6 matches
-
O mare periferică este o mare care se află la periferia unui ocean înspre care are o largă deschidere. Ea se situează la marginea continentală a oceanului. Termenul este uneori folosit ca sinonim pentru mare epicontinentală. Din punct de vedere oceanografic, având în vedere largile lor deschideri înspre ocean, mările periferice sunt extensii naturale ale oceanului. Din punct de vedere geografic, denumirea de "mare periferică" poate fi sinonimă cu aceea de "mare marginală", cu mențiunea ca
Mare periferică () [Corola-website/Science/322412_a_323741]
-
au avut loc în această eră sunt: Semnele geologice ale proterozoicului sunt mult mai bune decât cele din era precedentă. În contrast cu depozitele adânci de apă din era trecută, proterozoicul prezintă multe straturi care au fost stabilite în mările extinse superficial epicontinental; de asemenea, multe din aceste roci sunt mai puțin metamorfozate decât cele din era precedentă, și multe sunt nealterate. Studiul acestor roci arată că era a avut o creștere masivă și rapidă a continentelor, formând un supercontinent. Primele glaciațiuni cunoscute
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
Marea Sulu, Marea Japoniei, etc. care din punct de vedere oceanografic pot fi considerate ca mări mediteraneene intracontinentale, dar care sunt mări marginale din punct de vedere geologic. Anumite mări pot fi clasate în același timp ca mări intracontinentale și epicontinentale: Marea Mânecii poate fi un exemplu fiindcă este limitată de o masă continentală și în același timp ea acoperă o parte dintr-o platformă continentală. Cu toate acestea, Marea Mânecii este bine conectată la Oceanul Atlantic prin Marea Celtică, ceea ce face
Mare mediteraneană () [Corola-website/Science/322411_a_323740]
-
plantate de mâna omului. Marea Caspică este o unitate acvatica distinctă, succesoare a Mării Sarmatice (Paratethys), fiind unul dintre constituienții acestui domeniu - situat spre estul acestuia, dincolo de Bazinul Euxinic. Apărută în partea de nord a Oceanului Tethys, imensa mare dominant epicontinentală Paratethys s-a format în Oligocen atunci când Tethysul s-a fragmentat succesiv coliziunii dintre plăcile continentale Africană și Eurasiană. Ulterior în marele bazin al Paratethysului a început conturarea unor unități acvatice distincte, Bazinul Caspic aparținând părții orientale a acestuia. Domeniul
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
care este angrenată lumea arabă la ora actuală: Parteneriatul euro-arab din zona afromediteraneeană, organismele de cooperare regională din Africa, Asia și din Golful Persic. Dimensiunile menționate determină trăsături de întindere și masivitate, spațiul arabofon prezentându-se sub forma unei centuri epicontinentale, atât pentru partea nordică a Africii, cât și pentru Asia de sud-vest, cu o zonă de discontinuitate teritorială naturală dată de bazinul Mării Roșii, ce separă peninsula Arabia de Africa. În același timp, între cele două componente continentale ale arealului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Nord-Est, Câmpia Chinei de Nord, Câmpia Cursului Mijlociu și Inferior al fluviului Yangtze, separate de coline și dealuri. Altitudinea de aici coboară până la 500-1.000 m, reprezentând a treia treaptă. De aici, spre est, se întind platforma continentală și marea epicontinentală, formând ultima treaptă a reliefului Chinei, cu o adâncime a apei ce nu depășește 200 m. Munți Lanțurile de munți înalți și maiestuoși, orientați în diferite direcții, formează osatura reliefului Chinei. Cei mai renumiți munți din China sunt Himalaya, Kunlun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]