48 matches
-
să suspende acte posibile de energie, adică să transforme energii actuale în energii potențiale și invers"143. Natura misterioasă a entelehiei angajează o serie de întrebări, care conduc la răspunsuri antinomice. Entelehia e capabilă de acte, dar nu e energie. Entelehia e aspațială, dar se manifestă în spațiu. Este una pentru mai multe organisme, dar se manifestă în întregime în fiecare din multele organisme, sau, altfel spus, se divizează dar rămâne totuși întreagă în fiecare din părțile ei. Aceste formule sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în fiecare din multele organisme, sau, altfel spus, se divizează dar rămâne totuși întreagă în fiecare din părțile ei. Aceste formule sunt neintuibile și neinteligibile cu intelectul obișnuit. Sunt foarte apropiate, spune Blaga, de formula dogmatică. Cripticul acestui mister al entelehiei e conceput în zona minus a cunoașterii luciferice. Însă autorul lor nu a avut îndrăzneala de a face pasul dincolo de logic. El va susține că, deși entelehia este neintuibilă, ea este inteligibilă logic. Alte două exemple de înaintare în direcția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
obișnuit. Sunt foarte apropiate, spune Blaga, de formula dogmatică. Cripticul acestui mister al entelehiei e conceput în zona minus a cunoașterii luciferice. Însă autorul lor nu a avut îndrăzneala de a face pasul dincolo de logic. El va susține că, deși entelehia este neintuibilă, ea este inteligibilă logic. Alte două exemple de înaintare în direcția minus a cunoașterii aflăm în cuprinsul celui de-al doilea studiu al Trilogiei cunoașterii. Unul este luat din psihologia lui Wundt, care, studiind anumite fenomene psihice, precum
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de vin și înzestrate deopotrivă cu aplecare spre speculația fină, vinul se distinge prin cîteva trăsături aristocratice: mai întîi, vinul nu e rodul artificiului omenesc, meșterul lui suprem fiind deus sive natura. Ca expresie finală a fermentației pe bază de entelehii secrete, vinul e prelungirea miracolului lumii, de aici predilecția cu care e folosit în ceremonii religioase. Oricît de secularizată ar fi mintea românului, reminiscența ritualică a vinului nu i s-a șters din deprindere, dovadă sentimentul aparte cu care duce
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
într-un mecanism, cu eliminarea programatică a noțiunii de organism. Aici Schopenahuer este bucățică ruptă din Kant, la care mecanismul (mechanema e opera de artă care slujește unui scop suprasensibil) e un fenomen care nu-și are scopul în sine (entelehia), în vreme ce organismul e acea stihie guvernată de o entelehie primordială. Un individ, o specie, o națiune sau un fir de iarbă sînt cu precădere organisme, adică entități însuflețite de o nexus finalis (cauză finală). Tendința științelor e de a explica
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
organism. Aici Schopenahuer este bucățică ruptă din Kant, la care mecanismul (mechanema e opera de artă care slujește unui scop suprasensibil) e un fenomen care nu-și are scopul în sine (entelehia), în vreme ce organismul e acea stihie guvernată de o entelehie primordială. Un individ, o specie, o națiune sau un fir de iarbă sînt cu precădere organisme, adică entități însuflețite de o nexus finalis (cauză finală). Tendința științelor e de a explica orice organism în termeni de mecanism, ignorînd finalitatea lui
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
invocarea inferiorului în raport cu superiorul: iubirea e chimism al creierului și moartea e stingerea aceluiași chimism, cum și metabolismul unui fir de iarbă se poate explica fără rest prin detalii biologice. Numai că, firul de iarbă e un organism a cărui entelehie știința nu o poate sesiza, și de aceea un Newton al firului de iarbă nu se va naște niciodată, întrucît fizica și, în genere, optica biologică nu are flerul spiritului din spatele firului de iarbă. Exemplul cu „Newton al firului de
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
să treci în eschive iuți, numai că la Papuc asemenea tertipuri de duplicitate nu sunt de găsit. De aceea, dacă nu l-aș fi întîlnit, nu aș fi priceput gradul de distorsiune istorică sub care stă azi Europa. Adept al entelehiilor organice, greco-catolicul se simte printre ai săi în biserica ortodoxă, ritualul romano-catolic părîndu-i-se de un formalism igienic și steril, fără virtuți mistice. Iubitor al lui Wagner, și-ar dori ca după moarte, în cele trei zile cuvenite priveghiului, în camera
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
astfel te trezești într-o copilărie rebelă vânatul magic n-are nume poți vedea fața lumii dincolo de înțelepciunile bucuroase dar el merge pe miriști de uraniu îngână liota unui timp de strajă se zăresc suburbiile cu inimi arse pe loc entelehia simte înțepătura de viespe și totuși vântul cu făclii în copcile furiei sfâșie materia mai apoi cu tandrețe ai privit panterele delirând prin savanele de morți anunțate să mai încerc o dată suferința și usus rei îți zici am privit ședeam
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
din temelii și pînă-n raze sus, să ne despartă duhul, inima în veci de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Domnul Nost Iisus Hristos! II În întuneric și-n nimic, cînd „Fie!” rostitu-s-a și,-n chip de radiații, totul era, vibrînd, entelehie luminii izbucnind cu tot cu spații, realul s-a-ntrupat din energie: fotonii logoforelor vibrații au devenit substanță care știe, cuvîntul - sursa veșnicei creații. Încît, acum, vorbind, aduc în fire, concorporal potențelor divine și-n jubilarea sufletului meu, vibrația ce-i la-nceput rostire
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
la nimfe, ci în perfecțiunile vegetale - strugurii, coaja albă de mesteacăn, și mai ales, înainte de toate, la Aristotel! Coborând din înălțimile unde cântă ciocârlia - manifestare a verii triumfătoare -, poetul îi acordă Liei perfecțiunea micilor zeități câmpenești; ea este: Pură ca entelehia / din sămânță și din muguri. Să ne reamintim că entelehia reprezintă, la Aristotel, starea de perfectă împlinire a ființei... Farmecul adolescentei e privit ca element constitutiv al existentului. Sfârșitul poemului are un fond metafizic: lina coapsă goală coborând în râu
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
mesteacăn, și mai ales, înainte de toate, la Aristotel! Coborând din înălțimile unde cântă ciocârlia - manifestare a verii triumfătoare -, poetul îi acordă Liei perfecțiunea micilor zeități câmpenești; ea este: Pură ca entelehia / din sămânță și din muguri. Să ne reamintim că entelehia reprezintă, la Aristotel, starea de perfectă împlinire a ființei... Farmecul adolescentei e privit ca element constitutiv al existentului. Sfârșitul poemului are un fond metafizic: lina coapsă goală coborând în râu face să întinerească râul însuși! Căci apa e bătrână și
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
cheia cu care se pot deschide toate broaștele, nu are pretenția de a formula o nouă concepție despre lume și nici măcar despre om, se ferește să elaboreze o terapeutică sau o filosofie". Pretenția structurii de a accede la "esență", la "entelehie" n-ar putea fi justificată, căci știința s-a dovedit perpetuu incapabilă a defini fenomenul "în sine" și totodată inaptă a elucida creația artistică. Formalizînd-o pe cea din urmă, dacă luăm în considerare structura drept un element al său, atunci
Amurgul metodelor (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7971_a_9296]
-
a-și cultiva înclinația ducînd la neglijarea convențiilor. Artiștii nu au principii, sub imperiul unei ingratitudini care, conservîndu-le geniul, îi îndepărtează de oameni. Se înțelege că e vorba de indolența spiritului superior, care își sacrifică contemporanii în numele împlinirii unui dar. Entelehia artistică e mai puternică decît norma morală, și ar fi sinucidere crasă ca, în loc să se prefere pe sine, artistul ar da atenție societății. Ceva din aceste trăsături le regăsim la Erich Bergel, al cărui geniu s-a lovit de timpuriu
Contrapunctul al XVIII-lea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3712_a_5037]
-
sieși suficient, neavînd nevoie de ipoteze preliminare pe care să-și sprijine curiozitatea. Lumea începe cu gîndirea lui, caz în care esențele sunt de găsit în cuvinte, logosul fiind un concept căruia îi poate găsi o puzderie de sinonime: Dumnezeu, entelehie, duh sau principiu - drama minții sale nestînd în alegerea expresiilor, ci în lipsa aderenței la fundament. Scolasticul nu are organ pentru temeiuri și origini, de aceea e mereu în condiție seculară, asta însemnînd că, deși intuiește că ateismul în care se
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
origine populară). Opusul dramei scenice e latența lirică a reveriei goale. Ce vede publicul la Bayreuth nu e un spectacol de artiști, ci un receptacul de mistere populare. Wagner e un creator cu totul „popular“, mizînd pe fenomenul originar al entelehiilor din firea poporului german, nici un compozitor neavînd o aversiune mai mare față de „drama muzicală“ decît autorul Walkiriilor. Premisa de bază a filosofiei lui Wagner se regăsește în Urphaenomen-ul lui Goethe, în acea viziune imanentistă potrivit căreia toate formele de cultură
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
fi pierdut aerul care le însuflețea viziunea: zeii erau peste tot, în pereții caselor și în caldarîmul străzilor, în nimfele izvoarelor și în driadele copacilor, și nici măcar un Socrate nu ar fi îndrăznit să susțină aberația unei lumi golite de entelehii. Pentru greci, destinul era o curgere implacabilă, supravegheată de zei vicleni și nemiloși, efortul lor nestînd în modificarea sensului de curgere a vieții, lucru de altfel imposibil, ci în sesizarea din timp a acestui sens, lucru pe care nu-l
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
lectură, una imediată, o lectură realizată cu sufletul. O lectură foarte asemănătoare cu audiția muzicală a unei Triosonate de Bach. Nu mă miră că dr. Kafka respingea muzica clasică. Două entități de același semn, două opere de aceeași natură, două entelehii din același regn se resping reciproc." (din capitolul Jurnalul taumaturgic. Post it- uri despre K) O lectură cu bunele și cu relele ei, dar, în orice caz, nu lipsită de virtuți empatice și de merite expresive. Pregătiți-vă, în schimb
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
din materialul care vine dintr-o anumită epocă îmi aleg ceea ce îmi convine mie și nimic mai mult. Este adevărat că astăzi am avut la îndemână [e vorba de Toma de Aquino și Plethon - n.n.] pe Aristotel și am zis entelehie, și mâine voi avea la îndemână pe Bergson și zic elan vital. Și Aristotel putea foarte bine să facă filozofie întrebuințând cuvântul elan vital, și totuși aristotelismul nu se schimba, și Aristotel nu devenea bergsonist.“ Aceasta pentru că „a spune ceva
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe fantasme, destul de nesinceră În esența ei, În fapt copiată direct după scenele de gang bang din filmele porno la modă, difuzate pe Canal+. Ca un omagiu adus lui Karl Marx, care punea În centrul sistemului său, ca pe o entelehie toxică, enigmaticul concept de „scădere tendențială a ratei profitului”, am fi tentați să postulăm, În centrul sistemului libertin În care intraseră Bruno și Christiane, existența unui principiu de scădere tendențială a ratei plăcerii; ar fi și superficial și inexact. Fenomene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa contradicția în care se închid universalismul creștin și particularismul național, Stăniloae recurge la o neașteptată manevră argumentativă, îndumnezeind
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de limbile europene moderne, încît mulți dintre ei au devenit cuvinte internaționale, fie că se folosesc pentru conceptele de bază ale filozofiei și ale logicii (cosmos, dialog, entime-mă, silogism etc.), fie că redau noțiuni specifice unor sisteme de gîndire (aporie, entelehie, eon, homeomerii etc.). Este de la sine înțeles că o asemenea situație favorizează traducerea textelor filozofice, nu numai din greacă într-o limbă europeană modernă, ci dintr-o astfel de limbă în alta. În cazul limbii germane, situația este diferită, deoarece
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa contradicția în care se închid universalismul creștin și particularismul național, Stăniloae recurge la o neașteptată manevră argumentativă, îndumnezeind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]