70 matches
-
sută și ceva de ani, când bonjuriștii ne-au agresat limba cu franțuzismele, din același snobism perpetuat până în zilele noastre. Ulterior, s-a umplut DEX-ul cu ele, făcând limba noastră mai „dulce” și mai „frumoasă”. Prin invazia actuală de englezisme, pe care le considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
nivelurile de execuție ale organizației. Împărtășiți unii cu alții practicile bune! Acest principiu se bate cap în cap cu altul - „Knowledge is power” și de multe ori pentru unii lideri, termenul „power” este mult mai atractiv decât...„sharing” (scuzați-mi englezismele). Cine muncește din greu, promovează! He, he - s-au dus vremurile în care credeam că dacă am „Exceed Expectations” pe linie, voi accesa rolul mult visat! Eram inocentă, v-am spus doar... Cine ignoră politica și culisele de birou, cine
7 mituri corporatiste în care nu mai cred by https://republica.ro/7-mituri-corporatiste-in-care-nu-mai-cred [Corola-blog/BlogPost/337701_a_339030]
-
-i flagel, e boală!... Ne-a-nnebunit de-a capului durere INTERNETUL Și-acum la inimă el tinde să ne-ajungă, Că nu mai poa' să doarmă drept, zău, nici POETUL Când, de la munca zilei, gândul i-l alungă ! Vezi „englezisme” peste tot, grămada lor sporește, De ești boier sau ești țăran, nu mai știi românește!!! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: CE-I DE FĂCUT CU INTERNETUL ?! / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1723, Anul V, 19 septembrie 2015
CE-I DE FĂCUT CU INTERNETUL ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1442691537.html [Corola-blog/BlogPost/372543_a_373872]
-
de limbă,de străbuni și obicei!” -Nu ne sudui, Mărite Eminescu! Îți jurăm că nu suntem mișei! Poate...niște pigmei. Este adevărat că limba ta cristalină, ce curge în poeme ca susurul izvoarelor de munte, am otrăvit-o cu atâtea englezisme. Ce să facem și noi? În ultimele decenii ne-au potopit niște termeni tehnici ce-au curs de la „ăia”, odată cu mărfurile lor. Iar mândrii tăi daci, care mai de care mai sprințar, mai „spam”...mai „cool”(ăhăă...ce știi Domnia Ta
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
Opinii Într-o lume a englezismelor "Would you be my Valentine?" îmi sună la fel de cunoscut ca acel "vrei să fii prietena mea?" din clasa a V-a. E drept că vremurile s-au mai schimbat de când se cerea prietenia și am ajuns să ne însușim sărbători
Would you be my Valentine? by http://www.zilesinopti.ro/articole/1804/would-you-be-my-valentine [Corola-blog/BlogPost/99661_a_100953]
-
au avut primii inițiativa să te sărbătorească în august. E bine că le-am urmat exemplul să-ți aducem omagiul pe care-l meriți. Cu toate că... Atâția agramați te pocesc cu rumegușul lor, atâția snobi ți-au agățat la gât franțuzismele, englezismele și atâția „deștepți” îți murdăresc cristalinele înțelesuri, otrăvindu-ți limpezimea cu încâlcite englezisme, de ai ajuns o biată cerșetoare romglezită, sperietoare de grauri, că românul de rând nu te mai recunoaște și nu te mai înțelege. Să nu mă-nțelegi
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
am urmat exemplul să-ți aducem omagiul pe care-l meriți. Cu toate că... Atâția agramați te pocesc cu rumegușul lor, atâția snobi ți-au agățat la gât franțuzismele, englezismele și atâția „deștepți” îți murdăresc cristalinele înțelesuri, otrăvindu-ți limpezimea cu încâlcite englezisme, de ai ajuns o biată cerșetoare romglezită, sperietoare de grauri, că românul de rând nu te mai recunoaște și nu te mai înțelege. Să nu mă-nțelegi greșit, doamnă Limbă Română, că nu sunt supărat pe fii tăi dacoromâni, care
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
nr. 2318 din 06 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nu omorâți limba română lăsați așa, farmecul ei asa-am găsit limba străbuna, nu mai adăugați "idei". Unii le spun neologisme dar nu prea ies bine pe gură, că sunt curate englezisme din occident, la noi în sura. De te întreabă orișicine chiar de-i căldură sau e ger, "ce faci?", în loc să îi spui "bine!", tu ieși c-un "ok" în eter. Voi, cei care veniți din urmă, păstrați curat graiul cel
NU OMORATI LIMBA ROMANA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/anisoara_gurau_1494091285.html [Corola-blog/BlogPost/375871_a_377200]
-
prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
dar mai ales femeile lor, să vorbească entuziaști limba cuceritorilor lor? Nu mă mir, pentru că și-n zilele noastre, fără să ne atace, fără să ne cucerească, americanii au intrat cu bocancii limbii lor în limba noastră, procopsindu-ne cu „englezisme” cât cuprinde, încât, dacă mai continuă marșul lor pre limba noastră, s-ar putea ca peste treizeci-cincizeci de ani să uităm limba română și să vorbim romglezamericana. În felul acesta „urmașii Romei” vor revendica titlul de... „urmași” ai...Chiar, ai
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
își are ziua, în fiecare zi și noapte, căci în ea vorbim, în ea visăm și totuși o prețuim atât de puțin. Este pâinea caldă a vieții noastre și totuși o murdărim, mai ales azi, cu tot felul de barbarisme, englezisme, cu care ne călcăm singuri în picioare. Permiteți’mi un fragment din lucrarea: Ion Șiugariu „Argat fără simbrie la cuvânt” roman, vol.II,(în pregătire), de Cecilia Costin (alias Teresia Bolchiș Tătaru), ca să vedem cum stăm cu Istoria noastră și
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
deplorabilă a românilor. • Ce este mai grav, actualii snobi promovează în continuare barbarismele, de data asta din limba engleză, într-un ritm mult mai intens decât odinioară „bonjuriștii”, fenomenul având o dezvoltare exponențială față de trecut. Există atâta persuasiune în folosirea englezismelor de către toți membrii societății românești, încât toate căile de comunicare și transmiterea mesajelor sunt sufocate de englezisme care provoacă nedumerire și neînțelegere din partea receptorilor, necunoscători ai limbii engleze. Culmea este că majoritatea barbarismelor, atât cele din limba franceză (celebrele „furculision
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
limba engleză, într-un ritm mult mai intens decât odinioară „bonjuriștii”, fenomenul având o dezvoltare exponențială față de trecut. Există atâta persuasiune în folosirea englezismelor de către toți membrii societății românești, încât toate căile de comunicare și transmiterea mesajelor sunt sufocate de englezisme care provoacă nedumerire și neînțelegere din partea receptorilor, necunoscători ai limbii engleze. Culmea este că majoritatea barbarismelor, atât cele din limba franceză (celebrele „furculision”) cât și cele din limba engleză sunt cuvinte provenite din limba protolatină, stră, stră, străbunica limbii dacoromâne
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
am pornit la drum. Am acumulat mult în primii ani de viață împreună. Cel mai mult ne-am concentrat să ne iubim! Piticul... l-am dat la început la o grădiniță privată. Din toamnă până în iarnă a mers acolo, dar englezismele ne-au doborât și, la îndemnul logopedului, l-am mutat la grădinița de masă. Acolo au apărut primele semne. Nu stătea „la sarcină”. Am agreat cu educatoarele să-l lase să meargă la lada de jucării atunci când nu se mai
Fiul meu are ADHD. „El nu-și dorea decât să-l iubească broasca râioasă, fosta lui învățătoare...” by https://republica.ro/fiul-meu-are-adhd-zel-nu-si-dorea-decat-sa-l-iubeasca-broasca-raioasa-fosta-lui-invatatoare [Corola-blog/BlogPost/338258_a_339587]
-
nu știați că Roșia Montană are niște reprezentanți aleși (consiliu local, primar), are asociații de creșterea animalelor, are reprezentanți ai minerilor, are profesori, preoți, doctori și mediu economic? Toți aceștia sunt, în baza oricărei teorii de stakeholder mapping (iertati-ne englezismele, dar este termenul care merge cel mai bine cu "task force"), părți interesate în dezvoltarea Roșiei Montane! Cum i-ați implicat pe aceștia în demersul dvs.? Prin telepatie? Cum vă închipuiți dvs. că asociațiile Europa Nostră, Pro Patrimonio, ARA, Mining
Revolta românilor împotriva mai multor miniștri: Vă temeți de noi? by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103190_a_104482]
-
toate noutățile care au apărut. S-au deschis granițele teritoriale și ne-am pomenit într-un câmp de influență marcat de extinderea și la alții a folosirii termenilor englezești. Au fost contaminate și limbile de largă circulație, darămite a noastră. Englezismele sunt, în vremurile noastre, și o necesitate, nu doar o modă. Dar, dacă se poate vorbi de „frangleză” și alte „-gleze”, romgleză nu va fi vreodată. Noi avem o limbă invulnerabilă pentru că are legi foarte bune, iar „rezervorul” lexical este
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
romgleză nu va fi vreodată. Noi avem o limbă invulnerabilă pentru că are legi foarte bune, iar „rezervorul” lexical este făcut dintr-o membrană extrem de elastică (parcă ar fi fost concepută de bătrânii noștri ca o prefigurare a spațiului informatic-electronic). Puzderia englezismelor, care pe cei din generația mea (aflată, acum, în asfințitul vieții) de multe ori îi oripilează (pe mine, la fel), îmbogățește limba română, îi face bine și o fortifică. Majoritatea cuvintelor importate sunt substantive. Și primul lucru care se face
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
flexiunea morfologică prin clitice se realizează -, sunt întărite și alte categorii gramaticale, în special cele care privesc verbul, deoarece și verbe s-au importat, dar în cantitate mai mică. Se vede, din toate acestea, cum datorită neologismelor - dominate acum de englezisme - structura limbii noastre este, atât calitativ, cât și cantitativ, în câștig - prin reluarea unor mai vechi obiceiuri de vorbire și prin mai intensa afirmare a celor rămase actuale. Putem aduce oricâte englezisme. Dacă le supunem (și le supunem) gramaticii noastre
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
toate acestea, cum datorită neologismelor - dominate acum de englezisme - structura limbii noastre este, atât calitativ, cât și cantitativ, în câștig - prin reluarea unor mai vechi obiceiuri de vorbire și prin mai intensa afirmare a celor rămase actuale. Putem aduce oricâte englezisme. Dacă le supunem (și le supunem) gramaticii noastre, ele sunt românești, pentru că primesc trăsături românești. Le romanizăm atât la nivel morfologic, cât și sintactic (relațiile, funcțiile, topica) sau fonetic. Poate că termenul „frangleză” a fost compus în glumă. Dar frangleză
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
a atâtor cuvinte străine graiului nostru. Manualele școlare, pe cât posibil, ar trebui să îndepărteze împrumuturile care nu sunt necesare și pe care elevii se străduiesc să le priceapă. Autorii, din păcate, consideră că un manual bun e acela împestrițat cu englezisme, franțuzisme și cuvinte de altă proveniență, care schilodesc limba noastră cea română. Apoi, profesorii ar trebui să convingă pe școlari că este absolut necesar să scrie și să vorbească o limbă curat românească, în acest fel ajutând să se facă
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
de weekend, a început weekend-ul, la sfârșit de weekend, sfârșitul weekwend-ului (ultimele fiind construcții pleonastice, n. a.)”. Așa este, am văzut cu toții că zilele de vineri, sâmbătă și duminică, sau românescul „sfârșit de săptămână” au fost înlocuite cu acest anglicism (englezism) a cărui repetare devine supărătoare și care nu împodobește graiul românesc, adevărat „șirag de piatră rară, nu-l înfrumusețează. Nu greșesc cu nimic când spun că este imperios necesar ca Academia Română, aceeași care, în DOOM 2, a întronat niște noi
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
în polis. Aristotel În condițiile fenomenului de globalizare și de integrare europeană a țării noastre există riscul ca o parte din tezaurul cultural al neamului românesc să se piardă, așa cum se întâmplă în prezent, sub pretextul îmbogățirii limbii române cu englezisme și americanisme, dispar cuvinte din dulcele grai românesc, așa că, Anuarul nr.4 al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Banat Timișoara, devine o “ladă de zestre “ a spiritualității românești. Cititorul, parcurgând paginile acestei lucrări coordonate de două Doamne ale intelectualității bănățene, și
ANUARUL FILIALEI TIMIŞOARA-BANAT A LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_timisoara_ba_al_florin_tene_1390803181.html [Corola-blog/BlogPost/347346_a_348675]
-
pe care-l voi cita în întregime, pentru că din acestă reiese prețuirea francezilor pentru încăpățânarea autorului de a traduce într-o limbă și o literatura care și-au pierdut din rolul lor de odinioară, respirând greu sub invazia brutală de englezisme, de a le păstra/reda frumusețea și puritatea, de a scrie în numai această limbă, care nu este cea maternă: ,, Du côté de l’ aurore,/ Où renaît la lumière,/ Au pays de Trajan,/ Latin indélébile:/ Un français impeccable,/ Écrit comme
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător by http://revistaderecenzii.ro/catinca-agache-constantin-frosin-poet-francofon-si-imbatabil-traducator/ [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]