6 matches
-
în alt loc; ... j) bază meliferă - resursa naturală meliferă alcătuită din flora spontană și plante cultivate; ... k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnică prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în scopul sporirii producției de semințe, fructe și legume; ... l) plante/floră entomofilă - plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor; ... m) stupăritul pastoral/transhumanța - verigă tehnologică în activitatea de producție apicolă, care cuprinde una sau mai multe deplasări ale stupinei temporare în cursul unui an; ��... n) stupăritul staționar/permanent - verigă tehnologică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224912_a_226241]
-
în alt loc; ... j) bază meliferă - resursa naturală meliferă alcătuită din flora spontană și plante cultivate; ... k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnică prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în scopul sporirii producției de semințe, fructe și legume; ... l) plante/floră entomofilă - plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor; ... m) stupăritul pastoral/transhumanța - verigă tehnologică în activitatea de producție apicolă, care cuprinde una sau mai multe deplasări ale stupinei temporare în cursul unui an; ... n) stupăritul staționar/permanent - verigă tehnologică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223982_a_225311]
-
în alt loc; ... j) bază meliferă - resursa naturală meliferă alcătuită din flora spontană și plante cultivate; ... k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnică prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în scopul sporirii producției de semințe, fructe și legume; ... l) plante/floră entomofilă - plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor; ... m) stupăritul pastoral/transhumanța - verigă tehnologică în activitatea de producție apicolă, care cuprinde una sau mai multe deplasări ale stupinei temporare în cursul unui an; ... n) stupăritul staționar/permanent - verigă tehnologică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223980_a_225309]
-
sau stindard; 2 laterale, egale- aripioare; 2 inferioare, concrescute, ce formează carena sau luntrița); androceul din 10 stamine (cu filamente libere sau unite în unul sau două mănunchiuri); gineceu unicarpelar, unilocular, cu una sau numeroase ovule. Polenizarea este, în general, entomofilă (rareori sunt cazuri de autogamie). Fructul este o păstaie (legumă) dehiscentă sau indehiscentă, cu semințe, variate ca formă și mărime. Conțin în structura lor biochimică numeroși alcaloizi: taninuri, saponine etc., motiv pentru care unele sunt toxice. Luând în considerare tipul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și 45% în funcție de soi. În centrul inflorescenței se găsesc florile tubuloase, sterile (galbenele fac excepție de la regulă familiei Asteraceae la care florile tubuloase, din centrul inflorescenței, sunt fertile), de aceeași culoare că și cele ligulate sau maronii. Polenizarea este alogama, entomofila. Fructele sunt achene curbate în formă de secera sau barcă arcuita care formează niște inele (de unde și denumirea în limba germană “Ringelblume” = floare cu inele), cu mici țepi pe suprafață. Achenele din interiorul receptaculului sunt de dimensiuni mai mici decât
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau incluse clasic în familia "Scrophulariaceae" sunt transferate în familia "Plantaginaceae". le sunt plante ierbacee scunde, rareori arbustive semifrutescente, entomofile sau anemofile. Au tulpini scapiforme (excepție face "Plantago indica", cu tulpina ramificată și foliată), florifere, lipsite de frunze, terminate cu inflorescențe. Frunzele sunt de cele mai multe ori grupate în rozetă bazală din mijlocul căreia se ridică tulpina; cele tulpinale alterne (opuse
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]