632 matches
-
de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic. “( Către A.Chibici-Râvneanu, 12/24 ian.1884, din sanatoriul Do0bling din Viena, în Convorbiri literare, 1906, p.1000).Aprecierea entuziastă a Epigonilor de către Veronica Micle îl face pe Eminescu să se confeseze:”E o concepție pe care o făurisem la Viena, într-un élan de patriotism.Trecutul m-a fascinate întotdeauna.Cronicile și cântecele populare formează în clipa de față un material
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
și creștinești, ne-au fost salvate de... Biserica Ortodoxă, „Mama neamului nostru românesc” cum o numea poetul național nepereche, Eminescu. Ea ne-a primit în Catedrala Marii Uniri, prin căldura ei sufletească și dumnezeiască; ea, cea prigonită și umilită de epigonii actuali, ne îmbrățișează și îmbărbătează, ne dă o speranță de... un mâine mai bun, o speranță după cum spunea Petre Ispirescu, care „Are bunul de a consola, chiar dacă realitatea arată omului, într-un chip ironic, lucrurile cum sunt”. Cuvintele Ierarhului PATRIOT
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE by http://uzp.org.ro/1918-alba-iulia-2016-orasul-unirii-si-speranta-invierii-noastre/ [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
ne gândim numai la Doina, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, și La Bucovina, dar și la naționalismul întreg din opera lui Eminescu, în cadrul căruia motivele folclorice din Călin, Ce tele legeni codrule..., Revedere etc., simțământul tradiției culturale din Epigonii, al celei istorice din Scrisoarea a III-a și activitatea ziaristică de la Timpul, ca să nu vorbim decât de scrieri foarte cunoscute, alcătuiesc cea mai încheiată structură națională (s.n.). În continuare, Vladimir Streinu nuanțează, pe același ton calm, în care serenitatea
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Sărmanul Dionis, Archaeus, Avatarurile faraonului Tla. În intenția lui Eminescu era să realizeze un roman al unei generații chinuite de sentimentul neputinței de a se realiza cu titlul Naturi catilinare, lucrare care exprimă ideea degradării valorilor, idee întâlnită apoi în Epigonii, Scrisoarea a II-a și din care realizează fragmentul Geniu pustiu, apreciat de G. Călinescu ca „poem în proză” și ca „întâiul jurnal interior românesc construit așa cum Goethe l-a realizat în al său Werther”. Geniu pustiu Preambulul romanului pornește
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/proza-eminesciana-i-referat-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
să vă fiu foarte... contemporan, așa cum veți observa în colajul de imagini ale acestei cărți de patrimoniu, în care eu îmi permit să cânt, să descânt și să încânt Limba Românească fiind trăitor acum, în acest timp al nonvalorilor și epigonilor rapace... Regăsindu-mă în această carte cu o copertă de vis, cartonată artistic, având pagini luxoase, lucioase și groase din hârtie scumpă destinată albumelor de artă, dar mai ales alături de Eminescu, Goga, Blaga, Bacovia, Nichita, Păunescu, Vieru... nu pot decât
PRIMA EDIŢIE A UNEI COLECŢII DE PATRIMONIU A SCRIITORILOR ROMÂNIEI MARI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Limba_romana_este_patria_mea_romeo_tarhon_1391607208.html [Corola-blog/BlogPost/360308_a_361637]
-
decis că Ovidius va avea un vlăstar în ale literelor, și acesta va fi Eminescu. Nu este o întâmplare că Luceafărul poeziei românești se simte urmașul Romei și își întreabă retoric, cu îndurerată mirare, contemporanii: „Voi sunteți urmașii Romei?” Nu epigonii erau coborâtori din vița „nobilă latină”, ci el, adevăratul urmaș-poet al lui Ovidius. Publius Ovidius Naso a rămas pentru eternitate la Tomis. La fel și Eminescu. Sub cerul mării, sub strigătele pescărușilor, sub strălucirea soarelui și a stelelor, Ovidius și
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1452793296.html [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
multă gălăgie, zbânțuială, țipete, așa că, Țuțu, prietenul meu, ne-a propus să mergem undeva, într-un colț liniștit. Ne-am dus în curtea școlii, pe un maidan din spatele w.c.-ului, cu bălării înalte de cucută. Țuțu a-nceput să citească:...”Epigonii”...”Veneră” și „Madonă”...”Sara pe deal”...”Mortua est”...”Scrisorile”...cufundându-ne tot mai mult în oceanul eminescian de frumusețe și idei magice, care ne-au răvășit simțirea. Ascultam cu toții vrăjiți, aproape fără să mai respirăm. Când ne-a citit ” Rugăciunea
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
nostru mediu de salarizare Și a nivelului nostru mediu de muncă Creatoare Fără de care Noi nici nu am ști Pe ce lume am trăi, de copii! Slavă! Că el muncește și acum, Pentru noi, Și el, și cu ai lui, Epigoni, Stau la bază Înaintării noastre Pe noi culmi În societatea tot mai înaltă, În care ne vom înghesui din nou Proprietari, cu chiriași, Pe rații și venituri minim garantate, Muncind, La lopată, la pila, la șaiba, și la cazma, Pentru
LIVIU FLORIAN JIANU by http://confluente.ro/articole/liviu_florian_jianu/canal [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
Steaua noastră luminatoareA nivelului nostru mediu de salarizareși a nivelului nostru mediu de muncăCreatoareFără de careNoi nici nu am știPe ce lume am trăi, de copii!Slavă! Că el muncește și acum,Pentru noi,Și el, și cu ai lui,Epigoni,Stau la bazăînaintării noastrePe noi culmiîn societatea tot mai înaltă,În care ne vom înghesui din nouProprietari, cu chiriași,Pe rații și venituri minim garantate,Muncind,La lopată, la pila, la șaiba, și la cazma,Pentru îndeplinirea viselorTot mai edificate
LIVIU FLORIAN JIANU by http://confluente.ro/articole/liviu_florian_jianu/canal [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
Cea care mi-a mănat mama de lângă mine. A pus un semn la picioarele mele pe care, m-a averitzat ea, n-am dreptul să-l depășesc. Iată de ce, m-a depășit el pe mine. Răsună un clopot în mine. Epigonii gândurilor mele trezesc fiarele pe care prezența ei le îmblânzea. Aș vrea să fiu acolo unde mi-i gândul, adică la mama...Cât de dor mi-i de omul care mă iubește mai mult decat mă iubesc eu? Oceanic! De-
PREMIUL I LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1473853291.html [Corola-blog/BlogPost/379393_a_380722]
-
G. Călinescu afirma: „Profunditatea poeziei stă în aceea că odată o ușă deschisă, zece porți se dau la o parte zgomotos și simultan peste amețitoare perspective. Testament apare ca o estetică plină de probleme și de puncte“. Dacă Eminescu în Epigonii definea poezia ca „voluptos joc de icoane și de glasuri tremurate / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea“, și Tudor Arghezi definește poezia ca „Umbra și lumina care catifelează natura și-i dau omului senzația că trăiește cu
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
firesc, iar nu crispat ori prefăcut, ca acum, care va vorbi limba curată românească și nu cea murdărită de mitocani, analfabeți, inculți și țoape. Lui i se opun însă, cu subtilitatea lecturilor trecutului pe care-l detestă, (și) intelectualii autoititulați, epigonii cu pretenții fără fundament, pe care, dacă îi radiografiem și-i citim, în amonte, nu sunt decât urmașii școliți și rafinați ai ideologiei brutale și perfide, comuniste, de care am crezut că am scăpat cu totul și definitiv. Aceasta probează
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
al Imperiului Cezaro-Crăesc, îl primește cu brațele deschise. Acum ia contact cu filozofia timpului prin profesorii renumiți ai Universității vieneze. Și ceea ce este hotărâtor pentru el, publicarea în revista ,,Convorbiri literare” a primelor creații de valoare: ,,Venere și Madonă” și ,,Epigonii”. Iacob Negruzzi îl informează imediat pe Titu Maiorescu despre frumoasele creații ale necunoscutului poet. Un capitol aparte din viața lui este epoca veroniană, femeia care-i captivează toate simțurile și scrie cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/163_de_ani_de_la_nasterea_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1358002116.html [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
-ntre Calliope și Erato La hora celor nouă muze Iar prea-sfioasele nimfe Camene Te-or săruta pe frunte cu a lor buze. Poate Bacovia e dus la templu Să inspecteze-n hruba cu păcat Sicriele de plumb și smoală A epigonilor ce vor pleca spre iad. Acolo sus e veșnic primăvară Și s-a deschis pentru poeți tot ceru' Te-așteaptă ingerii și Domnul Cu bucurii... dragă Grigore Vieru ! Iar noi, care-am rămas acasă Atâta timp cât vom mai fi pe lume
ODĂ PENTRU GRIGORE VIERU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_oda_pentru_grigore_vieru_george_roca_1329215775.html [Corola-blog/BlogPost/356329_a_357658]
-
și drept, se știe, Eminescu-i, liantul dintre noi și Dumnezeu ! Născut pentru-a muri, trăind acut o veșnicie, El dusu-ne-a-n sfere-nalte pentru-al simți mereu ! Ne-au vrut, strămoșii noștri, să fim frumoși în toate, Dar astăzi suntem epigoni cu versul rupt în coate! Nu-i ușor a scrie versuri Când de toate ai a spune, Dând idei și înțelesuri Ce din suflet au să sune! Eminescu să mă ierte, ... Citește mai mult Nu erau, pe-atunci, nici „Site
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
și drept, se știe,Eminescu-i, liantul dintre noi și Dumnezeu !Născut pentru-a muri, trăind acut o veșnicie, El dusu-ne-a-n sfere-nalte pentru-al simți mereu !................................................................................ Ne-au vrut, strămoșii noștri, să fim frumoși în toate,Dar astăzi suntem epigoni cu versul rupt în coate!.................................................................................Nu-i ușor a scrie versuriCând de toate ai a spune,Dând idei și înțelesuriCe din suflet au să sune!Eminescu să mă ierte,... XXIV. NU ȘTIU CUM SUNT ALȚII, DAR EU..., de Virgil Ursu, publicat în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
de Istorie și Civilizatie Europeană - Iași al Academiei Române. Pe 6 iunie ar fi împlinit 74 de ani. Durerea este grea. O tragedie pentru istoriografia românească, ai cărei stâlpi de rezistență cad rând pe rând, lasând loc liber brigăzilor roșii de epigoni și venetici. Gh. Buzatu a fost un cavaler neîntrecut al Adevarului absolut. Un mare luptător pentru cauza națională. După mine, Profesorul Gheorghe Buzatu a fost și rămâne expresia desăvârsita a naționalismului sublim, a naționalismului cult, a naționalismului viu, care arde
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
vizitatorilor și alte monumente emoționante, precum mormântul familiei lui George Pop de Băsești unde au putut citi poezia dedicată revoluționarului român la zece ani după moarte de către poetul Octavian Goga: „E un capitol de istorie națională./ În cripta de la Băsești/Epigoni ai țării mele/Veniți la ea să învățați dragostea de neam!” Mergând pe Drumul Crucii, o alee betonată, ce are marcate cele 14 opriri simbolice ale urcării Golgotei, excursioniștii au ajuns la Mânăstirea greco-catolică construită pe locul unde a izbucnit
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
de câte ori'', Emine, noaptea te-a uitat pe drum! Ai prins luna-n palma dreaptă și Luceafărul n-a vrut Niciun mâine să mai vină peste azi.Și te-a durut Când simțit-ai ''floare-albastră'' că s-a dus de lângă tine. Epigonii, împărații ți-au furat fără rușine Ce-ți era mai drag pe-atuncea, și aștepți și-acum un dor De corola cea albastră, de parfumul florilor... Știm, că ne privești de sus dintr-o toamnă care doare Când ne plouă
ÎŢI PLÂNGEM VERSUL ŞI ACUM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/violetta_petre_1434485857.html [Corola-blog/BlogPost/374802_a_376131]
-
-i picteze nemurirea într-un ireal tablou, Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou, Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel. Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi, Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor? Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi. Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii? Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii. Citește
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
-i picteze nemurirea într-un ireal tablou,Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou,Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel.Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi,Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor?Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi.Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii?Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii.... II
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
nu a încetat să funcționeze, în pofida faptului că moștenirea sa literară constă în (numai!) cinci poezii; intuiția poetului în a depista o nouă sensibilitate și un mod particular de comunicare a ei pot face cât o bibliotecă . Mihai Eminescu, în Epigonii , la un bilanț al “scripturilor române”, îl evocă în dubla ipostază de militar și oștean: L-ale țării flamuri negre Cîrlova oștirea cheamă / În prezent vrăjește umbre din al secolilor plan. Poetul necuvintelor îl vede: Întemeietor nu de stat, ci
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_carlova.html [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
revista lui C. Dobrogeanu-Gherea, cel pe care îl cu-noscuse prin intermediul lui Al. Vlahuță, bun prieten și coleg de liceu la Bârlad. A mai colaborat la „Lumea nouă literară și științifică”, „Noua revistă română”, „Sămănătorul”, la publicațiile ieșene „Tribuna conservatoare”, „Arta”, „Epigonii”, „Opinia”, la „Moldova” (Botoșani). Semnând, alături de G. Ibrăileanu și H. Sanielevici, în „Curentul nou” din Galați (1905-1906), va fi, împreună cu C. Stere, din martie 1906 până în martie 1907, director al „Vieții românești”. După ce părăsește revista ieșeană, va reveni sporadic în
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești by http://balabanesti.net/2011/07/10/paul-bujor-un-nume-de-rezonanta-al-orasului-beresti/ [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
-i dincolo de formă, Dar salivând în versuri fără prejudecăți, Cerșind un zâmbet muzei, din lumea ei anomă. Te crezi fidel peniței și-n visul conjugal Aduci obscuritatea pretinsului talent Și-n versuri ce-nspumează amonte și aval, Tânjești recunoștință, tu, epigon latent! Te-ai cocoțat pe umeri de serbede figuri Și-nnebunind o slovă, între doi sâni și pubis, Uiți universul cald și necuprins de friguri, Ce-ascunde o soție, fără furori de Isis. Răscoci o seacă pâine, probându-ți impotența În fața
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1459160337.html [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
sfârșit. Nici Sadoveanu nu mai este mare, Iar Topârceanu, nu e o valoare! Din manuale-s scoși la repezeală, Fără gândire, fără socoteală. Să-nvețe nu mai știu bieții copii, Ce mai e „modern”pentru a doua zi! Ei sunt „epigonii”, celui din înalt, Ce pentru noi „Luceafărul”...a creat. Iar din genunea vremilor apuse, El ne-a adus„ Scrisorile” la ușe! „Țara lui de glorii, țara lui de dor”... La trecutu-i mare,halal viitor!!! Mihai Eminescu, este depășit, Scos
DÂNŞII PENTRU CINE SCRIU? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_zidaru_1403382430.html [Corola-blog/BlogPost/357256_a_358585]