187 matches
-
au rezistat 6 000 de ani. Lumea Cucutenilor s-a devorat pe ea însăși. Ca atâtea alte magnifice civilizații. Ca a noastră, poate? O cultură sofisticată, fără cimitire Cultura Cucuteni este una dintre cele mai spectaculoase și importante civilizații ale eneoliticului european din mileniul al IV-lea î.Hr. Așezările sale se întind din Moldova până dincolo de Nistru, în vestul Munteniei și sud-estul Transilvaniei. Ea apare la 1 000 de ani după cultura Foeni. Se caracterizează prin ceramica pictată mono-, bi- și
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
în satul Dumbrava, dar și în vecinatate, la Probota, la Tătăruși, Valea Seacă, Pașcani, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu. La Dumbrava, pe versantul ce coboară spre pârâul Sirețel, s-au descoperit piese de silex și gresie, de aspect gravitian, topoare din marnă aparținând eneoliticului, precum și fragmente ceramice de tip Noua (Cercetare V. Chirica, M. Tănăsachi, 1983, p.339; Colecția Școlii Hârtoape și Dumbrava.) Urme de locuire din perioada comunei primitive de pe teritoriul comunei Lespezi La Heci, lângă pădurea Trestioara, au fost găsite două topoare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
feudal;Divici- cetatea dacică Glad, vestigii de epoca dacică, feudală; - Șușca- vestigii din epoca neolitică; - Radimna- vestigii din epoca romană;Pojejena-castru roman, cetate medievalăZidinavestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică; - Macești-vestigii din epoca romană și neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic , eneolitic,, tranziție, epoca bronzului,, fierului, epoca romană și feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, a fierului și feudală; - Gornea - castru roman, vestigii din epoca paleolitică, din neolitic,eneolitic, de tranziție, din epoca bronzului, fierului
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic , eneolitic,, tranziție, epoca bronzului,, fierului, epoca romană și feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, a fierului și feudală; - Gornea - castru roman, vestigii din epoca paleolitică, din neolitic,eneolitic, de tranziție, din epoca bronzului, fierului, dacică, romană, feudală;Liubcova- vestigii din epoca neolitică, a bronzului, din perioada dacică și romană; - Berzascabiserica 1836, vestigii din epoca paleolitică, bronzului, fierului, feudală; - Drencova- cetate medievală, vestigii din epoca fierului, dacică, feudală; - Cozla-
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
încheie în mileniul al II-lea î.Hr. Din punct de vedere antropologic și arheologic, spațiul locuit de români a cunoscut procesele similare cu alte regiuni ale lumii determinate de subdiviziunile timpului preistoric: paleoliticul, epipaleoliticul-mezoliticul, neoliticul, calcaliticul-eneolitic și perioada trecerii de la eneolitic la epoca bronzului, când apar premizele „tracizării spațiului carpatic și balcanic”. Pentru zona noastră de interes general, Colinele Tutovei, și de interes special, valea Dunavățului, eventual valea Berheciului și teritoriul comunelor din jurul Filipenilor, Ungureni-Leca, Mărăști, Oncești, Izvoarele Berheciului, nu ne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Istoriografia locală și națională, care se adresează nu numai specialiștilor în Istoria, Cultura, Economia locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului capitole cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Situl eneolitic de la Suceveni; III. Ocupațiile comunităților neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni. Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
Istoriografia locală și națională, care se adresează nu numai specialiștilor în Istoria, Cultura, Economia locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului domenii, aspecte cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Stilul eneolitic de la Suceveni; III. Ocupațiile comunităților neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni, Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
stări date (să spunem, F) prin acțiune, cu inerenta “tulburare a apelor” (E), “decantarea/separarea” (H), pentru a se atinge o nouă stare, corespunzătoare celei de plecare (F), dar superioară evolutiv (O). La noi, în spațiul tracic, cultele fertilității, tipice eneoliticului, telurice, corespund epocii Taurului; cultul zeilor de tip Gebeleizis ori Ares (recunoscut de însăși mitologia greacă ca având de fapt o proveniență tracică, “ținând partea” troienilor, popor tracic. </footnote> ), impulsive, coincid cu epoca Berbecului, iar cultul lui Zamolxis - adus la
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
astăzi; colectivul științific este condus de Valeriu Kavruk, directorul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna și, recent, de D. L. Buzea. În urma săpăturilor recente s-a constatat că în acest loc se succed secvențe ocupaționale preistorice aparținând eneoliticului (culturile Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresztúr și Coțofeni) și epocii bronzului (culturile Ciomortan și Wietenberg). Perioada de locuire eneolitică, atribuită culturii CucuteniAriușd (etapele Cucuteni A1-A3, mileniile V-IV î.e.n.) a generat vestigii repartizate în trei niveluri (I-III), în care au fost explorate
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 10. Aspecte generale ale problemei plasticii antropomorfe neo eneolitice și a idolilor eneolitici de tip plat Idolii/statuetele antropomorfe feminine sunt piese bine cunoscute între descoperirile efectuate în așezările și necropolele atribuite neo eneoliticului de pe teritoriul României (între altele, culturile Dudești, Hamangia, Boian, Sălcuța, Gumelnița, Cernavoda I, Cucuteni-Ariușd, Suplacu de Barcău, Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr ș.a.). Piese având lungimea cuprinsă între 2 și 15 cm, plate, convexe sau în ronde-bosse, simple sau decorate, având marcate detaliile
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
În acest context, și dacă situația se repetă și în alte stațiuni preistorice, am putea evidenția existența orantei, feminină sau masculină, numai la unele comunități umane, cu rolul de mare preot ( preoteasă), deci în cadrul relației htonic-uranic. În diferite stațiuni aparținând eneoliticului, au fost identificate relativ numeroase piese de artă, ce ar putea fi incluse în categoria reprezentărilor orantei. Ne referim mai întâi la piesele descoperite la Alba Iulia - „Lumea Nouă”, aparținând eneoliticului timpuriu (grupul cultural Foeni, datat la aproximativ 4800-4500 BC
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
preoteasă), deci în cadrul relației htonic-uranic. În diferite stațiuni aparținând eneoliticului, au fost identificate relativ numeroase piese de artă, ce ar putea fi incluse în categoria reprezentărilor orantei. Ne referim mai întâi la piesele descoperite la Alba Iulia - „Lumea Nouă”, aparținând eneoliticului timpuriu (grupul cultural Foeni, datat la aproximativ 4800-4500 BC): statuetă antropomorfă feminină, ce are brațele întinse și ridicate de la cot, cu sânii clar modelați; o altă statuetă, unde caracteristicile feminine nu sunt reprezentate, dar se înscrie în categoria ”cu cap
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
temei noastre, nu putem să nu vedem, poziția orantei. Interpretarea poate fi foarte veridică în situația în care acceptăm ideea de autoprocreere, pe care divinitatea feminină și-a asumat-o în calitate de mare divinitate a lumii preistorice, în paleolitic și neo eneolitic. În legătură cu această temă majoră a religiilor preistorice, este știut faptul, demonstrat de biologi, că orice ființă vie se naște cu instinctul procreației pentru perpetuarea speciei. În acest sens, caracterul de divinitate, rezervat femeii, se manifestă prin asocierea imaginilor, uneori a
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de specialitate precizează existența reprezentărilor feminine sub forma orantei, a divinității feminine în picioare și cu brațele înălțate, care are ca prototip creațiile artistice ale paleoliticului superior (fig. 9/1 3) (H. Delporte, 1991, fig. 231/1-3), iar în neo eneolitic, începând cu culturile carpato-balcanice Starcevo-Criș, Vinča-Turdaș și liniară, ca figurări în relief pe unele produse ceramice (A. Nițu, 1970, p. 82). Excepții de la aceste norme canonice, unde divinitatea feminină este redată „din față”, pot fi socotite, pe ceramica precucuteniană, modelările
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
în relief pe unele produse ceramice (A. Nițu, 1970, p. 82). Excepții de la aceste norme canonice, unde divinitatea feminină este redată „din față”, pot fi socotite, pe ceramica precucuteniană, modelările de la Traian (fig. 6/5) și Bîrlălești (fig. 6/4). Eneoliticul, mai ales cel de factură cucuteniană, dar și gumelnițeană, a impus alte canoane artistice și religioase, mai edificatoare, iar printre creațiile cele mai reprezentative le amintim pe acelea de la Ruginoasa-Iași, în pictură (fig. 8), Rădeni-Iași (fig. 1) și Taraclia-R. Moldova
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de taur, ca forță generatoare sau regeneratoare de viață. Sunt cunoscute asocierile imaginilor femeie-taur din arta paleoliticului superior din grotele franceze (La Madelaine des Albis, Gabillou, Chauvet etc.) (V. Chirica, 2004 a, p. 115-117) (fig. 10/3), și din neo eneoliticul carpato-balcanic ( Bilcze Zlote Ucraina, Tîrgu Ocna-Podei, Neamț) (fig. 10/1, 2). După opinia noastră, umanizarea elementului uranic - taurul, s-a făcut pentru prima dată în cadrul artistic și religios al comunității de la Ruginoasa-Iași, prin umanizarea taurului celest, așa cum a fost pictat
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
sau dacă a fost adus de apele Siretului odată cu pietrișul. Perioada în care se cuprinde cel mai îndepărtat trecut al unei așezări omenești pe teritoriul comunei, dintre cele documentate arheologic până în prezent, este epoca neolitică, respectiv neoliticul târziu, denumit și eneolitic. Urmele materiale ale unei asemenea așezări se află în partea de nord-est a satului Tămășeni, prin grădinile locuitorilor Pricope Bulai, Ion Șt. Bulai și pe fostul teren al C.A.P-ului din estul satului, densitatea maximă a urmelor situându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
putut fi restaurat. Drept capac au fost folosite câteva fragmente ceramice, care provin de la un vas-borcan din pastă-ciment, lucrat la roată, un alt fragment de la un vas borcan cărămiziu-cenușiu lucrat la mână, de culoare cărămiziu-cenușiu și un fragment de vas eneolitic (Pl.120/3,4; 177/1-6). Mormântul nr. 26. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Se păstrează destul de bine. Capul este aplecat puțin pe partea stângă, mâinile lipite de corp. A fost descoperit la adâncimea de 1,95
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
capului s-a descoperit un pieptene de os, cu mâner oval (Pl. 128/4) și nituri de bronz. Se păstrează destul de prost. În groapă s-au mai descoperit câteva fragmente de la mai multe tipuri de vase. Între ele - un fragment eneolitic, câteva fragmente ceramice lucrate la roată din sec. II-III d.Chr., câteva fragmente cenușii și cărămizii din sec. IV d.Chr., fragmente de la un vas borcan cenușiu, lucrat la roată din pastă zgrunțuroasă. Dintre toate se remarcă un fragment de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
8 morminte de incinerație în urne au avut capac (M. 13 - o jumătate de vas lucrat la roată, cărămiziu; M. 20, o strachină cenușie, pastă fină; M. 25, mai multe fragmente ceramice, din pastă ciment și fină, precum și un fragment eneolitic; M. 37, câteva fragmente de la o strachină cenușie, fină; M. 41 - fragmente de la două străchini cărămizii, fine, M.- 47, fragmente castron, cană, vas urnă și o strachină fină, toate de culoare roșie; M. 50, o strachină cenușie; M. 51, o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
acelei perioade le vânau pentru hrană și îmbrăcăminte (bourul, zimbrul, renul, mamutul. Dacă dovezile privind prezența omului paleolitic în regiunea Siretului mijlociu, respectiv în vatra orașului Bacău sunt destul de puține, mult mai numeroase sunt mărturiile ce atestă prezența omului neo eneolitic în acest spațiu geografic. Prin săpături sistematice și prin cercetări de suprafață au fost descoperite peste 40 de așezări din diferite etape ale epocii neo-eneolitice, dintre care amintim: Leontinești-Ardeoani, Trebeș Mărgineni, Podei-Tg. Ocna, Poduri, Aldești, Fântânele-Hemeiuși, Brad-Negri, Fulgeriș Pîncești etc.
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
în întreg spațiul românesc, dar și în împrejurimile lui. Din tulpina viguroasă a Culturii Vinca Turdaș, s-au desprins ramificații care și-au întins vârfurile spre răsărit. Pe fondul acesteia, au fost proiectate culturi impresionante și durabile. În neoliticul mijlociu (eneolitic), a apărut un prim lăstar, care s-a învârtoșat, crescând spre centrul Transilvaniei, unde s-a dezvoltat cultura Petrești. O a doua linie a fost urmată din zona Olteniei spre Muntenia, extinzându-se până în Dobrogea și Bugeac. Este arealul unde
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Hamangia a crescut de-a lungul litoralului Mării Negre (Dobrogea), de unde s-a răspândit spre stepe (Bugeac). Din mănunchiul spicelor secerate de strămoșii noștri, poate cel mai tare a strălucit în lumina soarelui misterioasa cultură Cucuteni Tripolie apărută în neoliticul târziu (eneolitic). A fost, cel mai probabil, o ultimă reflexie în apa vremurilor a culturii Vinca Turdaș, prin înrâuririle Petrești și Boian / Gumelnița. Dar poate că ar trebui să ne gândim că fascinantul univers Cucuteni Tripolie a fost creația nu doar a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fazei A a culturii Cucuteni, propunând și unele interpretări noi din punct de vedere metodologic pentru literatura de specialitate din țara noastră. Prin aceasta, lucrarea va putea servi ca model și altor prezentări ale unor stațiuni arheologice din neoliticul și eneoliticul României. Prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu INTRODUCERE În ceea ce privește domeniul nostru specific de interes, și anume așezările fazei Cucuteni A situate pe forme joase de relief, acesta reprezintă un subiect abordat doar tangențial, în lucrări cu un caracter general privitoare la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
arheozoologice și a probelor palinologice constatându-se însă, datorită stadiului actual al cercetării, imposibilitatea realizării unui astfel de demers (POPOVICI 2000, 33). Aceste idei sunt reluate și în lucrarea dedicată analizei interacțiunii dintre comunitățile umane și mediul natural în neo eneoliticul din Moldova (VĂLEANU 2003). Deși în cadrul lucrării autorul abordează problema locuirilor preistorice dintr-o perspectivă geografică, apelând la împărțirea, de acum „clasică”, în așezări joase, situate, în opinia sa, în zona de luncă și la partea inferioară a versanților, așezări
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]