49 matches
-
prima mișcare literară cu pronunțat caracter de universalitate, studiul abordează, sprijinindu-se pe o bogată bază de exemple, încadrate în arhetipurile deja stabilite, tendințele romantismului în literaturile naționale. Omisiunea elocventă (1973) discută funcțiile și valorile expresiilor stilistice reductive (elipsa, litota, entimema etc.) și consideră că selectarea lor de către autorii moderni este o primă etapă în mișcarea „antiretorică” a curentelor literare moderne. Pornind de la afirmația lui Roman Jakobson că romantismul și simbolismul sunt dominate de metaforă (relația de substituire), iar realismul de
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
început să citesc logica. La început am citit logica să mă vindec, apoi am citit din orgoliu. În logică nu mai regăsești nimic din mizeria vieții, nici o tensiune, nici o greață. Ce angoasă vezi tu într-un modus ponens, într-o entimemă sau într-un sorit? Nimic, numai relații pure. Iei un grup de operații logice, stabilești niște proprietăți ale lor, prezinți proprietățile sub forma unor axiome și dai câteva reguli de derivare. Așa îți iese un sistem axiomatic. Nu știi unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
enunțătorul pare că, în momentul în care enunță [P1], nu prevăzuse [P2], ca și cum [P2] ar trimite la o altă modalitate. [P2] este un argument suplimentar. ÎNSĂ vizează chiar un text complet. De aceea, am putea parafraza sloganul sub forma următoarei entimeme (silogism trunchiat, raționament accesibil tuturor cu rolul de a persuada): (6) Toate răspunsurile se găsesc în cărți / incomplet / (or) Toate întrebările sînt [și ele] în cărți / incomplet / (deci) Toate răspunsurile și toate întrebările sînt în cărți. / complet / De fapt, este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
tuturor cu rolul de a persuada): (6) Toate răspunsurile se găsesc în cărți / incomplet / (or) Toate întrebările sînt [și ele] în cărți / incomplet / (deci) Toate răspunsurile și toate întrebările sînt în cărți. / complet / De fapt, este vorba de o falsă entimemă în măsura în care avem structura: Premisă: Toate A sînt în B Premisă: Toate C sînt în B Concluzie: Toate A și toate C sînt în B. Nu avem structura canonică a silogismului: Premisă majoră: Toate A sînt în B Premisă minoră: Toate
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sînt în B. Nu avem structura canonică a silogismului: Premisă majoră: Toate A sînt în B Premisă minoră: Toate B sînt în C Concluzie: Toate A sînt în C. În acest slogan se găsește iluzia unui raționament silogistic; de fapt, entimema este un silogism bazat pe asemănare și dezvoltat plecînd de la un punct probabil, în direcția și la nivelul publicului: este un raționament care trebuie înțeles de un public foarte larg; transpunînd acest lucru în retorica publicitară, susținem ceea ce scrie J.
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
bazat pe asemănare și dezvoltat plecînd de la un punct probabil, în direcția și la nivelul publicului: este un raționament care trebuie înțeles de un public foarte larg; transpunînd acest lucru în retorica publicitară, susținem ceea ce scrie J.-M. Adam față de entimemă: " Dacă silogismul poate fi trunchiat, atunci suprimarea uneia dintre propoziții este posibilă prin evidența ei și prin ușoara ei recuperare" (1987c, p. 233). Propoziția implicită indică faptul că cititorii pot găsi totul în cărți răspunsurile, dar și întrebările. Astfel, operînd
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
prin sub-tematizare / 109 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? / 111 5. Concluzie / 117 6. Exerciții de analiză secvențială / 118 Capitolul 4. Prototipul secvenței argumentative / 121 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor / 123 2. Schema inferențială, silogismul și entimema / 131 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă / 138 4.2. Revenirea la un text publicitar: Mir Rose / 140 5. Exerciții de analiză secvențială
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea este un fel de intermediar, un punct de tranziție între secvența descriptivă pe care o încheie și mișcarea argumentativă înglobantă. 2. Schema inferențială, silogismul și entimema Putem spune că modelul redus al mișcării argumentative este realizat, în general, prin inducție [dacă p atunci q] și prin silogism (cu varianta incompletă proprie discursului propriu-zis: entimema). În Analitica primă (24b, 18-22) și în Topica, Cartea I, 100a25-100b26 -, Aristotel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care o încheie și mișcarea argumentativă înglobantă. 2. Schema inferențială, silogismul și entimema Putem spune că modelul redus al mișcării argumentative este realizat, în general, prin inducție [dacă p atunci q] și prin silogism (cu varianta incompletă proprie discursului propriu-zis: entimema). În Analitica primă (24b, 18-22) și în Topica, Cartea I, 100a25-100b26 -, Aristotel ne prezintă o primă definiție a silogismului: Silogismul este un raționament prin care, date fiind anumite premise, rezultă de aici, în mod necesar, o nouă propoziție prin simpla
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
concluzii fie absurde, fie amuzante). Să reținem doar că structura silogismului corespunde schemei de bază: [premise (majore și minore)→ concluzie]. În raport cu această structură logică, gândită la modul puțin cam ideal și formal, discursul natural face însă apel mai degrabă la entimemă. La fel se întîmplă și în cele două exemple de texte publicitare, pe care le analizez, mai pe larg, în alte studii (1990: 121-133): (9) Toate virtuțile se află în flori Toate florile se află în miere. MIEREA TRUBERT (10
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nici în Banga nu găsim bule de aer În (9) nu există concluzia silogismului: Deci toate virtuțile sunt în miere". În (10) se subînțelege o premisă: "Nu există decât fructe în Banga". În ambele cazuri, putem regăsi definiția aristotelică a entimemei. Aristotel, în Cartea I din Retorica, precizează că exemplul ca inducție și entimema ca silogism sunt "compuși din puțini termeni și de cele mai multe ori mai puțini decât într-un silogism propriu-zis. Într-adevăr, dacă unul din acești termeni este cunoscut
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
silogismului: Deci toate virtuțile sunt în miere". În (10) se subînțelege o premisă: "Nu există decât fructe în Banga". În ambele cazuri, putem regăsi definiția aristotelică a entimemei. Aristotel, în Cartea I din Retorica, precizează că exemplul ca inducție și entimema ca silogism sunt "compuși din puțini termeni și de cele mai multe ori mai puțini decât într-un silogism propriu-zis. Într-adevăr, dacă unul din acești termeni este cunoscut, nu este nevoie să fie rostit; auditorul însuși operează substituirea" (1357a). Dacă luăm
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sa drept premiu o coroană, este suficient să spunem: a fost învingător la Olimp; inutil de adăugat: la Olimp, învingătorul primește o coroană; este un fapt cunoscut de toată lumea" (ibid). În Cartea II din Retorica, în care se vorbește despre entimemă, adaugă: "Nu trebuie să concluzionăm aici, reluând argumentul de unde era, și nici să trecem prin toate etapele; primul din aceste procedee ar aduce cu sine efectul de ocultare printr-o mult prea mare întindere; celălalt ar fi redundant, pentru că ar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
plus, ca o afirmație ce-i aparține să intre sub incidența acuzației de reclamă mincinoasă. Doar cititorul-interpret își asumă premisa implicitată care permite să se ajungă la o astfel de concluzie "Deci nu se află bule de aer în Banga". Entimema are aici forma de suprafață a schemei inferențiale argumentative [ Dacă p atunci q] și astfel suntem aproape de enunțurile argumentative clasice: (11) Dacă știți să spargeți un ou, știți să faceți și o prăjitură. (Alsa) (12) Daca SAAB ar fabrica mașini
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai degrabă legată de demonstrație și de explicație. Trebuie să subliniem că, în oral, ordinea este predominant regresivă: Se afirmă ceva care mai apoi se justifică sau se explică etc." (Apothéloz et Miéville 1989: 249). Recursul la analiza silogismului și entimemei ne obligă să revenim la forma informațiilor date (sau premise) și la concluzie. Am văzut mai devreme felul în care aceste două unități de bază ale secvenței argumentative se definesc una prin intermediul celeilalte: propozițiile care constituie premisele nu pot exista
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pot solidariza sau pe care o pot contesta. În teoretizarea lui Marc Angenot, retorica manifestului este o "retorică a continuității explicite", adică "ea întărește în enunț ceea ce, altundeva, ar putea fi presupus ori lăsat într-o stare latentă; ea articulează entimema în defavoarea toposului"163. În ipostaza unui discurs politico-ideologic, manifestul mizează, mai mult decât oriunde, pe o finalitate pragmatică, urmărind, la modul cel mai concret, influențarea atitudinii destinatarului. Trebuie semnalat faptul că, în această variantă, manifestul aparține, în marea majoritate a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unui locutor. De aici, se produce o departajare a punctelor de vedere practice și a experienței într-o simbioză în care domină cînd angajarea practică (empatia), cînd efectul (ecoul). V. actualizare, dialogism, etos. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN ENTIMEMĂ. În mod obișnuit, prin entimemă se denumește o specie a silogismului în care una din premise sau concluzia nu este exprimată explicit. Aceasta presupune că, în redarea cu mijloacele limbii, premisa respectivă sau concluzia este elidată și subînțeleasă, iar exprimarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
produce o departajare a punctelor de vedere practice și a experienței într-o simbioză în care domină cînd angajarea practică (empatia), cînd efectul (ecoul). V. actualizare, dialogism, etos. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN ENTIMEMĂ. În mod obișnuit, prin entimemă se denumește o specie a silogismului în care una din premise sau concluzia nu este exprimată explicit. Aceasta presupune că, în redarea cu mijloacele limbii, premisa respectivă sau concluzia este elidată și subînțeleasă, iar exprimarea este eliptică. Dacă, în mod
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
concluzia nu este exprimată explicit. Aceasta presupune că, în redarea cu mijloacele limbii, premisa respectivă sau concluzia este elidată și subînțeleasă, iar exprimarea este eliptică. Dacă, în mod obișnuit, silogismul conține trei elemente de bază, două premise și o concluzie, entimema are numai două elemente, existînd posibilitatea unor redări diferențiate sub aspectul enunțului. Astfel, un silogism are o înșiruire a componentelor de tipul: 1) toți oamenii sînt muritori, iar 2) poeții sînt oameni și, prin urmare, 3) poeții sînt muritori, în vreme ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
are numai două elemente, existînd posibilitatea unor redări diferențiate sub aspectul enunțului. Astfel, un silogism are o înșiruire a componentelor de tipul: 1) toți oamenii sînt muritori, iar 2) poeții sînt oameni și, prin urmare, 3) poeții sînt muritori, în vreme ce entimema se poate formula: 1) poeții sînt muritori, fiindcă 2) toți oamenii sînt muritori (cu lipsa premisei minore) sau 1) poeții sînt muritori, deoarece 2) ei sînt oameni (fără premisa majoră) ori 1) toți oamenii sînt muritori, iar 2) poeții sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt muritori (cu lipsa premisei minore) sau 1) poeții sînt muritori, deoarece 2) ei sînt oameni (fără premisa majoră) ori 1) toți oamenii sînt muritori, iar 2) poeții sînt (și ei) oameni (unde nu este prezentă concluzia). De fiecare dată, entimema presupune, prin urmare, existența unor judecăți subînțelese, iar subînțelegerea este o activitate a receptorului (interlocutorului) și este deseori orientată de starea lui sau de împrejurări. Din punctul de vedere al expresiei, entimema realizează o evidentă economie de mijloace lingvistice, dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unde nu este prezentă concluzia). De fiecare dată, entimema presupune, prin urmare, existența unor judecăți subînțelese, iar subînțelegerea este o activitate a receptorului (interlocutorului) și este deseori orientată de starea lui sau de împrejurări. Din punctul de vedere al expresiei, entimema realizează o evidentă economie de mijloace lingvistice, dar are forță sugestivă și întrunește importante valențe pragmatice. În acest caz, pentru a-i verifica întemeierea din punct de vedere logic, este necesară reconstituirea silogismului complet, recurgîndu-se astfel la inferențe care pot
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în vreme ce, prin inferența mediată, se presupune un silogism propriu-zis, ale cărui elemente au fost reduse formal: toți copacii sînt plante, deci nici un copac nu este animal (de unde se presupune intermedierea judecății plantele nu sînt animale). În folosirea concretă a limbii, entimema se înscrie între mijloacele discursive bazate pe silogism, cînd unele elemente ale lui nu sînt exprimate ca atare, însă și atunci cînd silogismul este fondat pe elemente nesigure, dar probabile. Ca atare, atunci cînd se spune X este poet, există
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deducție (repetiția, metabola, gradația), prin relație (adjuncția, conjuncția, disjuncția), prin consonanță (aliterația, paronomaza, antanaclaza, asonanța, derivația); (6) figuri de stil: prin emfază (perifraza, conglobația, suspensia, corecția), prin întorsura frazei (interogația, exclamația, apostrofa, întreruperea, subiecția, dialogismul), prin apropiere (comparația, antiteza, retroversiunea, entimema, paranteza, epifonemul), prin imitație (hipotipoza, armonismul), parafraza și epifraza; (7) figuri de gîndire ce apar ca efect al imaginației, raționamentului sau al dezvoltării: prin imaginație (prosopopeea, fabulația, rectificarea), prin raționament (ocupația, deliberația, comunicația, concesia, sustentația), prin dezvoltare (expoliția, topografia, cronografia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fraze devine tema celei de a doua a cărei remă furnizează, la rîndul ei, tema frazei următoare. Cităm ca exemplu un text publicitar (analizat în detaliu în Adam 1990: 121-133) pe care-l redau aici sub forma sa autentică de entimemă (silogism incomplet): Schema 6 Tematizarea liniară este catalogată în retorică sub numele de anadiploză, figură sintactică a repetiției care se prezintă ca o reluare, la începutul unei unități sintactice (care poate fi și o frază), a elementului situat la sfîrșitul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]