145 matches
-
publicul confruntându-se direct cu arta contemporană. Surprinderea acestui contact spontan și sincer a fost intenția regizorului italian. Biblioteca publică În același timp, Jacques Grandclaude îl filma pe Rossellini cu intenția de a face “un film științific”, un film de entomolog asupra manierei de a crea. Ideea i-a plăcut maestrului: “Atunci, eu voi fi insecta”, a acceptat el. Filmul lui Rossellini s-a construit oarecum natural, din întâlnirea între Beaubourg și persoanele care l-au invadat. O întâlnire imprevizibilă înainte de
40 de ani de Centre Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105807_a_107099]
-
adâncă te spăl cu apă rece sângele curge în fire răsucite carnea pare un ochi bolnav de conjunctivită corpul tău tangent la soare mă chinuie ca pe brâncuși coloana - ți-ai schimbat linia vieții. de sus cineva privește strada ca entomologul un mușuroi de furnici. ai putea să lași batistele de hârtie pe crengi. durerea ar rămâne atârnată ca un fruct necopt al mâniei. trebuie să înveți să mori în orice secundă. - sunt un copil care vrea să știe cum arată
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xiii.html [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
Lahovary, George Lakeman-Economu [fiul lui Mazar-Pașa, co-fondatorul Partidului Liberal n.a.], Traian Lalescu, Simion Mehedinți, Vasile G. Morțun, Gh. Munteanu-Murgoci, ing. Constantin Osiceanu, Ermil Pangratti, Dimitrie Pennescu-Kertz, Valerius Nicolae-Hatzeg, Ioan Pușcariu, cpt. Radu Rosetti, dr. Șaabner-Tuduri, Ioan G. Saita, Franz Salay [entomolog - n.a.], Constantin Sărățeanu, Gregoriu Ștefănescu, Prințul George Știrbey, Alexandru Tzigara-Samurcaș, ș.a. Dintre colegii săi de facultate, afiliați la S.T.R., îi remarcăm pe George Giuglea [viitor academician - n.a.], ziaristul Bartolomeu Cecropide și profesorii secundari Gheorghe Lefteriu, Dumitru Ionescu-Sachelarie, Ioan Ursoiu și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/enigme-neelucidate/ [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
ele constituie prilejul reflexivității, fiind cu totul aureolate de o puternică notă morală și de iubirea față de familie, moșie și satul ardelean. Narațiunile sunt scrise în stilul concis, sentențios al reflecției înfrigurate: „- Ce bine-ar fi de am cunoaște un entomolog ... , ne-ar putea explica de ce au venit aici toți ... , spune pentru sine Eric. - Știu eu de ce au venit!, țipă la fel de veselă Manuela. Uitați-vă! Totul în jur e pârjolit, doar aici, în grădină, pământul e umed ... S-au adunat să
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Confesiunea_amintire_ca_retori_al_florin_tene_1377619057.html [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
asemenea, aici, acele fără cap pentru broșe și pentru insigne, chiar cu o articulație cu un mic șurub de fixare a broșei (coadă broșei) și acele de pălărie, tijele lungi și subțiri pentru fixat etichete, tijele lungi și subțiri pentru entomologi și articolele similare. Sunt excluse din această poziție: a) Acele de cravată, insignele, acele de pălărie și articolele similare constituind obiecte de podoaba (poziția nr. 71.17). ... b) Pionezele (poziția nr. 73.17). ... c) Baretele și broșele pentru coafura; acele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166463_a_167792]
-
Karl Robert Petri (n. 17 decembrie 1852, Sighișoara - d. 22 noiembrie 1932, ?) a fost un entomolog sas din Transilvania, cunoscut mai ales datorită eforturilor sale de a descrie gândacii din Transilvania. S-a născut la Sighișoara în familia profesorului Michael Petri și a soției acestuia Sară (n. Galter). După absolvirea gimnaziului din Sighișoara (1872) a studiat
Karl Petri () [Corola-website/Science/319476_a_320805]
-
(n. 11 ianuarie 1923 în comuna Negureni, județul Orhei) este un entomolog român, specializat în entomologie agricolă, protecția plantelor, cu accent asupra biologiei, ecologiei și combaterii insectelor dăunătoare plantelor cultivate. Profesorul Teodosie L. Perju este originar din Republica Moldova. S-a născut la 11 ianuarie 1923 în comuna Negureni, județul Orhei (astăzi raionul
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
are loc la începutul secolului al XXI-lea (viitorul recent, relativ cu momentul în care Werber a scris cartea). În lumea oamenilor, Jonathan Wells, primește o casă și un mesaj provocator drept moștenire de la unchiul său care a murit recent, entomologul Edmond Wells. Jonathan începe să investigheze viața și activitățile misterioase ale unchiul său și decide să coboare în pivnița casei, dar nu se mai întoarce. În căutarea sa pornesc mai întâi membrii familiei, apoi forțele de poliție și doi entomologi
Furnicile () [Corola-website/Science/323109_a_324438]
-
entomologul Edmond Wells. Jonathan începe să investigheze viața și activitățile misterioase ale unchiul său și decide să coboare în pivnița casei, dar nu se mai întoarce. În căutarea sa pornesc mai întâi membrii familiei, apoi forțele de poliție și doi entomologi, dar și aceștia dispar fără urmă. În lumea furnicilor, masculul sexuat 327 participă la o expediție de căutare a hranei care este distrusă de o forță misterioasă. El suspectează că o altă colonie dintr-o altă specie de furnici i-
Furnicile () [Corola-website/Science/323109_a_324438]
-
asasinat, 56 pornește să înființeze un nou mușuroi, iar 103 683 călătorește până la "capătul lumii", loc păzit cu strășnicie de niște Pazinici necruțători. Misterul protejat cu grijă de furnici este acela al contactului cu rasa oamenilor, contact mijlocit de descoperirile entomologului Edmond Wells. Acesta se folosise de un culoar subteran care pornea din pivnița sa și ieșea în pădurea Fontainbleu pentru a construi un adăpost subteran din care niciun om nu mai poate reveni în civilizație. Astfel, Jonathan cu familia sa
Furnicile () [Corola-website/Science/323109_a_324438]
-
Acesta se folosise de un culoar subteran care pornea din pivnița sa și ieșea în pădurea Fontainbleu pentru a construi un adăpost subteran din care niciun om nu mai poate reveni în civilizație. Astfel, Jonathan cu familia sa, polițiștii și entomologii sunt nevoiți să pună bazele unei societăți subterane, aflate în contact permanent cu furnicile. Însă un alt grup de oameni distruge unul dintre mușuroaie, iar 56 - devenită acum conducătoarea federației furnicilor roșcate - pune acest atentat pe seama trădării partenerului de discuții
Furnicile () [Corola-website/Science/323109_a_324438]
-
(n. 11 ianuarie 1746, Alton, Hampshire - d. 7 iulie 1799, Brompton) a fost un botanist, entomolog, fitolog, micolog, dar de asemenea un traducător și farmacist englez. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Curtis. William s-a născut în Alton într-o familie de quakeri ca primul fiu al tăbăcarului John Curtis. După absolvirea școlii locale
William Curtis () [Corola-website/Science/337204_a_338533]
-
colecții ale Muzeului "Royal Museum", unul dintre cele mai mari muzee europene ale acelei perioade. Împreună cu vărul său, Wiliam Darwin Fox, era pasionat de colecționarea insectelor, iar multe din descoperirile sale le-a publicat în "Illustrations of British Entomology" a entomologului James Francis Stephens (1792 - 1852). Darwin devine nu numai asistentul, dar și prietenul botanistului, geologului și reverendului John Stevens Henslow (1796 - 1861), față de cursurile căruia manifestă un deosebit entuziasm. La apropierea examenelor, Darwin studiază sârguincios, fiind îndrumat de către profesorul Henslow
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
Giovanni Bianchi (1693-1775). Prin studiile lucrărilor lui Bianchi, Battarra a prins foc pentru științele naturale, mai ales pentru micologie. Mai departe a studiat cu pasiune plăcile colorate din cartea "Sylva fungorum" al părintelui Bruno Tozzi ( de asemenea naturalist, ornitolog și entomolog), al cărui discipol a devenit. În 1741 i s-a oferit o profesură pentru filosofie la seminarul din Savignano sul Rubicone, pe care l-a deținut timp de patru ani. Din 1748 până la sfârșitul anului 1754, Giovanni a întreținut catedra
Giovanni Antonio Battarra () [Corola-website/Science/337247_a_338576]
-
Iorgu Iordan, Constantin I. Parhon, Nicolae Bănescu, Constantin Rădulescu-Motru, Ștefan Ciobanu, Silviu Dragomir. La 14 iunie 1944, C. I. Karadja a depus spre păstrare la Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București importanta colecție de lepidoptere a savantului entomolog Aristide Caradja, trecută la conacul familiei de la Grumăzești de teama bombardamentelor din timpul războiului. A fost eliminat din Academia RPR în 1948. În activitatea sa diplomatică, Constantin I. Karadja, marcat de educația sa umanistă și juridică, s-a ghidat constant
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
se uni apoi într-un singur spectacol. Prima scenă este reprezentată de incursiunea nocturnă în podul unei case vechi (casa văduvei generalului Calomfir) realizată de Ieronim Thanase, un fost copil-minune al Teatrului Municipal, și Vladimir Iconaru, elev de liceu și entomolog amator. Întâlnirea celor doi avusese loc cu două zile înainte pe maidan, elevul inocent fiind ales ca însoțitor în expediție datorită faptului că ducea în mână un porumbel rănit, părând a fi un mesager într-un oraș care pierduse sensul
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
(n. 16 octombrie, 1708, Berna - d. 12 decembrie, 1777, Berna) a fost un medic, anatomist, matematician, fiziolog, botanist, entomolog, publicist științific, poet și politician elvețian în timpul iluminismului. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Haller. Albecht von Haller a provenit dintr-o veche familie berneză, fiind al 5-lea copil al juristului precum funcționarului public Niklaus Emanuel Haller. În
Albrecht von Haller () [Corola-website/Science/312398_a_313727]
-
este un conac care a fost construit între anii 1890-1895 de principele Aristide Caradja (1861-1955), savant entomolog român, pe moșia sa din satul Grumăzești (județul Neamț). Este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Neamț, cu . a fost construit între anii 1890-1895. El a fost construit de principele Aristide Caradja pe domeniul moștenit de el de la părinți
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
conacului a fost amenajat un mic parc dendrologic constituit din arbori seculari de stejar, frasin, carpen, castan, tei, dar și alte specii rare de arbori și arbuști aduși din întreaga lume. În acest conac a locuit o lungă perioadă marele entomolog și membru al Academiei Române, Aristide Caradja (1861-1955). Aici a studiat și a colecționat vestita sa colecție de fluturi (având peste 110.000 de exemplare). În primăvara anului 1944, principele Aristide Caradja a depus spre păstrare colecția sa de lepidoptere Muzeul
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
(n. 28 septembrie/10 octombrie 1884 - d. 8 martie 1967, București) a fost un entomolog român, de etnie german. Fondator al școlii românești de entomologie agricolă. Membru titular (1955) al Academiei Române, profesor universitar la București. A absolvit Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău în 1902 și a studiat la Școala Superioară de Agricultură Stuttgart - Hohenheim
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
Doctor în științe. A fost subinspector la Stațiunea pentru Cultura Tutunului, Secția fitopatologie în 1916-1918. În 1918-1920 - profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău. Din 1921 a fost entomolog la Ministerul Agriculturii din București. Din 1924 - șef al Secției de entomologie agricolă la "Laboratorul de zoologie descriptivă al Facultății de științe la Universitatea din București. În 1940-1944 - Conferențiar universitar la Facultatea de Agronomie din București. Din 1955 - Membru al
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
() a fost un naturalist, entomolog și ilustrator știintific german, care a studiat plantele și insectele, făcând ilustrații (desene) detaliate ale acestora. A trăit, a studiat și a activat în Germania și în Țările de Jos. A făcut o călătorie în Surinam, de unde și-a procurat
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
Constantin Nicolae baron de Hurmuzaki ("germană: Constantin N. Freiherr von Hormuzaki"; n. 3 octombrie 1862, Cernăuți, Bucovina, Imperiul Austriac - d. 23 februarie 1937, Cernăuți, România), a fost doctor în drept, Dr. h. c. în științe, entomolog român, profesor de entomologie și biogeografie la Universitatea din Cernăuți (din 1931) și din 1919 membru de onoare al Academiei Române. Contribuții științifice în domeniul coleopterelor și lepidopterelor din România și în zoogeografie. Constantin a fost descendent unei vechi familii fanariote
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
istorie literară în presa literară și nonliterară din acel timp. În răstimpul 1902-1904, la sugestia lui Matei Cantacuzino, G.T. Kirileanu este recomandat și numit profesor particular în familia prințului Aristide Caragea, din satul Grumăzești, aflat în ținutul Neamțului, unde savantul entomolog avea una dintre cele mai complete colecții de fluturi din lume. În literatura sa epistolară evocă cu talent și minuțiozitate acest topos care l-a impresionat încă din momentul descinderii. Epistolele trimise profesorului și junimistului Constantin Meissner (1854- 1942) conțin
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
Coleoptera), Friedrich Moritz Brauer (Neuroptera și Diptera), Henri Louis Frederic de Saussure (Hymenoptera exclusiv Formicidae), Gustav Mayr (Formicidae și Hemiptera), Ignaz Rudolph Schiner (Diptera), C Felder, R. Felder și Alois Friedrich Rogenhofer (Lepidoptera). Organizarea actuală a muzeului datează din 1876. Entomologii Ganglbauer și Karl Holdhaus (Coleoptera), Rogenhofer și Hans Rebel, Josef Emanuel Fischer von Röslerstamm, Josef Johann Mann (Lepidoptera), Franz Friedrich Kohl, Carl Tschek și Maidl (Hymenoptera), Brauer (Diptera și Neuroptera), și Anton Handlirsch (pentru insectele fosile) au contribuit substanțial la
Muzeul de Istorie Naturală din Viena () [Corola-website/Science/328609_a_329938]