252 matches
-
Articolele Autorului La colțul străzii, stă un cerșetor, amforă-n frig, mimând un biet decor, își scutura de ierni omătu-n suflet, strângând în pungă chinul, fără urlet. L-au strâns în lanțuri noduri de cearceaf, scriind cu sânge dezvelit, un epigraf, pe ale străzii lespezi dulci, de cretă, iluzii prinse-n fum de eprubetă. Ploua cu toamne peste ochii goi, udând amaru-ntins prin glod de foi, el, doar privea și îmbrăca stafii! un solitar cinstit cerșind iluzii vii. Autor Doina Bezea
CERȘETORUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1471163554.html [Corola-blog/BlogPost/365207_a_366536]
-
a cărții Vioricăi Feierdan. Serviciul militar, comemorarea celor mai negre momente din istoria armenilor, petrecute în anul 1915, minoritate ce trăiește în țara noastră „aproape un mileniu, răspândiți în mai toate regiunile țării, prima atestare a prezenței lor fiind un epigraf din anul 967, pe o piatră de mormânt din Cetatea Albă”, sunt teme tratate cu responsabilitate, reflecții și asociații, ce lărgesc, prin competență, aria informațională a articolelor. Din nevoia de a promova nou-veniții în literatură, Mariana Cristescu „încălzește” cuvintele cu
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442679082.html [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
și luptă, poetul se dimensionează la măreția de a fi “ cineva“, conștient că veacul său mărunt va fi depășit de propria-i menire: Va suna și pentru mine al dreptății ceas deplin / Și-al meu nume printre veacuri, înălțindu-se senin,“( Epigraf). Acest vis reușește scriitorul Al.Florin Țene să-l împlinească pentru poet, al cărui destin încearcă să-l descifreze cu apreciere, cu afecțiune cu parcimonie și cu înțelegere. Prin acest volum autorul repune în circulație memoria marelui și controversatului poet
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1489732083.html [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
ediție nouă,Academia de Stiinte a Moldovei,Chișinău,2008/editata din inițiativa și cu suportul Guvernului Moscovei/, “Eternul Înnăscut”,”Lucian Badian Editions”,Otawa,Canada,2008, “Regăsit în Cer”/Trilogie/2000-2007, “Junimea”,Iași,2009/, Când s-au fost spus îngerii”,psalmi,”Epigraf”,Chișinău,2009/, “Inborn Into Eternity”,”Lucian Badian Editions”,Otawa,Canada,2009 Ligya Diaconescu Revista Internațională STARPRESS www.valcea-turism.ro Referință Bibliografica: Traian Vasilcau - poetul luminii și bucuriei / Ligya Diaconescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07 noiembrie
POETUL LUMINII SI BUCURIEI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Traian_vasilcau_poetul_luminii_si_bucuriei.html [Corola-blog/BlogPost/354367_a_355696]
-
de prozaism. Când îi citești poemele însă, imaginea ți se conturează în minte, muzicalitatea versurilor te obsedează, asamblarea imaginii vizuale, poetice, cu muzica versurilor dă acea surprinzătoare forță de sugestie care îi caracterizează versul. Aș încheia cuvântul meu cu poezia Epigraf pentru o carte osândită: Tu, cititor, tăcut bucolic, Naiv și sobru om de munci,, Acestă carte s-o arunci, Cu tot desfrâu-i melancholic. De nu știi slova și vorbirea De la dibaciul mag Satan, Arunc-o! vei citi-o-n
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1412621169.html [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
la organizația lui Salieri. Angelo începe să își amintească când a început totul... Jocul are un aspect cinematografic: înainte de a începe o misiune, jucătorul va viziona un filmuleț introductiv, care amintește de vechile filme cu mafioți. Jocul începe cu un epigraf, folosind un pasaj din "Epistola lui Pavel către români": Într-una dintre nopțile din toamna anului 1930, taximetristul Thomas Angelo îi vede pe Paulie și pe Șam, doi mafioți, angajați ai lui Salieri, încercând să scape de mafioții inamici din
Mafia: The City of Lost Heaven () [Corola-website/Science/322252_a_323581]
-
folosește abilitățile sale de raționament pentru a supraviețui și povestirea este considerată una dintre primele exemple de science fiction ale lui Poe. Povestirea îl menționează pe Jonas Danilssønn Ramus, un norvegian care a scris despre faimosul vârtej maelström de la Saltstraumen. Epigraful de la început este citat din eseul „Against Confidence in Philosophy and Matters of Speculation” (1676)al lui Joseph Glanvill, deși Poe a modificat textul în mod semnificativ. La scurt timp după publicarea sa, numărul din 28 aprilie al "Daily Chronicle
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
începe să-i împuște pe oameni din casa lui, fiind ulterior arestat. Grand începe să lucreze din nou. Rieux reflectează asupra epidemiei și ajunge la concluzia că există mai multe lucruri de admirat decât de disprețuit la oameni. Încă de la epigraf, luat din "Robinson Crusoe" de Daniel Defoe, Camus ne invită să asimilăm epidemia de ciumă din roman cu mai multe analogii: "Poți tot atât de bine să înfățișezi un fel de întemnițare prin altul, cum poți să înfățișezi orice lucru care există
Ciuma (roman) () [Corola-website/Science/325581_a_326910]
-
fost regizat de Jean-Pierre Melville, iar din distribuție fac parte Alain Delon, Bourvil, Gian Maria Volonté și Yves Montând. Este probabil cel mai cunoscut prin secvență jafului, lungă de aproape o jumătate de oră. Titlul "Cercul roșu" se referă la epigraful filmului care se traduce astfel: De fapt, Buddha nu a spus așa ceva; Melville a alcătuit acest epigraf așa cum a făcut-o și în filmul "Samuraiul". După cinci ani de arest într-o închisoare din Marsilia, Corey este pe punctul de
Cercul roșu (film) () [Corola-website/Science/318791_a_320120]
-
Yves Montând. Este probabil cel mai cunoscut prin secvență jafului, lungă de aproape o jumătate de oră. Titlul "Cercul roșu" se referă la epigraful filmului care se traduce astfel: De fapt, Buddha nu a spus așa ceva; Melville a alcătuit acest epigraf așa cum a făcut-o și în filmul "Samuraiul". După cinci ani de arest într-o închisoare din Marsilia, Corey este pe punctul de a fi eliberat atunci când, în ajunul plecării sale, un gardian de la inchisoare îi propune o "afacere". După
Cercul roșu (film) () [Corola-website/Science/318791_a_320120]
-
în giulgiu, încă în viață. Egaeus observă atunci că hainele sale sunt îmbibate cu noroi și sânge și deschide cutia de pe masă în care găsește instrumente stomatologice și treizeci și doi de dinți mici și albi ca fildeșul - dinții Berenicei. Epigraful latinesc „"Dicebant mihi sodales si sepulchrum amicae visitarem, curas meas aliquantulum fore levatas"”, plasat la începutul povestirii, poate fi tradus astfel: „Îmi spuneau tovarășii de chefuri că de m-aș duce la mormântul iubitei, chinurile mele ar fi ușurate întrucâtva
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
fost unul din „primele semne” în relația pe termen lung cu un nou editor, dar la scurt timp după lansarea primului număr Lowell s-a îmbolnăvit, iar adjunctul său a condus revista cu stângăcie. Versiunea sa originală a inclus un epigraf din poemul „A Psalm of Life” de Henry Wadsworth Longfellow. Acea strofă citată era următoarea: <poem>Art is long, and Time is fleeting, And our hearts, though stout and brave, Still, like muffled drums, are beating Funeral marches to the
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
grave.</poem> „Inima care-și spune taina” a fost republicată de mai multe ori în timpul vieții lui Poe. Povestirea a fost ușor revizuită atunci când a fost republicată în ediția din 23 august 1845 a "Broadway Journal". Această ediție a omis epigraful din Longfellow deoarece, după cum credea Poe, poemul era suspectat a fi plagiat. Un pic mai târziu, povestirea a fost retipărită în ediția din 27 august 1845 a ziarului "Spirit of the Time" din Philadelphia. În 1857, poetul Charles Baudelaire a
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
și laudanumul (tinctura de opiu) erau în secolul al XIX-lea la fel de comune cum este astăzi aspirina și multe scriitori romantici din secolul al XIX-lea precum Samuel Taylor Coleridge și Charles Baudelaire, au fost, de fapt, dependenți de opiu. Epigraful de la început citează două versuri din poemul „Le Refus” (1831) al poetului și șansonetistului francez Pierre-Jean de Béranger (1780-1857), traduse în română ca „Mi-e inima o liră aninată, / Când te-ai atins de ea răsună-ndată”. Textul original al
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
Povestea unei nebunii obișnuite" / P.Zelenka/ Președintele în "Suflete moarte" / N.V.Gogol/ Împăratul Verde în "Harap Alb" /I.Creangă/ Ianke în "Take, Ianke și Cadâr" /V.I.Popa/ 1. Solovei Rodica, ", actorul și omul.Îndemn la înălțare prin cuvânt", Chișinău, editura Epigraf, 2011
Nicolae Darie () [Corola-website/Science/325641_a_326970]
-
al romanului e augmentată în largă desfășurare epică. în ediția princeps a romanului, căutătorul Aderca înlocuiește provocarea "omului de știință" cu provocarea venită de la un filosof, deci un alt tip de cauțiune, mai impunătoare. Deviza ce deschide romanul e un epigraf extras din Nietzsche și se referă la "planeta pe care unele viețuitoare inteligente au descoperit rațiunea". Dar clipa superbă n-a durat mult, planeta a înghețat și "viețuitoarele inteligente trebuie să piară...Cum de nu iscodește cineva un astfel de
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
rațiunea". Dar clipa superbă n-a durat mult, planeta a înghețat și "viețuitoarele inteligente trebuie să piară...Cum de nu iscodește cineva un astfel de basm?", se întreabă filosoful. Aderca îndrăznește să-l "iscodească" vizionar. întreg romanul e un răspuns. Epigraful, ca semn cultural al conținutului romanului, nu e interpretat și nici măcar amintit de Călinescu, ori de Crohmălniceanu, care reformulează titlul (Orașele scufundate, 1966), mărturisind că aceasta ar fi fost voința autorului, în eventualitatea reeditării. Și în Prolog apar schimbări de
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
voința autorului, în eventualitatea reeditării. Și în Prolog apar schimbări de nume, de timp și loc ale "acțiunii", dar semnificația lor e minoră. Ceea ce în analiza, plină de nuanțe, îi apărea lui Călinescu numai "un basm futurist", păstrând termenul din epigraf, se citește astăzi cu teama unei profeții plauzibile. Tradus în mai multe limbi europene, romanul lui Aderca, receptat de o umanitate concentrată cu îngrijorare asupra viitorului ei, ar putea deveni un best-seller. Aviz editurilor!
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
modificări, cei doi soți vor să lase copiilor parcuri cu flori pe malul Dunării și nu în Tahiti, precum și magazine pe Calea Victoriei și nu pe un bulevard newyorkez. În ediția princeps, Felix Aderca înlocuiește „Provocarea” omului de știință cu un epigraf extras din scrierile filozofului german Friedrich Nietzsche: "„În vreun colț îndepărtat al Universului plin de nenumărate sisteme solare sclipitoare s-a ivit odată o stea pe care unele viețuitoare inteligente au descoperit rațiunea. A fost clipa superbă și înșelătoare a
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Mai apoi, odată cu întemeierea noilor state dornice să-și impună suveranitatea, a început fenomenul de asimilare, îndeosebi atunci când comunitatea armeană a adoptat religia catolică oficială. Cea mai veche mărturie atestată a prezenței armenilor în zona țărilor române o constituie un epigraf din anul 967, pe o piatră de mormânt din Cetatea Albă. Conform consemnării făcute de Grigore Goilav, textul inscripției menționează: "Această cruce este gravată la 416" (data aparține cronologiei armene introduse la 11 iulie 551, deci corespunde anului 967). În
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
-lea, trece prin Cetatea Albă. Așa se explică faptul că aici, unde în secolul al XII-lea a fost înălțată prima biserică armenească din Țările Române, s-au păstrat cele mai vechi urme ale prezenței armenilor în această regiune. La epigraful anterior menționat, se pot adăuga alte mărturii: o inscripție religioasă din 1174 și monede bătute de regii Armeniei Ciliciene, cu care negustorii armeni din Crimeea, Galiția și Moldova au avut relații comerciale. La începutul secolului al XIV-lea, armenii din
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
de fondare, încastrată în bolta de la intrarea în edificiul actual, este gravat anul 1395, constituie un atestat de existență a orașului, de vreme ce armenii își construiau bisericile mai întâi din lemn, deci ei se așezaseră acolo chiar mai de mult. Textul epigrafului este: ""Cu mila lui Dumnezeu s-a pus temelia bisericii Sfînta Născătoare de Dumnezeu, prin osteneala părintelui Iacob și a lui hagi Marcar și Grigor. 1395"". Episcopul Melchisedec scrie în "Inscripțiunile bisericilor armenești" din Moldova: N. Bogdan, în monografia sa
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
literar american Victor Erlich, romanul "Orașe și ani" are un parfum occidental datorat nu doar decorului apusean în care se petrece o mare parte a acțiunii, ci mai ales inspirației din ficțiunea romantică occidentală. Textul romanului este precedat de două epigrafe provenite din romanele "Poveste despre două orașe" (1859) de Charles Dickens („Porțile viitorului ne erau larg deschise. Porțile viitorului ne erau închise.”) și "Mizerabilii" (1862) de Victor Hugo („Cât privește băuturile, preferă apa.”), arătând predilecția autorului pentru contrast. Acțiunea ambelor
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
două orașe" (1859) de Charles Dickens („Porțile viitorului ne erau larg deschise. Porțile viitorului ne erau închise.”) și "Mizerabilii" (1862) de Victor Hugo („Cât privește băuturile, preferă apa.”), arătând predilecția autorului pentru contrast. Acțiunea ambelor romane de unde au fost extrase epigrafele se petrece în preajma unor revoluții: Revoluția Franceză în "Poveste despre două orașe" și Rebeliunea din iunie 1832 în "Mizerabilii" și pune la încercare sufletele bărbaților, făcându-i să se confrunte cu dileme morale. Erlich identifică însă asemănări mai mari cu
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
se oprește din cauza relației sale cu Amaranta Úrsula, fără ca el să știe că îi este mătușă. Când ea și copilul său mor, el ajunge să fie în stare să descifreze pergamentele. Descoperă ultimele enigme ale pergamentului și ajunge să vadă epigraful acestuia alcătuind perfect arborele genealogic al familiei în timp și spațiu. Primul personaj este legat de un copac, iar ultimul este mâncat de către furnici. Se presupune că a murit ca toți ceilalți în Macondo, oraș deja pustiu. Fiul ilegitim al
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]