187 matches
-
Istoriografia locală și națională, care se adresează nu numai specialiștilor în Istoria, Cultura, Economia locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului domenii, aspecte cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Stilul eneolitic de la Suceveni; III. Ocupațiile comunităților neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni, Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_acdconstantin_gh_pompiliu_comsa_1372439267.html [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
în Istoriografia locală și națională, care se adresează nu numai specialiștilor în Istoria, Cultura, Economia locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului capitole cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Situl eneolitic de la Suceveni; III. Ocupațiile comunităților neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni. Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Monografia_comunei_suceveni_de_pompiliu_comsa_1372089277.html [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt mijlociu 163 Hallstatt târziu 2 Protoistorie 21 La Tιne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt mijlociu 163 Hallstatt târziu 2 Protoistorie 21 La Tιne 211 La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt mijlociu 163 Hallstatt târziu 2 Protoistorie 21 La Tιne 211 La Tιne timpuriu 212
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt mijlociu 163 Hallstatt târziu 2 Protoistorie 21 La Tιne 211 La Tιne timpuriu 212 La Tιne mijlociu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
Ghinoaica), cu așezări din perioada Latène și din secolele al V-lea-al VII-lea e.n.; situl din partea de sud a văii Scheii, de la confluența Liciului cu Scheianca (același sat), unde s-au găsit așezări din neolitic (cultura Boian) și eneolitic (cultura Gumelnița), precum și o necropolă din Epoca Bronzului; așezarea din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) aflată „la Persu” (tot satul Ghinoaica); așezarea din secolele al IV-lea-I î.e.n. „dinspre Șapte Plopi - la Misica” (satul Vadu Săpat); situl de „la Floreasca
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
Mexic, America Centrală și în vestul Americii de Sud, cu mari creații culturale și politice. Însă animalele domestice erau absente. Bovinele, cabalinele, porcinele și ovinele lipseau până la sosirea europenilor. Lama era domesticită în regiunile andine, fiind utilizată moderat. Tehnologia era încă la nivel eneoliticului, lipsind prelucrarea metalelor dure. Absența cailor și armelor de metal s-a dovedit fatală în momentul sosirii europenilor. După descoperirea Americi, spaniolii au descoperit avantajele porumbului și l-au adus în Europa în secolul al XVI-lea, fiind cultivat masiv
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
lipsită de temei ― că „Cernavodă“ ar fi o formă eronată, forma corectă fiind „Cernavoda“). Aceasta se poate corela și cu numele râului Carasu din vecinătate, care în limba turcă are aceeași semnificație de apă neagră. Primele descoperiri aparțin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) - mai multe așezări și o necropolă (cca. 400 de morminte). În anul 1945 au fost descoperite Gânditorul de la Hamangia, alături de perechea sa Femeie șezând datând din a doua jumătate a mileniului V - începutul mileniului IV î.Hr. . Orașul a fost
Cernavodă () [Corola-website/Science/297013_a_298342]
-
-al III-lea e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală). Situl de „la Bulgarie” conține așezări
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală). Situl de „la Bulgarie” conține așezări din eneoliticul final
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală). Situl de „la Bulgarie” conține așezări din eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolele al III-lea-al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VIII-lea, secolele al IX-lea-al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolele al XI-lea-al XII-lea și secolele al
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
Buzău, ca monumente de interes local. Trei sunt clasificate ca situri arheologice și unul ca monument memorial sau funerar. Primul sit arheologic este cel de la Aldeni de pe dealul Balaurul, ce cuprinde așezarea ce a contribuit la numele culturii Stoicani-Aldeni din Eneoliticul târziu (mileniul al IV-lea î.e.n.); situl mai cuprinde și alte așezări din alte epoci: cultura Boian (neolitic, mileniul al V-lea î.e.n.), eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului (cultura Monteoru), perioada Halstatt, perioada geto-dacică, până în epoca migrațiilor. Al doilea cuprinde
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
de la Aldeni de pe dealul Balaurul, ce cuprinde așezarea ce a contribuit la numele culturii Stoicani-Aldeni din Eneoliticul târziu (mileniul al IV-lea î.e.n.); situl mai cuprinde și alte așezări din alte epoci: cultura Boian (neolitic, mileniul al V-lea î.e.n.), eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului (cultura Monteoru), perioada Halstatt, perioada geto-dacică, până în epoca migrațiilor. Al doilea cuprinde o singură așezare neolitică aparținând culturii Boian, aflată la 800 m vest de satul Băești. Al treilea sit arheologic, din punctul „La Cetățuie”, în
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
executat în tehnica exciziei adânci, cu motive spiralo-meandrice, trasate admirabil și cu alte motive geometrice, toate încrustate cu multă pastă albă. Acestea reprezintă una dintre cele mai remarcabile realizări ale artei olăritului din întreaga epocă neo—eneolitică. Începând cu perioada eneoliticului, apar și așezările întărite cu val de pământ și șanț de apărare, de tip tell. O astfel de așezare este cea de la Strehareț care era locuită de comunitățile Sălcuța (venite din Oltenia). Acestea, în urma contactului direct cu comunitățile contemporane Gumelnița
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
o zonă de interferență culturală între culturile sosite din est și cele din vest sau cele difuzate din sudul Dunării: aspectul cultural Vinca - Dudești care și-a adus contribuția la formarea culturii Vădasta, Boian V - Gumelnița I - Sălcuța IV, specifice eneoliticului și perioadei de tranziție spre epoca bronzului, aspectul cultural Chilia - Militari (sec. II d.Hr. - IV d.Hr.). În perioada de tranziție dintre eneolitic și epoca bronzului (2500 î.Hr. - 1800 î.Hr.), în arealul Slatinei s-au așezat comunități aparținând culturii
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
care și-a adus contribuția la formarea culturii Vădasta, Boian V - Gumelnița I - Sălcuța IV, specifice eneoliticului și perioadei de tranziție spre epoca bronzului, aspectul cultural Chilia - Militari (sec. II d.Hr. - IV d.Hr.). În perioada de tranziție dintre eneolitic și epoca bronzului (2500 î.Hr. - 1800 î.Hr.), în arealul Slatinei s-au așezat comunități aparținând culturii Coțofeni, care exprimă prima sinteză etnică între autohtonii neolitici și comunitățile indo-europene sosite din stepele nord-pontice. Așezării de pe valea Sopotului, i se adaugă locuiri
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
a cuprului, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei. Epoca neolitică urmeză pleistocenul final "epipaleoliticul" și holocenul timpuriu, "mezoliticul". Neoliticul începe o dată cu practicarea agriculturii și se încheie o dată cu apariția metalurgiei specializate a cuprului în epoca cuprului sau eneolitic(chalcolithic). Termenul de neolitic nu se referă la o perioadă cronologică strictă, însă include o serie de manifestări economice comune, cum ar fi: uneltele din piatră lustruită; practicarea agriculturii și domesticirea animalelor. Unii specialiști au înlocuit termenul de neolitic cu
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
din județul Iași, ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Pădurea Musteață” aflat la 1,5 km vest-nord-vest de satul Comarna, lângă cantonul ocolului silvic cuprinde o cetate din perioada Latène și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu) și o alta din epoca medievală; și situl de pe „Terasa Prutului” (1 km sud-est de satul Osoi) cuprinde așezări din Halstattul târziu, secolul al IV-lea
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
județul Iași, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Mogoșești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este situl arheologic din „Dealul Bățului”, aflat la marginea de nord a satului Mogoșești, și care cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada Latène (epoca geto-dacică), Halstattul mijlociu și final, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea, secolul al XIII-lea (Evul Mediu
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
cuprinde așezări medievale din secolele al XIII-lea-al XIV-lea, al XIV-lea-al XVI-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea; și situl de „la Hârtop” (la marginea de sud-est a satului Rediu Aldei) cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al IX-lea-al X-lea, și secolul al XI-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1718) din satul Rediu Aldei. În ceea ce privește aspectul satului, trebuie menționat faptul că ulițele principale
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
anterior Voicăuți) este un sat ce aparține orașului Darabani din județul Botoșani, Moldova, România. În punctul „La Izunie“, situat la NV de sat se află un sit arheologic în care specialiștii au putut determina o pluristratificare de ere începând cu Eneoliticul - cultura Cucuteni, perioada La Tène și feudalismul timpuriu. Situl are valoare de monument istoric cu codul: BT-I-s-B-01752. Satul Bajura este atestat documentar în anul 1547 sub vechea denumire de Voicăuți , el având configurația satelor cu vechime în Moldova , deoarece ulițele
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
Singurul obiectiv din comuna Zănești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de pe „Dealul Fântânilor”, lângă satul Traian, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neoliticul mijlociu (cultura ceramicii liniare) și eneolitic (cultura Cucuteni, faza AB).
Comuna Zănești, Neamț () [Corola-website/Science/301698_a_303027]
-
urmare a începerii lucrărilor de consolidare, extindere și modernizare la clădirea monument istoric a muzeului, Sala Tronului a fost relocată temporar la Iulius Mall Suceava pentru a fi disponibilă vizitatorilor. Printre piesele excepționale ale muzeului se numără: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopănești (secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în mormântul domnitorului Petru al II-lea Mușat (1375-1391), veșminte de
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
consolidare, extindere și modernizare la clădirea monument istoric a muzeului, Sala Tronului a fost relocată temporar la Iulius Mall Suceava pentru a fi disponibilă vizitatorilor. Printre piesele excepționale ale muzeului se numără: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopănești (secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în mormântul domnitorului Petru al II-lea Mușat (1375-1391), veșminte de curte (secolul al XVII-lea
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]