108 matches
-
Acasa > Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - TELEOMUL - EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAȘINĂRIA TELEVIZIUNII Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Era să greșesc și să-i spun teleomului zeul din mașinărie (Deus ex machina), când bietul de el, departe de-a
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452004820.html [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Era să greșesc și să-i spun teleomului zeul din mașinărie (Deus ex machina), când bietul de el, departe de-a fi zeu și de-a rezolva situații dificile, este doar un epifenomen, adică instrumentul vorbitor și ascultător prin care fenomenul esențial (patronul canalului de televiziune) își înfăptuiește scopul final al politicii sale jurnalistice - aceea de tembelizare a telespectatorilor, fie, atunci când interesele lor coincid, punându-se cu arme și bagaje la dispoziția unui
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452004820.html [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
că atotputernicul internet nu numai că rezolvă tot (știri, filme, documentare, publicații, dicționare, bârfe etc.), dar și amenință să înghită cât de curând televiziunea cu fulgi cu tot. ------------------------------ George PETROVAI Sighetu Marmației, 5 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - TELEOMUL - EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAȘINĂRIA TELEVIZIUNII / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul VI, 05 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452004820.html [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
este singura lume posibilă în infinitul astronomic de posibilități, poate că n-am fost suficient de binecuvântați și cu darul intuiției și al viziunii metafizice, cu darul vederii. (Darul intuiției metafizice) • Trezirea omului din somnul metafizic și mithopoetic este un epifenomen istoric relativ recent. După ce am dormitat o istorie întreagă legănați de vise poetice ne-am trezit acum la o realitate rece pe care încercăm prin toate mijloacele să o înțelegem. Dar trezirea cunoștiintei la realitatea anti-spirituală, a maturității seculare, a
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1485356163.html [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
clară dintre obiectele cu existență independentă și subiectele care le însușesc pe acestea la modul ideal. Relația subiect/obiect ia naștere prin muncă, iar condiția amintită subliniază valențele determinate ale obiectului. Totodată, conștiința nu mai poate apărea, ontologic, ca un epifenomen și devine, prin reflectare, moment al existenței sociale. Reflectarea păstrează un caracter eterogen/ existențial și are, în consecință, o poziție contradictorie; căci, ca reflectare ea este, ontologic, o non-existență, dar în același timă este premisa hotărâtoare pentru instituirea de serii
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Literatura_oglinda_concava_a_societatii_al_florin_tene_1326462769.html [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
Caracterul fără inteligență face mult, inteligența fără caracter nu face nimic”!... Iată de ce spun că Stalin sau „Omul de oțel” (în rusă, stal=oțel), acest personaj foarte puțin instruit, mediocru ca inteligență și cu totul detestabil la capitolul caracter, considerat epifenomen de către istoricul sovietic Roy Medvedev, stârnește interesul cercetătorilor mai degrabă prin miracolul ascensiunii la puterea absolută și a deținerii acesteia vreme de peste trei decenii (din 1922, dată la care - cu toată împotrivirea suferindului Lenin - ajunge secretar general, și până în martie
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479192558.html [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
a făcut loc unei culturi de consum de un nivel extrem de redus. În mod paradoxal, alfabetizarea și relativa educare a populației au fost folosite pentru a o conduce în direcții mai degrabă vicioase, ce țin de modernizarea superficială și de epifenomenele civilizației occidentale, nu de substanța acesteia. În ceea ce privește actualele elite politice, apărute după cincizeci de ani de dictaturi, din închisorile comuniste, din laboratoarele securității și ale partidului comunist, din fabricile și uzinele socialiste care, adesea pe bună dreptate, au falimentat, aceastea
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
relația de dependență a psihicului în raport cu biological și cu patologicul. În acest context Ragaiac are sete de viață, poate și a scriitorului, dar ceva maladiv. Vitalitatea este în mod paradoxal minată în interior. În acest caz literatura nu mai este epifenomen, o proiecție bovarică, așa cum, cu argumente seducătoare, a susținut Călinescu care scria în a sa Istorie că” Rusoaica e un fel de Madame Bovary al virilității întrucât în Ragaiac sunt întrupate aspirațiile oricărui bărbat, fără vreun accident mai deosebit“(cit
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pasionalitatea_ca_reflex_al_imaginarului_in_rusoaica_de_gib_i_mihaescu.html [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
care există un marxist răscopt pe nume Bucurenci !Durând și Eliade studiază manifestările religioase, care sînt fapte de conștiință și nu ‘’abur și fum’’! Cît despre suflet, spirit mă rog, sînt sigur că și tu crezi în existența lui, măcar că epifenomen al creierului, pt că , altfel... n-ai fi pe net. Modalitatea de-a ’’filosofa cu ciocanul ’’proprie lui Nietzsche și dorința supraomului de-a se elibera de servituțile “moralei creștine” așa cum spui tu,coincid pt că implică credință în nihilism
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
în supranatural. Aceste componente ale religiei își găsesc fundamentul în factori adaptativi care se manifestă atât în comportamentul religios (care generează religia) cât și în funcțiuni sociale altele decât religia. Astfel se constată că religia și faptul religios sunt niște epifenomene ale dispozițiilor sociale și cognitive reținute prin selecție pentru valoarea lor adaptativă în materie de relații în interiorul unui grup. Această concluzie este sprijinită de studiile care atestă diferențele în chestiunea religiei observate între bărbați și femei, și care se exprimă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
sociale. Nu există dispoziții specifice religiei, elementele fundamentale și universale ale religiei explicându-se printr-o funcție socială sau cognitivă alta decât funcțiunea religioasă. Aceste funcțiuni sociale sunt esențiale speciei și se explică prin teoria selecției. Religia este astfel un epifenomen al abilităților noastre reținute de către selecția naturală pentru valoarea lor adaptativă în condițiile vieții în grup. Ea ne apare deci ca o exaptație (Stephen J. Gould, care a introdus termenul, definește astfel "o funcție secundară pe care o adaptare ce
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
pierdem în iluzie ca urmare a studiilor sociobiologice recente, este compensat de un supliment de realism care nu poate fi decât benefic ansamblului societății. Principala concluzie care se degajă din analiza evoluționistă a sociobiologiei, este că dacă religia e un epifenomen al dispozițiilor noastre sociale și cognitive, nu putem spera că ea va dispare, fie asta de moarte bună sau provocată. Parafrazându-l pe Horațiu am putea spune " "Alungați supranaturalul (naturalul) pe geam, și el va reveni în galop pe ușă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
această conștiință a diferenței a fost consolidată prin complementul mitologic, care spune (în contradicție cu ce ne dezvăluie istoria) că evreii ar fi venit în Canaan de departe. Din perspectiva biologiei comportamentale, rasismul, machismul, homofobia și religia (inventarea supranaturalului) sunt epifenomene ale dispozițiilor sociale și cognitive umane, pe care nu putem spera să le vedem vreodată dispărând, fie asta de „moarte bună” sau provocată. Cum spune antropologul Daniel Baril (Université de Montréal), „alungați naturalul pe geam, și el va intra înapoi
Rasism () [Corola-website/Science/300838_a_302167]
-
a visului . Această afirmație vine în completarea perspectivei jungiene în viziunea căreia arhetipurile inconștientului sunt corespondente ale dogmelor religioaseʼʼ. În această manieră totul devine un soi de aforism al unei percepții pneumatologice, unde visul, starea de veghe apare ca un epifenomen în care perspectiva ancestrală predomină îndepărtând astfel orice urmă de platitudine. În această cheie, umanul oglindit în lumină, parcurge o serie de etape inițiatice așa cum bine reliefa și Eva de Vitray-Meyerovitch când afirma în lucrarea Rumi și sufismul că stările
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
dus la o luptă pentru putere deschisă cu președintele statului Liu Shaoqi și cu alți revizioniști, aparent asupra chestiunii dacă corupția în sine era o țintă potrivită și necesară de intervenție sau, așa cum a continuat să creadă Mao, un simplu epifenomen al unor tendințe contrarevoluționare subversive. Liu (calificat, în mod ofensator, drept ,,un Hrușciov al Chinei" în momentul înlăturării sale în timpul Revoluției Culturale) și nevasta lui, Wang Guangmei, petrecuseră mult timp studiind condițiile de la țară. Liu fusese în provincia Henan, în timp ce
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
Schnapper, 1994). Regăsim același tip de simplificare prin simetrie și opoziție atunci când se discută despre importanța faptului național. Berlin face din acesta fenomenul politic cel mai general și mai constant al ultimelor două secole (Berlin, 1988); Hobsbawm Îl consideră un epifenomen sau, În orice caz, un fenomen menit să dispară (Hobsbawm, 1992). O referință și o argumentație ternare ne permit nu doar să scăpăm de tirania binară, ci și să precizăm, să nuanțăm și să completăm descrierea fenomenului național, fără a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În tot mai mare măsură a nevoilor umane, controlul asupra naturii (inclusiv asupra naturii umane) și, mai ales, În ceea ce privește proiectarea unei ordini sociale pe măsura Înțelegerii științifice a legilor naturale. Această ideologie Își are originea, desigur, În Occident, ca un epifenomen al progresului științific și industrial fără precedent. Modernismul extrem nu trebuie confundat cu practica științifică. După cum sugerează și termenul „ideologie”, el era În fond o credință ce Își fonda legitimitatea pe știință și tehnologie. În consecință, era vorba de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
aici teorii explicative ale fenomenelor negative problematice. O asemenea analiză conferă instrumentul predicției apariției p.s. și a dinamicii lor. 2. Diagnoza formelor de conștientizare a problemelor sociale. Conștientizarea problemelor reprezintă un palier esențial al dinamicii p.s. Acestea nu sunt simple epifenomene, reflectări mai mult sau mai puțin adecvate, ci o parte crucială a procesului de funcționare a sistemelor sociale. Analiza p.s. include obligatoriu estimarea colectivă a problemei-stare: existența percepută a acesteia, estimarea dimensiunilor și gravitatea ei, poziția ocupată în sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care haina e ameliorată și în care oamenii se interesează de mobilare. Aceste două etape ale procesului de consum sunt clar marcate: linia de demarcație separă aproximativ jumătate din populație. Această utilizare tardivă a mărfii rămâne secundară; utilizarea este un epifenomen provenind din natura obiectelor de import fabricate în Europa în cadrul unei economii integral monetarizate și destinate utilizării. La Okelataka, cel care utilizează farfurii o spune sus și tare, deschide larg ușile casei pentru ca tot satul să-l vadă mâncând; el
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
libert...ții lor asociindu-se altui ansamblu. Ar fi crud și riscant s... le dezam...gim Inc... o dat.... Concluzie Divizarea Europei, intervenit... dup... r...zboi ca urmare a manevrelor expansioniste ale URSS-ului stalinist, nu a fost un simplu epifenomen. Timp de jum...țațe de secol, partea estic... a continentului a tr...it aproape total rupt... de cea vestic.... Ambele p...rți au sl...bit leg...turile dintre ele și, În unele cazuri extreme, le-au ț...iat de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
observat, spre exemplu, Nancy Fraser nu pot fi conceptualizate în mod adecvat ca cereri la redistribuție (economică), ci doar ca cereri la recunoaștere (culturală). În orice caz, ele nu pot fi rezolvate prin măsuri redistributive, de vreme ce nu sunt un simplu epifenomen al nedreptăților economice. Nedreptățile care au condus la izbucnirea lor nu sunt nedreptăți cauzate în primul rând de ordinea economică a societăților occidentale (piața liberă), ci de patternurile (sau stereotipurile) culturale dominante ale acestora (patternuri precum, de pildă, androcentrismul, rasismul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de sens. Conștiința justifică, raționalizează decizii luate de altcineva. împreună cu discreditarea conștiinței intervine și o discreditare a simbolului. Hermeneuticile rabinice, negative, "maeștrii bănuielii" nu acordă simbolului decât un adevăr deplasat. Nietzsche, Freud și Marx fac din cultură și simbol un epifenomen. Desigur, simbolul există, dar el spune altceva decât pare să spună: voința de putere (Nietzsche), lupta de clasă (Marx) sau pulsiunile inconștientului (Freud). Hermeneuticile negative, rabinice practică, ca și hermetismul, o ontologie a secretului. O hermeneutică pozitivă concepe textul ca
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Erdman, din care am extras citatele pe parcursul studiului meu) face concesii serioase dimensiunii lor alografice și subminează, în chip inevitabil, componența lor autografica. Estetică vizuală și estetică textuala nu trebuie interpretate, în cazul lui Blake, drept manifestări separate, ci drept epifenomene complementare ale eului creator 119. În această secțiune, m-am axat și voi continua să mă axez asupra artei verbale a lui Blake, fiindcă aceasta face obiectul explicit al exegezei mele. Totuși, cateva observații în marginea artei vizuale a artistului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
să ne întrebăm care sunt scopurile artistice ale lui Blake atunci cand utilizează asemenea materiale" (1978, p. 26). După cum am subliniat, ingredientele poetice de strictă actualitate istorico-politică sunt exploatate la maximum de eul creator tocmai pentru că acesta interpretează ciclul social că epifenomen al viziunii simple din sistemul său cuaternar. Că și în cazul profeției America, simbolicul Preludium necesită o analiză succinta. Versurile sunt saturate de expresii evocând mistuirea: "first born & first consum'd" (E: 60), "Consumed and consuming" (E: 60), "sieze the
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel la ordinea esențială 8. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]