, nici unitatea, nici liniștea cuiva
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
London, 1998. MIRON, Dumitru, DIMA, Alină (coord.), Mutații în structurile concurențiale în condițiile globalizării pe fond de regionalizare, Editura ASE, București, 2006. PORTER, Michael, The Competitive Advantage of Nations, MacMillan Press, Londra, 1982. SOLOW, Robert, Lezioni sulla teoria della crescita endogena, La Nuova Italia Scietifica, Romă, 1994. Alfabetizare politică prin lexic, instituții și modele teoretice englezești: România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea [Political Literacy through English Lexic, Institutions and Models. România în the Second Hald of the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
neconstrîngătoare", întrucît, evident, nici o ființă nu e nevoită a se constrînge pe sine, spre a-și manifesta imanența. Libertatea nu se obține fără lupta dintre feluritele tropisme exogene (sau exproiecte) ce atentează la ființa omenească și la singularul ei tropism endogen (sau endoproiect) care o așază pe făgașul său, o îndreaptă spre ținta ei specifică: "Cu alte cuvinte, libertatea adevărată este: asumare deliberată a propriei ființe, pentru a o manifesta în afară așa cum este ea înlăuntrul ei. Această manifestare are loc
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
treabă" fără sens. E un fel de apogeu al negării, întrucît aceasta se hărțuiește și încearcă a se discredita. Atît factorii pozitivi cît și cei negativi nu se pierd prin ofensiva contrariilor, ci printr-un rău lăuntric, printr-o criză endogenă, fără leac: Am, și eu, două suflete. Unul de aflător în treabă, celălalt de absent. Din păcate, pentru că lipsa de energie mă împiedică să trăiesc cum aș vrea, absența - ca și pensia - e numai o fata morgana. Un miraj. Nu
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
pentru momentul actual și maximal posibile pentru pacient; depistarea nivelului tensiunii sau secătuirii sistemului endocrin și imun; aprecierea stării psihice; nivelul epuizării fizice; diagnosticul chacrelor și al distrucțiilor energoinformaționale; diagnosticul de rezonanță frecvențial și terapia virușilor, micozelor, unicelularelor, paraziților; terapia endogenă și exogenă; terapia inducțională cu frecvențele caracteristice creierului; diagnosticul pentru efectuarea măsurărilor parametrilor electrici segmentelor corpului ce fac legătura cu organele și țesuturile interne; eliminarea endo- și exotoxinelor; aprecierea eficacității și tolerabilității medicamentelor; aprecierea efectelor colaterale ale medicamentelor; terapia alergiei
Agenda2004-25-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282544_a_283873]
-
nu e de amînat un adevăr/ și nici de tăcut/ sînt alveole de lemn/ pline de seve sărate/ plutind în orbul meu dezgust/ amîn și tac/ (nu e de amînat un adevăr și nici de tăcut). Ajunse la această formulă endogenă, versurile Constanței Buzea sînt dintre cele mai profunde și mai subtile ale poeziei românești contemporane. Ele înfățișează lupta ființei individuale cu lumea, a ființei ce țintește a se transforma în sine însăși nu sub semnul morții, cum spunea Valéry, ci
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
ai regimului, chiar dacă pe un alt palier. Simpla participare la o expoziție-mamut, la un Salon național sau municipal, așezat invariabil sub același generic al înaltului devotament patriotic, inducea sentimentul unei inevitabile eroziuni genetice, similare aceleia de la capătul unor multiple căsătorii endogene. Aerul de bilanț, de raport contabil, obligatoriu la sfîrșit de an în chip de consacrare practică a unei politici infailibile, vicia implicit manifestările artistice și le transforma într-un fel de examen obligatoriu la capitolul ,,eficienței muncii" și de mărturie
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
artei ca, în rând cu antropologia simbolică, etnografia și filosofia culturii, să poziționeze simbolizarea prin materii sau, cum propunem de aproape trei decenii, simbolismul hylesic, între marile curente artistice ale veacului XX. O nouă metodă în critica de artă, hermeneutica endogenă, rod al unui sfert de veac de cercetări efectuate în cadrul Institutului de Antropologie Francisc Rainer al Academiei Române, vine să deschidă acces spre studiul intensiv de morfologie și de sintaxă al limbajelor abstracte în sculptura modernă și contemporană, spre explicitarea enunțurilor
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
veac de cercetări efectuate în cadrul Institutului de Antropologie Francisc Rainer al Academiei Române, vine să deschidă acces spre studiul intensiv de morfologie și de sintaxă al limbajelor abstracte în sculptura modernă și contemporană, spre explicitarea enunțurilor încifrate în forma plastică. Hermeneutica endogenă a sculpturii abstracte urmărește reconstrucția mesajului subiacent creației unui artist prin cercetări intensive ale principiilor și mijloacelor de expresie specifice operei studiate, creației per se. Prelegerea se dorește a semnala miza unor evaluări ale patrimoniului românesc și universal de sculptură
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
subiacent creației unui artist prin cercetări intensive ale principiilor și mijloacelor de expresie specifice operei studiate, creației per se. Prelegerea se dorește a semnala miza unor evaluări ale patrimoniului românesc și universal de sculptură abstractă realizate prin recurs la hermeneutica endogenă.
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
ansamblul instituțiilor, legilor, ordonanțelor, normelor, metodologiilor pe care un stat de drept le are, condiționează companiile să se plieze acestora în aspectele lor esențiale. Mai ales firmele multinaționale primesc influențe majore asupra culturii organizaționale din perspectiva normelor de drept. Factorii endogeni sunt mai numeroși și au un impact mai puternic. În primul rând, conducerea influențează direct cultura unei companii. Inițial, o cultură este generată de un lider, fondatorul. Apoi, fiecare generație de conducători îi modifică trăsăturile inițiale, o reproiectează și o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
lucru. El era constrâns în acest sens prin mijloace administrative, nu stimulat economic. Aranjamente instituționale precum satele devălmașe tradiționale au reprezentat însă un cu totul alt tip de soluție la problemele de acțiune colectivă: o soluție caracterizată prin mecanisme locale, endogene. Comunitățile mici (sate sau grupuri de sate) au produs mecanisme de gestionare a problemelor cu care se întâlneau fără a cere ajutorul unui factor extern , dimpotrivă, adesea împotriva încercărilor acestuia de a interfera. Aceasta este teza pe care o susțin
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
soluționarea problemelor bunurilor comune, soluția leviatanului și cea a privatizării. În 1.2.4 discutăm soluția alternativă propusă de Ostrom (1990, pp. 13-18) pentru rezolvarea dilemelor de acest tip, ce diferă de cele clasice în primul rând prin caracterul său endogen. În cea de-a doua parte introducem Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (Ostrom, 2005) prin care pot fi construite explicații inductive ale comportamentului uman, în cazul apariției problemelor de acțiune colectivă și bunuri comune. Descrierea acestui instrument este realizată
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
instituțională trebuie să vină din afară și să fie impusă indivizilor afectați” (Ostrom, 1990, p. 14). Cu toate acestea, nu pare să existe vreun motiv pentru care dilemele de acțiune colectivă în ceea ce privește gestionarea bunurilor comune să nu poată avea soluții endogene. Soluția propusă de Ostrom (1990, pp. 15-18) este de acest tip . Să presupunem, în primul rând, că cei doi păstori au posibilitatea de a comunica. Atunci, este posibil ca cei doi păstori să se întâlnească și să stabilească un aranjament
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
slăbiciuni în diferite contexte. Păstorii pot supraestima sau subestima capacitatea de susținere a pășunii [...]. Agenția privată poate să nu fie capabilă să sancționeze ex post, în ciuda promisiunii de a o face ex ante” (Ostrom, 1990, p. 18). Mai mult, soluțiile endogene pentru rezolvarea problemelor de acțiune colectivă funcționează cu precădere în cadrul unor grupuri mici (vezi Olson, 1965, pp. 22-36), însă pe măsură ce grupul crește în dimensiune, probabilitatea ca toți indivizii implicați să fie satisfăcuți cu un anumit aranjament instituțional scade, la fel
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
avansată de H. Stahl - potrivit căreia disoluția nivelului confederal al obștilor din Munții Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații nu vor putea fi urmărite
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și instituții și (3) rolul jucat de agenții și organizațiile politice în integrarea funcțională a unor comunități din ce în ce mai specializate, diversificate și stratificate” (Kurtz, 2001, p. 133). Pe de altă parte, aceiași cercetători au sesizat și importanța „impulsurilor” - factori exogeni și endogeni care cauzează și orientează o anumită cale, evolutivă sau devolutivă, a unei comunități ori societăți. Asemenea impulsuri civilizaționale pot fi, de la caz la caz: revărsările anuale ale Nilului, o amenințare externă de lungă durată, o anumită descoperire sau invenție etc.
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură să crească rezistența și reziliența entității, astfel încât aceasta să poată cel puțin rezista unor niveluri ridicate ale dinamicilor din mediile în care operează și, chiar mai mult, să poată capta beneficiile potențiale pe care aceste schimbări
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
să crească rezistența și reziliența entității, astfel încât aceasta să poată cel puțin rezista unor niveluri ridicate ale dinamicilor din mediile în care operează și, chiar mai mult, să poată capta beneficiile potențiale pe care aceste schimbări le creează. Acești factori endogeni trebuie să se găsească sau să se reflecte la nivelul instituțional și la cel al acțiunii colective. Acțiunea colectivă are loc prin procesul politic, iar repetarea sa pe termen lung conduce la acumularea fondului instituțional. A treia problemă este relevantă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului confederal), respectiv faza secundară (jumătatea secolului al XIX-lea - 1950). Următoarea caracterizare sintetică a acestor perioade clarifică abordarea cronologică a cercetării: • Obștea veche reprezintă cazul aranjamentului instituțional endogen. Bazat pe o tradiție arhaică de autoguvernare ale cărei începuturi sunt necunoscute, această „republică”, cum a caracterizat-o Dimitrie Cantemir, furniza inițial toate bunurile și serviciile publice necesare membrilor, având totodată un drept patrimonial complet asupra întregii proprietăți, ca și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
furnizarea de bunuri și servicii publice alternative, îmbunătățirea taxării și înființarea administrației publice locale. 4.4.1.1. Furnizarea de bunuri și servicii alternative Am văzut mai sus că într-o primă fază toate bunurile și serviciile publice erau furnizate endogen, adică în interiorul republicii țărănești. Cu toate acestea, relația dintre aranjament și statele vecine a fost una continuă. Am văzut chiar în mențiunea lui Cantemir referitoare la Câmpulung că în cel puțin un caz acesta a decis diferit față de politica externă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și prosperitatea comunităților respective. Din acest motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
furnizare de bunuri publice a statului modern Sterilizare operațiuni f...cute de bancă central... pentru a absorbi excesul de lichiditate; se recurge la vânzarea de obligațiuni, la atragerea de depozite, la creșterea rezervelor minime obligatorii ale b...ncilor comerciale. Teoria endogen... a creșterii (the endogenous theory of growth) teorie care examineaz... factorii interni de stimulare a creșterii economice, precum rolul cercet...rii și dezvolt...rii tehnologice, al aglomer...rii de activit...ți, care conduce la randamente cresc...toare etc. Teoria salariilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
permite o măsurare justă a complexității acestei problematici, pune de asemenea baze conceptuale solide și deschide perspective seducătoare. Totuși, sprijinindu-se pe niște ipoteze pertinente în acea vreme (populații "stabile", adică structuri pe vârstă constante, progresând în mod cu totul endogen și după procente diferite), dar mai mult sau mai puțin depășite astăzi, analiza sa ne pare greu de transpus în actuala problematică demo-economică a Franței. Capitolul următor va aborda această chestiune în mod mult mai frontal și va fi consacrat
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
hrăni amintită de Mirabeau (1756-1758) sau Quesnay (1758) nu va fi împărtășită de economiștii clasici englezi care fondează economia politică făcând din munca agricolă și din munca industrială originea bogăției națiunilor. Factorul demografic este de atunci considerat ca un factor endogen ale cărui interacțiuni cu producția determină creșterea. Totuși, două viziuni îi despart pe acești autori: demersul ricardian conchide asupra unei stări staționare a economiei, legată de legea naturală malthusianistă asupra populației (Malthus, 1803), pe când teza smithiană face din argumentarea privind
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]