59 matches
-
sunt cel mai frecvent observate în limfonoduli și rinichi. Limfonodulii devin inflamați, edematiati și hemoragici. Hemoragiile în rinichi pot varia de la dimensiunea unei peteșii greu vizibile până la hemoragii echimotice. Hemoragii similare pot fi, de asemenea, observate în vezica urinară, laringe, epiglota și cord și uneori răspândite pe seroasele abdominale și toracale. Este adesea întâlnită encefalita nonpurulenta. Pot fi observate leziuni datorate infecțiilor secundare ce pot induce în eroare medicul veterinar. Infarctele splenice sunt considerate patognomonice, dar nu sunt întâlnite frecvent. 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
angiografie cu substracție digitală - teste de identificare a papiloma virus (papilomatoza malignizată) - markeri tumorali - flow-citometrie, morfometrie. ● Pentru depistarea metastazelor: - ecografie cervicală, limfografie cervicală - radiografie toracică - ecografie abdominală - scintigrama osoasă. III. MALFORMATII CONGENITALE ALE LARINGELUI 1. Laringocel 2. Laringo-traheomalacie 3. Malformațiile epiglotei 4. Chisturi congenitale Pentru diagnosticul lor se utilizează: - hemoleucograma și formula leucocitară - VSH, fibrinogen, CRP - uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie - radiografie toracică - tomografie laringiană în plan frontal - radiografie cervicală profil - CT sau RMN cervical nativ și cu substanță de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227462_a_228791]
-
serodiagnostic - titrare în dinamică a Ag hemaglutinoinhibanți, seroneutralizanți, fixatori de complement; rinocitodiagnostic Koleaditkaia; TRAUMATISMELE LARINGO-TRAHEALE Terapie: ● conservator: - internare - repaus vocal - umidifierea aerului inspirat - corticoterapie - antibiotiterapie ● chirurgical: - traheostomie - rezolvarea chirurgicală (reducere fracturi os hioid,cartilaj tiroid,cricoid,sutura mucoasei, ancorarea/excizia epiglotei,repoziția/excizia cartilaje aritenoide,sutura T-T laringo-traheală,stentare laringiană cu stent laringeal/tub silicon, prevenția aderențelor la nivelul comisurii anterioare prin plasare de silastic) INFLAMAȚIILE ACUTE ȘI CRONICE ALE LARINGELUI 1. Laringitele acute - repaus vocal - evitarea fumat/alcool - folosirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227462_a_228791]
-
sunt cel mai frecvent observate în limfonoduri și rinichi; - limfonodurile devin tumefiate, edemațiate și hemoragice; - hemoragiile în rinichi pot varia de la dimensiunea unei peteșii abia vizibile până la hemoragii echimotice; - hemoragii similare pot fi de asemenea observate în vezica urinară, laringe, epiglotă și cord și uneori răspândite pe seroasele abdominale și toracale; - este adesea întâlnită o encefalită non-purulentă; - pot fi observate leziuni datorate infecțiilor secundare care pot induce în eroare medicul veterinar; - infarctele splenice sunt considerate patognomonice dar nu sunt frecvent întâlnite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220391_a_221720]
-
angiografie cu substracție digitală - teste de identificare a papiloma virus (papilomatoza malignizată) - markeri tumorali - flow-citometrie, morfometrie. ● Pentru depistarea metastazelor: - ecografie cervicală, limfografie cervicală - radiografie toracică - ecografie abdominală - scintigrama osoasă. III. MALFORMATII CONGENITALE ALE LARINGELUI 1. Laringocel 2. Laringo-traheomalacie 3. Malformațiile epiglotei 4. Chisturi congenitale Pentru diagnosticul lor se utilizează: - hemoleucograma și formula leucocitară - VSH, fibrinogen, CRP - uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie - radiografie toracică - tomografie laringiană în plan frontal - radiografie cervicală profil - CT sau RMN cervical nativ și cu substanță de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227758_a_229087]
-
serodiagnostic - titrare în dinamică a Ag hemaglutinoinhibanți, seroneutralizanți, fixatori de complement; rinocitodiagnostic Koleaditkaia; TRAUMATISMELE LARINGO-TRAHEALE Terapie: ● conservator: - internare - repaus vocal - umidifierea aerului inspirat - corticoterapie - antibiotiterapie ● chirurgical: - traheostomie - rezolvarea chirurgicală (reducere fracturi os hioid,cartilaj tiroid,cricoid,sutura mucoasei, ancorarea/excizia epiglotei,repoziția/excizia cartilaje aritenoide,sutura T-T laringo-traheală,stentare laringiană cu stent laringeal/tub silicon, prevenția aderențelor la nivelul comisurii anterioare prin plasare de silastic) INFLAMAȚIILE ACUTE ȘI CRONICE ALE LARINGELUI 1. Laringitele acute - repaus vocal - evitarea fumat/alcool - folosirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227758_a_229087]
-
sunt cel mai frecvent observate în limfonoduri și rinichi; - limfonodurile devin tumefiate, edemațiate și hemoragice; - hemoragiile în rinichi pot varia de la dimensiunea unei peteșii abia vizibile până la hemoragii echimotice; - hemoragii similare pot fi de asemenea observate în vezica urinară, laringe, epiglotă și cord și uneori răspândite pe seroasele abdominale și toracale; - este adesea întâlnită o encefalită non-purulentă; - pot fi observate leziuni datorate infecțiilor secundare care pot induce în eroare medicul veterinar; - infarctele splenice sunt considerate patognomonice dar nu sunt frecvent întâlnite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169685_a_171014]
-
din procesele maxilelor, lame orizontale și mucoasă cu formațiuni odontoide dispuse în creste transversale. Faringele este o cavitate tubulară la nivelul căreia se încrucișază calea respiratorie cu cea digestivă continuănd cu laringele și esofagul. Deschiderea laringelui e acoperită de o epiglotă. Comunică cu fosele nazale și trompele lui Eustachio. Esofagul este un tub lung, dilatabil, paralel-dorsal față de trahee. Comunică în abdomen cu stomacul prin orificiul cardia. Stomacul este simplu, are forma unei retorte la care se observă curburile mare și mică
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
Faringele este organul în care se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă. Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o proeminență, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este și organul vorbirii, deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
extrapulmonară). a constă, de regulă, dintr-un inspir profund urmat de apropierea corzilor vocale, închiderea glotei și contracția bruscă a mușchilor expiratori (intercostali interni, abdominali), însoțită de creșterea presiunii intratoracice cu peste 100 mm Hg. Ca urmare, corzile vocale și epiglota se deschid, aerul este expulzat cu viteză mare, de 25-1000 km/oră, antrenând particulele iritante, corpii străini, gazele iritante și secrețiile din bronhii sau trahee spre exterior. Tusea poate fi voluntară sau involuntară (reflexă). Tusea involuntară este rezultatul stimulării în
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
distant articulat de altele prin mușchi sau ligamente. El este ancorat de mușchi din partea anterioară, posterioară și inferioară, ajutând la mișcarea limbii și la înghițire. El furnizează suport pentru mușchii podelei gurii de sus, a laringelui de jos și a epiglotei și a faringelui în spate. Numele său este derivat din cuvântul grecesc "hyoeides" care înseamnă „de forma literei upsilon” ("υ"). constă într-o parte centrală, sau corpul central, și din două perechi de coarne, cea mare și cea mică. Cel
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
mai hrănește un țesut și se usucă, ca la un pom o creangă. Dacă țesutul e o porțiune de mușchi la un braț sau la un picior, faptul n-are nici o importanță (dacă atrofia nu e progresivă). Dacă e la epiglotă, cum e cazul dumneavoastră, chestiunea pare dramatică, dar nu trebuie s-o luați în tragic, s-ar putea să aveți o carență a unor vitamine din pricina anilor pe care i-ați petrecut pe unde ați fost. Încercăm întîi așa să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
unei femei, grozave din toate punctele de vedere și din pricina ei am făcut și închisoare și nici nu m-am putut însura. Dom' profesor, toate celelalte mi se păreau niște oițe stupide, cu glasul lor cristalin care era doar meritul epiglotei, sub el un vid absolutamente total, des tetes de linotte, cum spun francezii, păsărici vorbărețe și zăpăcite. Femeia asta însă avea ceva în cap, o idee universală și formidabilisimă... Pot să v-o spun, sînteți profesor de filozofie, o s-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
abordul medicului stomatolog în plagă. Câmpul operator nu este îngreunat de prezența sondei de intubație astfel încât detubarea accidentală a pacientului are un risc minim. Detubarea accidentală în timpul unei anestezii generale cu relaxare profundă a pacientului, în condițiile în care vizualizarea epiglotei, a corzilor vocale și a traheii este mult îngreunată de sângerarea din plagă, de instrumentarul chirurgical, cât și de câmpurile sterile, fac din aceasta una dintre cele mai de temut urgențe ce pot apărea în cursul unei intervenții chirurgicale, atât
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Sunt tumori rare, existând aproximativ 800 de cazuri raportate în literatură, diagnosticul lor, rareori, făcându-se preoperator [15]. Tipic, aceste tumori se dezvoltă în spațiul pleural, dar au fost raportate și alte localizări, cum ar fi meningele, cavitatea orală, faringele, epiglota, glandele salivare, tiroida, sânul, rinichiul, măduva osoasă [15], cavitatea peritoneală, retroperitoneul, tractul respirator superior și inferior, cordul [12]. Deși apar la pacienți cu vârsta cuprinsă între 5 și 87 de ani, tipic tumorile fibroase pleurale localizate sunt prezente în decada
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
reflex de expir forțat după o inspirație profundă. Inspirul este urmat de apropierea corzilor vocale, închiderea glotei și contracția bruscă a mușchilor expiratori (intercostali interni, abdominali), însoțită de creșterea presiunii intratoracice cu peste 100 mmHg. Ca urmare, corzile vocale și epiglota se deschid, aerul este expulzat cu viteză mare, de până la 280 m/s, antrenând corpul străin din bronhii sau trahee spre exterior. Reflexul de tuse produs de iritația mecanică sau chimică a căilor respiratorii (laringe, trahee, bronhii) este de o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fiind de oprirea respirației, datorită relațiilor de vecinătate dintre centrii respiratori și centrul deglutiției (fig. 107). . Timpul faringian al deglutiției se caracterizează prin: ridicarea vălului palatului, contracția mușchilor suprahioidieni, ridicători ai laringelui și laringelui, închiderea glotei și acoperirea ei cu epiglota, relaxarea mușchiului cricofaringian (sfincter hipofaringian) și contracția mușchiului constrictor superior al faringelui. În momentul închiderii traheii și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
înapoi și o ridică ușor, fapt ce împinge bolul alimentar în faringe. Timpul faringian constă în deplasarea bolului alimentar din faringe spre esofag, în condițiile în care ridicarea palatului moale oprește accesul în nazofaringe și orificiul laringian este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorită undelor peristaltice. Relaxarea cardiei, sfincter situat la baza esofagului, permite trecerea alimentelor în stomac. Tonusul acestui sfincter se mărește pe măsura progresiei digestiei. Reglarea deglutiției se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în momentul în care alimentele pătrund în cavitatea bucală și sunt mestecate, iar cea faringiană apare în momentul în care alimentele sunt impinse către esofag. În această fază alimentele străbat faringele, iar orificiul superior al laringelui (glota) este acoperit de epiglotă. În situația în care musculatura palatului moale și a gâtului este slabă, alimentele trec în căile aeriene determinând înecarea pacientului. În acest caz kinetoterapeutul va învăța familia modul de aplicare al manevrei Heimlich, manevră ce permite eliminarea corpului străin de la
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]