38 matches
-
eminesciană în acea concepție-fanion a lui Nicolae Iorga despre „ridicarea prin cultură" și iluminare, care vizează în mod sintetic ajungerea la unitate națională prin cultură organică, ceea ce, s-a spus pe bună dreptate, a fost un obiectiv esențial din programul energetist de inspirație pur autohtonă al lui Iorga. La fel, este de necontestat și faptul că teatrul lui Eminescu, față de care Iorga și-a exercitat și calitățile de istoric literar căutându-i originile, a exercitat de asemeni o adevărată fascinație asupra
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_eminescu_lucia_olaru_nenati_1371304952.html [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
psihanaliză un pas spre adevărata psihologie. în același moment, curentul „freudo-marxist”, înființat de comunistul german Wilhelm Reich - Matîrialisme dialectique et psychanalyse, 1929 -, recuză subordonarea individului în raport cu economicul. Este aspru criticat de ortodoxia* comunistă, ca și psihanaliza, percepută ca o filosofie energetistă și o sociologie ce transpune fără pertinență fenomenele individuale pe plan colectiv. O asemenea abordare este considerată reacționară, deoarece reduce aspirațiile proletariatului la o problematică de energie a libidoului, la fel ca pe cele ale burgheziei. Psihiatria sovietică denunță psihanaliza
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
crede gânditorul, nu este făuritorul destinului său. Nu trebuie să reproșăm abulicului Ibrăileanu o asemenea concepție, căci am păcătui prin incoerență filozofică. Un om care smulge victorii prin chin și zbucium, un om terorizat de boală nu va avea convingeri energetiste, deși va cocheta, va elogia această concepție. Nu e însă primul caz când între deziderat și intimitate ontică se află neconcordanțe. Și concepția sa poporanistă este împrumutată, nu este conformă structurii sale de adâncime. (O idee asemănătoare o exprimă Al.
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
documente subiective deosebit de prețioase.) În fapt, primii noștri avangardiști au preluat din Futurismul italian doar componenta estetică, radical novatoare și „mașinistă”, în vreme ce revoluționarii de dreapta ai „tinerei generații” interbelice vor recupera din el mai ales atitudinea ideologică - războinică, aventuristă și energetistă. Antisentimentalismul, antipaseismul, mitologia „biologistă” a tinereții agresive și purificatoare, pasiunea pentru reportaj, cultul experiențelor extreme rămîn însă atitudini comune. În mod analog, Ov.S. Crohmălniceanu discuta incidențele Expresionismului - în literatura română și aiurea - după afinitățile cu „stînga”, respectiv cu „dreapta” politică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a. Conceptul vocației / 155 II.4.b. Vocația și formele nietzscheene ale excelenței umane / 171 Capitolul III: Poziția ontologiei umanului personalist-energetice în orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic / 185 III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie / 185 III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic / 189 III.2. Modele antropologice personaliste / 198 III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru / 198 III.2.b. Filosofia personalistă a lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinismului prin finalitate (înfăptuită, în filosofia lui C. Rădulescu-Motru, prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre monismul energetist al lui W. Ostwald și monismul personalist energetic, apoi asemănările dintre modelele antropologice ale principalelor variante personaliste (Ch. Renouvier și Em. Mounier) și modelul de reconstrucție a umanului din personalismul energetic. Pentru că în filosofia kantiană nu avem de-a face
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
celor două și principiul pe care se întemeiază identitatea lor structurală; ea este realitatea originară, prezentă ca atare în cele două unități ca în propriile sale ipostaze (întruchipări): astfel este posibilă și identitatea structurală de care aminteam mai sus. Ipoteza energetistă, potrivit căreia realitatea este energie, nu apare pentru C. Rădulescu-Motru ca absolută. În paginile Elementelor de metafizică el afirmă că această ipoteză nu este superioară, metafizic, altora, cum ar fi cea a unității materiei. Pe de altă parte, ea întâlnește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anticipația nu este decât variație; munca, chiar în forma superioară ca muncă a omului de vocație, nu este decât un mijloc de grăbire a mersului naturii; personalitatea însăși devine un summum de aptituduni aflat în slujba finalității naturii. Dar ipoteza energetistă instituie două registre de resemnificare a ființei umane. Unul este construit prin postularea esenței energetice a personalității. După cum am spus, în acest plan sensurile conceptelor limitează un spațiu al umanului în care puterea lor referențială (de resemnificare a realității umane
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a lui J. Monod, ca un nomad aflat la o margine de univers; ca o "ființare" copleșită de măreția universului, parafrazând o vorbă a lui Pascal. Al doilea registru este cel care poate fi gândit dacă luăm în seamă ipoteza energetistă doar în sensul afirmării personalității energetice ca unitate de echilibru a celor două niveluri ale ființei umane: fizic (natural, energetic) și cultural; adică atunci când completăm ipoteza, cum spune Rădulescu-Motru, cu noțiunea personalității, ea nemaifiind acum "energetistă", pur și simplu, ci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
luăm în seamă ipoteza energetistă doar în sensul afirmării personalității energetice ca unitate de echilibru a celor două niveluri ale ființei umane: fizic (natural, energetic) și cultural; adică atunci când completăm ipoteza, cum spune Rădulescu-Motru, cu noțiunea personalității, ea nemaifiind acum "energetistă", pur și simplu, ci "personalist energetică". Prin duplicitatea aceasta de rosturi resemnificative pentru om, aflăm și soluția "salvării" identității sale, chiar în interiorul ordinii de finalitate. Continuitatea formelor de energie în univers este asigurată, potrivit personalismul energetic, de determinismul prin finalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
încheiere, va fi așezat alături de cele două filosofii spre care trimit coordonatele sale: energetismul și personalismul. Capitolul III Poziția ontologiei umanului personalist-energetice în orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie Are forță reconstructiv-filosofică ipoteza personalismului energetic, dacă o judecăm și prin raportare la alte ipoteze formulate în orizontul filosofiei actuale? Premisele unui răspuns sunt deja active dacă ținem cont de interpretarea ipotezei în cauză ca o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al demersului din această carte, de la formula sa antropologică. Ne preocupă mai întâi energetismul și câteva sensuri ale explicației de tip personalist energetic posibile în relația cu acesta, deoarece filosofia lui Rădulescu-Motru parcurge, la începuturile constituirii sale, o fază accentuat energetistă. Filosoful român se referă direct la diferența dintre energetismul său personalist și energetismul în varianta lui Wilhelm Ostwald, cea care oferă modelul filosofiei energetiste, în Personalismul energetic (II, cap.V, 6). Mai întâi, socotește C. Rădulescu-Motru, există o deosebire în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în relația cu acesta, deoarece filosofia lui Rădulescu-Motru parcurge, la începuturile constituirii sale, o fază accentuat energetistă. Filosoful român se referă direct la diferența dintre energetismul său personalist și energetismul în varianta lui Wilhelm Ostwald, cea care oferă modelul filosofiei energetiste, în Personalismul energetic (II, cap.V, 6). Mai întâi, socotește C. Rădulescu-Motru, există o deosebire în punctul de pornire al celor două filosofii: energetismul se naște din ipoteza generală a unității fenomenelor naturii în realitatea energiei. Personalismul energetic adaugă acestei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești și sociale. De aici motivația introducerii determinismului prin finalitate.261 De asemenea, Petre Vaida apreciază că C. Rădulescu-Motru opune "doctrina finalistă" a personalismului energetic, "mecanicismului energetist" din doctrina lui W. Ostwald.262 Problema adoptării energetismului de către C. Rădulescu-Motru și relațiile sistemului său filosofic cu acesta trebuie să fie formulată, desigur, în termenii în care C. Rădulescu-Motru însuși o face. Dar referirea lui directă la această chestiune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de un studiu mai timpuriu decât momentul închegării sistemului personalismului energetic, care teoretizează conceptul energiei: este vorba de un studiu apărut în anul 1902, Știință și energie. Constatăm, astfel, că filosoful român a traversat, prin opera sa, o perioadă accentuat energetistă, în care conceptul personalității nu apare decât în palide referiri la ordinea sufletească. De asemenea, trebuie avută în fața noastră doctrina energetismului ca atare, pentru a vedea în ce măsură aceasta a influențat filosofia personalist energetică a lui C. Rădulescu-Motru. Aflăm în Știință
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
practicat de W. Ostwald și pe care îl va depăși mai târziu. Acțiunea cauzalității stricte în toate "sectoarele" existenței poate fi cunoscută prin știință. În vremea în care filosoful român își proiecta opera, scriind și acest studiu cu un demers energetist evident, în știință și în spațiul metaștiinței se discuta mult despre noțiunea energiei; de aici, poate, tentația de a explica orice fenomen prin recurs la această noțiune. Posibilitatea cunoașterii lumii se întemeiază și pe existența ordinii liniar-cauzale a fenomenelor. La
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fenomene cu care se ocupă; de aici prezența în granițele lor a unor explicații non-energetiste, eronate după aprecierea filosofului român. Stadiul de început al formării doctrinei personalismului energetic se află, fără îndoială, într-un "impas" teoretic cu această explicație strict energetistă, dacă ne raportăm la modelul de filosofare corespunzător ipotezei personalist energetice pus la punct în lucrări mai târzii. Scopul lui C. Rădulescu-Motru este, acum la început, de a schița programul științei (îndeosebi al psihologiei) angajată în cercetarea manifestărilor energiei; rezultatul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
direcții pentru învățământul public, în programarea diferitelor măsuri pentru întărirea patriotismului), totuși, energia socială consistă în faptul că "fiecare membru al societății are o conștiință clară asupra a ceea ce trebuie el să facă după o zi pe alta"267. "Metafizica energetistă" (expresia aceasta cred că se potrivește cel mai bine tipului de demers despre care vorbim) din Știință și energie este foarte apropiată de energetism în varianta lui W. Ostwald. Rădulescu-Motru însă, în lucrările ulterioare, se îndreaptă către un personalism în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de știință german, vizând, de fapt, construirea unei "științe" (a unei "științe universale") ce va fi numită de el culturologie, cuprinde: ontologie, filosofie a naturii, antropologie, filosofie socială, teoria acțiunii, știința educației etc. În ansamblu, este vorba despre un sistem energetist ce are la baza sa știința energeticii. Judecata fundamentală a acestei filosofii este următoarea: "Energia este deci un element esențial al tuturor lucrurilor reale, adică concrete; astfel, putem zice că realul se întrupează în energie"269; energia reprezintă realul, pentru că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o concepție filosofică de compromis, în sensul că ea nu țintește să se desprindă de știință, dar nici nu acceptă să se identifice acesteia. Totuși, nu este vorba, în privința acestor două sensuri, despre o diferență care să schimbe destinul modelului energetist ostwaldian; observația din urmă nu îngăduie însă nesocotirea lor. În cele prezentate până aici, am scos în evidență primul sens al reconstrucției ostwaldiene; el este ușor de recunoscut în explicațiile "locale", la nivelul detaliilor, în construcția lui Ostwald. Mai departe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rosturilor "globale", "sintetice" ale principiului energiei. În prezentarea de față, diferența menționată este semnalată îndeosebi la nivelul conceptelor fundamentale utilizate de Ostwald pentru a construi o "imagine" a lumii ca totalitate: energia (pur și simplu) și "imperativul energetic". Diferența viziunii energetiste, în primul ei sens, față de personalismul energetic (nu față de energetismul lui Rădulescu-Motru din Știință și energie) este categorică: pentru acesta din urmă, omul ca personalitate este sinteza evoluției; pentru energetismul ostwaldian (în primul sens), omul este o formă de existență
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
timpul, după cum am văzut, nu sunt eterogene. Totuși, întărind la limită sensurile, putem spune că omul se confundă cu condiționatul natural. Neexistând un reper clar al Absolutului, relativul natural cuprinde totul, deci și pe om. Chiar dacă acceptăm necondiționatul în descrierea energetistă a existenței, omul nu este salvat, în sensul că el nu-și poate afirma identitatea și specificul existenței sale, pentru că, raportat la ordinea liniară a energiei, el nu este decât un moment, oarecum privilegiat "fizic", fiind singurul care poate folosi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturală utilizarea oricăror mijloace pentru a împlini acest scop. Educația și renașterea spirituală a omului, bazate pe posibilitatea lui de a-și ameliora propria structură sufletească și stare ontologică, nu au o semnificație demnă de luat în seamă în context energetist. W. Ostwald vorbește despre educație, dar numai în sensul pe care deja l-am formulat: reducerea risipei de energie (altfel spus, economia de energie). De altfel, suveran în spațiul umanului este "imperativul energetic": "Nu pierde nici o energie; pune-o în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sfârșește ca antropomorfism. Ostwald argumentează că întreaga sa teorie pornește de la faptele pe care le procură experiența și că prin ea dezvăluie liniile de evoluție către un centru, către un "ideal central". Această luare de poziție poate anula fundamentele concepției energetiste, întrucât energia pare a nu mai fi realitatea primordială: "ideea că varietatea lumii poate să derive dintr-o materie unică și omogenă este irealizabilă pentru gândire, fără a mai socoti imposibilitatea sa fizică, imposibilitate care exclude a priori ipoteza adoptată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea unei energii în sine; fără a miza, cumva, chiar la nivelul unei reconstrucții a lumii care "gândește" începutul acesteia, reconstruindu-l. Ordinea imperativului energetic, finalistă în esența sa, resemnifică toate componentele universului uman, însă tot în sistemul de referință energetist, nu în altul. De fapt, totul este privit nu direct prin noțiunea energiei, ci prin imperativul energetic, nu prin ceea-ce-este, ci prin ceea-ce-trebuie-să-fie. Astfel, viitorul este obiectul interesului nostru practic și teoretic, spune W. Ostwald, înțelegând de aici că scopul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]