133 matches
-
general... O distincție foarte importantă, în istoria culturii, cu urmări directe în artă și literatură, explicând diferența dintre realismul literar - de tip Balzac - și literatura impresionistă, subiectivistă, gen Proust, și modernii ulteriori... Distincția se află definită în critica noțiunii de engramă aplicată la natura psihologică. Critica, devenită clasică, a lui Bergson, din aceeași Materie și memorie față de gestaltiști, în general, reprezentanții care acordă memoriei un substrat material, un fel de galvanoplastie cerebrală, principalul gânditor fiind Koehler... Bergson atrage atenția din capul
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
structura nu există în germene... "Emergența în timp și spațiu implică în prealabil o imersiune, cu alte cuvinte o inexistență materială în timp și spațiu." Și cum această emergență este o repetiție, se impune ideea unei memorii transpațiale, fără vreo engramă; se impune, deci, un sistem dinamic, un proces creativ, posedând în el o complexitate a lui, procesuală, neavând câtuși de puțin nevoie să treacă prin cinematica, galvanoplastia engramelor ca să producă actul structural al memoriei... Revoluția adusă de Bergson în interpretarea
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
emergență este o repetiție, se impune ideea unei memorii transpațiale, fără vreo engramă; se impune, deci, un sistem dinamic, un proces creativ, posedând în el o complexitate a lui, procesuală, neavând câtuși de puțin nevoie să treacă prin cinematica, galvanoplastia engramelor ca să producă actul structural al memoriei... Revoluția adusă de Bergson în interpretarea memoriei seamănă cu teoria relativității a lui Einstein, în sensul că în loc de Esență, se pune în prim plan Relația, motivul procesual, mișcarea dominând întreg Cosmosul. ormă și gestalt
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
cu caracter confesiv, în fapt, mai vechi însemnări diaristice publicate în 1997 de Editura Dacia sub titlul Ora oglinzilor. Textele critice au apărut fie în periodicele Tribuna, Secolul XX și Viața Românească, fie în volume ca Însemnări critice, Scriitori contemporani, Engrame sau În cunoștință de cauză (volum care conține texte difuzate la posturile de radio "Europa Liberă", "BBC" și "Deutsche Welle". Relectura "însemnărilor" lui I. Negoițescu are farmec și textele surprind prin prospețime. Eseurile despre Heidegger și prietenia ratată dintre filozoful
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
aceste pagini nu sunt și un strigăt al singurătății către ea însăși, pentru a deveni mai suportabilă. Dar e sigur că aceste trăiri vor fi urmărite mereu cu emoție și atenție. Finalul este o sinecdocă, simțurile sunt reduse la esențe, engramele se deduc una din alta: urma roșiatică-eșarfa gri, parfumul: O durere ușoară la brațul stâng îi îndreptă atenția spre locul acela. Acolo unde mâna lui, cu degetele acelea lungi, o ținuse captivă într-o încleștate dureroasă, la fel ca mâna
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
celui din urmă dintre Măgureni? De la același Bogdan-Pitești și de la metresa lui polonă, A.K., pornește secvența următoare a Investigațiilor lui Ion Vianu, în care, decriptând convenabil trei surse, cu instrumente fin psihanalitice, eseistul vede, în rodnicul - istoricește - an 1916, engrama unei crime neînfăptuite. Cartea de căpătâi a adolescentului Mateiu, Arivistul lui Félicien Champsaur are în centru, după tipicul melodramatic de sfârșit de secol al XIX-lea, un omor bine ticluit și încă și mai bine mascat. Subiectul, așa cum îl rezumă
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
voia să se răzbune pe răufăcător, dar nu alerga cu iuțeala cerbului”. Andrei Neagu redescoperă narațiunea de tip parabolic, fabula și fabulația, interesându-l nu atât morala (prezentă întotdeauna, dar implicită), cât înțelepciunea senină, arhetipul de gândire, întâmplările nefiind decât engrame ale acestui arhetip, o probă a labirintului, până la urmă. Pildele sunt uneori crude, alteori liliale, alteori un aliaj între cele două extreme (v. Cântul VI- povestea femeii și a bărbatului care și-au pierdut jumătatea și care se consolează reciproc
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
tine Domnul nemargini de gândire" (Povestea magului ...). La Eminescu lutul e purtător de foc. Îmi vine adesea să scriu viața unui fir de colb ... de la-nceput până la sfârșit și prin toate episoadele ..." (Istoria unei lacrime) 3. În "Complexul Ghilgameș", ca engramă a pulberii, cele 4 elemente ale lui Empedocle (apa, pământul, aerul, focul), "stihii ale lumii patru" (Strigoii), sunt intricate în firul de praf: "Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii" (Scrisoarea I). Praful nu este "ceea ce este", ci
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
1963, 52; Al. Călinescu, Al. Andrițoiu, „Constelația lirei”, IL, 1964, 1; Simion, Orientări, 136-143; Constantin, Despre poeți, 75-82; Popa, Dicț. lit. (1971), 24-25; Martin, Poeți, II, 160-166; Grigurcu, Teritoriu, 210-213; Andriescu, Disocieri, 152-156; Poantă, Modalități, 63-66; Felea, Secțiuni, 55-60; Negoițescu, Engrame, 83-86; Barbu, O ist., 341-344; Piru, Poezia, II, 36-43; Alexiu, Ideografii, 167-169; Grigurcu, Poeți, 95-100; Lit. rom. cont., I, 424-428; Tașcu, Poezia, 18-22; Ștefănescu, Prim-plan, 145-149; Cistelecan, Poezie, 206-211; Micu, Limbaje, 261-276; Simion, Scriitori, IV, 95-104; Dicț scriit. rom
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
vom descoperi un focar de spiritualitate modernă și totuși aplecat spre obârșie, capabil să ne mijlocească participarea vital necesară la curentele de idei și la marile controverse ale timpului.” Zece rubrici permanente („Cetatea totală”, „Tabulae”, „Antologia rușinii”, „Repere”, „Simptome”, „Situații”, „Engrame”, „Etos”, „Contur”, „Ex-libris”) reunesc multe dintre semnăturile cele mai prestigioase ale exilului românesc. Revistă de critică literară de remarcabilă ținută, C. se evidențiază și prin atitudinea intelectuală constant protestatară. Vehemenți destructori ai „ordinii” ceaușiste, semnatarii textelor publicate cercetează fenomenul literar
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
2/1986, rubrica „Cetatea totală”), ajungând până la considerații filosofice precum cele ale lui Vintilă Horia din Morala și rațiunea. Despre o aporie husserliană (4/1985). Virgil Ierunca, Monica Lovinescu și Ion Negoițescu dețin, în exclusivitate, rubricile „Situații”, „Repere” și, respectiv,„Engrame”, în vreme ce „Simptome” este semnată alternativ de G.C. Vorke și Gelu Ionescu. Studii și comentarii de literatură română și universală semnează, fără a deține o rubrică, și Ion Caraion (Poeți și «Poezii din închisori», comentariu de mari dimensiuni asupra unui volum
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
celorlalte proze ale sale, fiind însuși povestitorul. SCRIERI: Opera lui Mateiu I. Caragiale, București, 1977; Meditații critice, îngr. și introd. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1983; Titu Maiorescu și cultura română, îngr. și pref. Cornel Ungureanu, Pitești, 2000. Repere bibliografice: Negoițescu, Engrame, 175-183; Cornel Ungureanu, Ovidiu Cotruș, „Opera lui Mateiu I. Caragiale”, O, 1977, 37; Șerban Cioculescu, „Opera lui Mateiu I. Caragiale, RL, 1977, 40; Nicolae Manolescu, Mateiu I. Caragiale, RL, 1977, 47; Mircea Tomuș, „Opera lui Mateiu I. Caragiale”, T, 1977
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
țara promisă, București, 1972, 181-243; Gala Galaction, Jurnal, I-III, București, 1973, passim; Ciopraga, Personalitatea, 206-215; George, Sfârșitul, I, 113-124, 209-232, II, 1978, 214-228, III, 113-142; Todoran, Secțiuni, 289-328; Oarcăsu, Destine, 84-95; Simion, Scriitori, I, 7-30, II, 28-110, 431-433; Negoițescu, Engrame, 6-9; Piru, Poezia, 9-44; Dan, Proza, 252-257; Papahagi, Exerciții, 24-47; Al. Bojin, Fenomenul arghezian, București, 1976; Vladimir Streinu, Eminescu-Arghezi, îngr. George Muntean, București, 1976, 163-231; Cristea, Alianțe, 127-211; Gorcea, Nesomnul, 110-174; Emil Manu, Tudor Arghezi. Cadențe, București, 1977; Mihail Chirnoagă
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
au mulțumit cu secretari, lăsînd în seama altora grija urmelor perene. Ci pentru că se stabilește o legătură obscură între dinamica voințelor și statica stocurilor, agrare sau simbolice, grînare și biblioteci, care își are ecoul în dialectică, mai bine elucidată în privința engramei și a programului, a tradiției și a proiectului. Fiecare știe că un individ, un grup, o societate fără amintiri își croiesc cu mare dificultate un viitor care să le fie propriu. Nașterea concomitentă a agriculturii și a scrierii, a crestăturii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
simptome inexplicabile. Astfel, voluntarii ajung până la “nevroza inițială”, cu alte cuvinte la acele psihotraume din trecutul foarte îndepărtat care au provocat schimbări profunde, dramatice, în felul de a fi al Eu-lui transcendent, al sufletelor în fond. Odată decodate aceste enigme/engrame, în termenii altor autori, voluntarii simt un salt calitativ al înțelegerii propriei vieți, ceea ce le permite îmbunătățirea substanțială a vieții lor psihice. <notelist> 1. Drăgănescu M., Informația materiei, Ed. Academiei Române, București, 1990 2. Polchinski J., String Theory, vol. I, Cambridge
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în așa fel încât cunoștințele teoretice să poată fi cât mai utile în practica profesiunii și a vieții sociale? 3. Baza fiziologică a memoriei nu este încă elucidată. Se presupune că excitațiile venite de la organele senzoriale lasă anumite urme (denumite engrame) în structurile cerebrale. Unii susțin rolul acidului ribonucleic din cromozomii neuronilor, alții consideră că se formează noi puncte de contact între celule. O altă problemă este aceea referitoare la modul în care putem găsi și evoca o anume amintire din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
serviciul unui preot catolic. Acestuia îi plăcea să citească cu glas tare fragmente din Biblie, în cele două limbi clasice. Femeia, trebăluind prin casă, auzea totul, dar nu înțelegea nimică necum să facă eforturi de memorare. Febra a activat însă engramele formate. Scăzându-i temperatura ea nu și-a mai amintit nimic. Alte argumente sunt cazurile de memorie excepțională, semnalate încă din secolul trecut. În zilele noastre, Al. Luria, fiziolog și psiholog reputat, a examinat cazul unui ziarist capabil să rețină
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a efectua corect acțiunile motrice și de a evita eșecul. Sistemul de mijloace utilizat trebuie să-i ofere pacientului posibilitatea de a le executa cu ușurință, eleganță, rapiditate și precizie, în ritmuri variate, alternând judicios exercițiile cu pauze intercalate, astfel încât engrama să se fixeze cât mai bine. Trebuie să se elimine factorii de anxietate, să se stabilească progresiv încrederea în posibilitățile de efectuare corectă a exercițiilor, ceea ce va conduce la evitarea eșecurilor. În desfășurarea procesului de însușire a tehnicilor trebuie să
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
se țină seama de: gradarea comenzilor, care trebuie executate cu ușurință, eleganță, rapiditate, exactitate, în ritmuri diferite (ritm progresiv, ritm impus), ce vor fi repetate până la automatizare; alternarea judicioasă a exercițiilor, fiind repetate, dar cu pauze corespunzătoare, cu scopul ca engrama să se fixeze temeinic. Terapiile complementare de susținere a programului kinetic folosit în tratamentul scoliozelor sunt: tehnicile Alexander și Trager, Tai Chi Chuan, Qi Qung, relaxarea musculară și respirația profundă, antrenamentul autogen, osteopatia, chiropractica, kinetologia. În ceea ce privește mijloacele fizicale de susținere
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
Pagini, III, 34-36; Cristea, Un an, 106-111; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu..., Craiova, 1974; Zalis, Tensiuni, 243-252; Ciobanu, Incursiuni, 52-67; Piru, Poezia, I, 304-315; Ungureanu, La umbra cărților, 149-155; Barbu, O ist., 169-175; Negoițescu, Engrame, 20-54; Fanache, Întâlniri, 24-28; Laurențiu, Eseuri, 84-93; Raicu, Critica, 218-224; Regman, Colocvial, 186-188; Ciobanu, Însemne, I, 169-199; Felea, Aspecte, I, 60-63, II, 39-41; Martin, Acolade, 99-105; Alexiu, Ideografii, 61-65; Manu, Eseu, 298-306; Baltag, Polemos, 167-172; Regman, Explorări, 61-72; Ciopraga, Ulysse
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Ungheanu, Pădurea, 173-184; Raicu, Structuri, 15-25; Cioculescu, Itinerar, I, 210-213, II, 286-290, V, 406-431; George, Sfârșitul, I, 134-141, II, 158-165, IV, 130-141, 148-161; Baltazar, Evocări, 107-116; Zaciu, Bivuac, 11-15; Popa, Spații, 48-64; Ungheanu, Arhipelag, 287-292; Crohmălniceanu, Literatura, III, 119-159; Negoițescu, Engrame, 189-194; Ileana Vrancea, Confruntări în critica deceniilor IV-VII, pref. George Macovescu, București, 1975; Alexandru George, În jurul lui E. Lovinescu, București, 1975; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976; Steinhardt, Între viață, 206-216; Papahagi, Exerciții, 147-177; Cristea, Arcadia, 133-138; Ungureanu, Contextul, 154-164; Ileana
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Miniaturi, 150-156; Barbu, Sine ira, 156-159; Bugariu, Incursiuni, 55-60; Felea, Poezie, 108-114; Martin, Poeți, II, 141-147; Grigurcu, Teritoriu, 119-122; Călinescu, Literatura, 142-148; Drăgan, Reacții, 267-269; Poantă, Modalități, 50-56; Petroveanu, Traiectorii, 225-231; Cristea, Un an, 120-123; Barbu, O ist., 105-108; Negoițescu, Engrame, 86-90; Piru, Poezia, II, 44-47; Zalis, Tensiuni, 209-215; Alexiu, Ideografii, 143-146; Poantă, Radiografii, I, 142-146, II, 30-37; Băileșteanu, Abside, 87-128; Grigurcu, Poeți, 162-172; Ruja, Valori, 85-87; Vasile Rebreanu, Miron Scorobete, Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx, I, Cluj-Napoca, 1979, 267-273
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
teatrului lui Radu Stanca, T, 1973, 1; Balotă, Umanități, 390-394; Nemoianu, Utilul, 34-38; Poantă, Modalități, 80-84; Al. Piru, Teatrul lui Radu Stanca, RL, 1974, 10; Oarcăsu, Destine, 96-99; Tomuș, Istorie, 131-144; Nicolae Ciobanu, „Forme” ale baladescului, LCF, 1975, 32; Negoițescu, Engrame, 112-118; Piru, Poezia, I, 292-303; Tașcu, Incidențe, 123-126; Balotă, Arte, 195-213; Cioculescu, Itinerar, II, 366-370; Fanache, Întâlniri, 19-23; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 60-71; Nicolae Manolescu, Radu Stanca - poet baroc, RL, 1978, 19; Ioana
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
135-137; Cesereanu, Ipostaze, 210-218; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 428-436; Ciobanu, Panoramic, 298-301; Piru, Varia, I, 470-473; Stănescu, Poeți și critici, 109-111; Vlad, Convergențe, 84-88; Grigurcu, Idei, 261-267; Raicu, Structuri, 298-302; Dimisianu, Valori, 9-13; Nițescu, Repere, 46-52; Negoițescu, Engrame, 237-240; Ungheanu, Arhipelag, 346-355; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 119-124; Ungureanu, La umbra cărților, 35-38; Cioculescu, Itinerar, II, 351-355; Cristea, Domeniul, 389-400; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, I, Iași, 1976, 122-131; Iorgulescu, Al doilea rond, 134-141; Raicu, Critica, 446-457; Regman
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Horia Vasilescu, „Duminică frumoasă de primăvară”, O, 1971, 10; Vera Călin, Iulia Soare, RL, 1971, 31; Corina Cristea, Inevitabila întoarcere, LCF, 1973, 29; Ardeleanu, „A urî”, 138-143; Cultura, știința și arta în județul Galați. Dicționar biobibliografic, Galați, 1973, 249-250; Negoițescu, Engrame, 154 - 157; Dan Grădinaru, O scriitoare uitată, RL, 1990, 27; Dicț. scriit. rom., IV, 286-287. T. R.
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]