20 matches
-
sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... Citește mai mult Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlceaîn apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”.Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... XII. DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015. Drumeț la porți de toamnă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
și cu inscripția VIDIT OPITIUS le-a expediat la savanți europeni spre a fi mai bine amănunțit analizate și apoi au fost cuprinse in Corpusurile de inscripții ale lui Greuterus și ale lui Teodor Mommsen care, calificându-i truda de epigrafist și mai ales cea de copist i-a zis - ,,de o exactitate marmoreană”. Este primul autor ne-roman care vorbește în termeni elogioși de poporul transilvan, de asuprirea lui, și descrie hora - care are și sens de țară - cum o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ranisstorum/ [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
(n. 16 august 1891, București - d. 30 august 1964, Lisabona) a fost un istoric român, membru corespondent al Academiei Române (din 1934). S-a format la Sorbona ca istoric și epigrafist și și-a luat doctoratul în anul 1927. Între anii 1923 și 1925 s-a aflat printre membrii Școlii Române din Franța de la Fontenay-aux-Roses. A urmat o activitate rodnica de aproape 20 de ani desfășurată la Universitatea din București. A
Scarlat Lambrino () [Corola-website/Science/307201_a_308530]
-
odată pictate. Faptul că oasele din cadrul mormântului sunt într-adevăr cele ale Pakal însuși este în curs de dezbatere, datorită faptului că analiza de uzură a dințiilor scheletul plasează vârstă morții proprietarului la 40 de ani, mai tânăr decât Pakal . Epigrafiștii insist că inscripțiile de pe mormânt indică faptul că acesta este intr-adevar Pakal K'inich Janaab "înmormântat în cadrul, si ca el a murit la vârsta de 80 ani. Unii cred că simbolurile se referă la două persoane cu același nume
K'inich Janaab' Pakal I () [Corola-website/Science/328789_a_330118]
-
creștini sau au fost cioplite special pentru acea grotă, care era folosită de Tiberius pentru banchete. TGrupul statuar "Ulise orbindu-l pe Polifemo" poartă semnătura celor trei sculptori de pe insula Rodos menționați de Plinius, care scria: Inscripția, după părerea multor epigrafiști, ar aparține secolului I e.n., prin urmare și sculptorii care au cioplit-o au trăit în această perioadă. Atât grupul statuar "Ulise" cât și "Laocoon" ar fi putut fi făcute în acel secol pentru un mecenat roman, care ar fi
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
de pe o lespede (stelă) de marmură încastrată între dalele pardoselii din pridvorul bisericii mari a Mănăstirii Dragomirna și reprezenta un decret de proxenie pentru arhitectul Epicrates, fiul lui Nicoboulos din Byzantion. Inscripția a fost analizată de mai mulți istorici și epigrafiști, o atenție deosebită acordându-i Dionisie M. Pippidi care data inscripția în prima jumătate a secolului al III-lea și afirma că lespedea ar proveni din cetatea grecească Histria. Alți cercetători au afirmat că inscripția ar data de la sfârșitul secolului
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
vase, urme de chirpice, oase de animale, coarne de cerb etc. În timpul stăpânirii romane Aquae (astăzi Călan), este antrenat în viața economică a civilizației romane. Vasile Pârvan (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, Bacău - d. 26 iunie 1927, București) istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, demonstrează că localitatea Aquae este amintită de Ptolemeu (*ca.87d.Hr. probabil în Ptolemais Hermii - a ca.165 d.Hr. în Alexandria) a fost un astronom, matematician și geograf grec din epoca helenistica tardivă în timpul stăpânirii romane
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
cinematografe, precum și numeroase manifestări culturale, unele devenite tradiționale.”"<br> Studiul Discul de la Phaitos reprezintă prima interpretare exactă a hieroglifelor Discului de la Phaitos, descoperit în săpăturile arheologice (MM-3A) din Creta, în anul 1908, datat prin metoda C14, în perioada 1700-1650 î.e.n. Epigrafistul Ion Mocoi a fost preocupat să strângă date încă de la terminarea studiilor universitare, în 1966, ajungând la o bibliografie pe temă, de 51 studii ale unor specialiști din întreaga lume, fiecare având propria interpretare a hieroglifelor, și deci, a mesajului
Ion Mocioi () [Corola-website/Science/305323_a_306652]
-
1851) și francezul C. Allard (1855), au consemnat printre altele și unele inscripții, azi pierdute. Inițiativei lor, s-au adăugat succesiv o serie de erudiți străini, precum D. More, M. Engelhardt, L. Renier (Charles Alphonse Léon Renier, 1809-1885; istoric și epigrafist latin), Gustave Boissière (1837-1895; latinist) (a fost la Troesmis în 1865) și mai ales Ernest Desjardins (1814-1886), care și-a concentrat atenția asupra celor două cetăți de la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea). Acesta din urmă are și meritul de a fi
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
zonă, nu avea să devină nici recunoscută, nici eficientă, căci există o cezură destul de clară Între primele Încercări și momentul unor campanii colective efectuate după norme care primilor călători nu le puteau fi accesibile. Chiar din punctul de vedere al epigrafistului și arheologului, un savant ca D.C. Sircar deplângea deunăzi deteriorarea interesului pentru indianistică În India și În Europa, considerând deplorabilă calitatea majorității cercetărilor efectuate de generația sa1. Dar interesul pentru Panjab va spori mai ales grație unor inițiative cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
atâtea altele. Ne-am obișnuit prost să legăm pe Platon de Socrate. Prost, spun, pentru că Platon „n-a fost nicidecum socratic; mai degrabă, avant la lettre, Socrate platonic”. Și, prin parafrază, propun ca pe mormântul lui Platon să scrie un epigrafist, într-un fel ironic, să scrie, zic: „aici doarme un arhitect fără noroc, care i-a omorât pe cei pe care trebuia să-i apere”. 7. Sfârșitul politicii erotice - de la cel sedus la cel redus (sau despre cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ai revistei „Junimea română”, unde debutează cu articolul Muncitorul român (1851). Spre sfârșitul anului 1851 se înscrie la Collège de France, își ia bacalaureatul în 1853 și urmează apoi cursuri la Sorbona. Este remarcat îndeosebi de profesorul E. Egger, elenist, epigrafist, arheolog. Își alcătuiește, cu cheltuială mare, o bibliotecă în care figurează ediții bune din clasicii greci și latini, dar și din scriitorii moderni, istorii literare, studii filologice, lucrări de estetică, arte poetice, volume de critică literară, de istorie antică, medievală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
lettre. Erou imaginar sau personalitate reală? Nu cumva creștinii făceau deja parte din această facțiune? Dar dacă Isus a fost ultimul, ca dată, dintre judecători? Presupuneri, reverii, scenarii à la Codul lui Da Vinci. Golurile trebuie într-adevăr umplute, pentru că epigrafiștii și arheologii continuă să lucreze pe fragmente. Întregul este ceea ce lipsește, fragment este ceea ce rămâne: nu le poți avea pe toate. Școala dominicană și-a instalat aici sediul în anii 1950, cu părintele de Vaux în frunte (și avându-l
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și la sutane. Călugărul din Tarragon mi-a arătat pistoalele reglementare găsite ascunse într-un ungher al sacristiei. Erau cele ale părintelui Jaussen, ofițer de informații în Primul Război Mondial, care spiona cu Lawrence deplasările armatelor turcești. Jaussen era un epigrafist cunoscător de arabă, care a explorat deșertul Neguev, peninsula Sinai, locuințele nabateene de la Petra; era un familiar al triburilor de beduini și avea excelente relații de prietenie cu șeicii din regiune. De pistolet nu te puteai servi decât în taberele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a făcut timp din activitatea politică pentru a scrie numeroase cărți de istorie și numismatică. Să semnalăm remarcabilele lucrări arheologice ale lui Oreste Tafrali; studiile lui Tanoviceanu despre boierimea moldoveană; cărțile atât de apreciate ale lui G. Tocilescu, arheolog și epigrafist, stimat în întreaga lume științifică: Dacia înainte de romani, Monumentul de la Adamclisi, Săpături și cercetări arheologice etc.; cele ale lui N. Ureche, Ursu, istoric al Moldovei în secolul al XVI-lea, Th. Văcărescu, despre războiul de independență din 1877 și, în
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ierburi și poțiuni miraculoase, interveneau distructiv în viața cuplurilor, cauzau suferințe și răspândeau boli, stârneau conflicte, își transmiteau „meșteșugul” diavolesc din generație în generație. Stârneau, într-un cuvânt, spaimă. La cele spuse despre vrăjitoare a plecat urechea și Edmund Chishull, epigrafist și secretar al ambasadorului Paget, trecător pe la curtea lui Constantin Brâncoveanu și prin Ardeal: [...] populația ajunge să fie încredințată, cel puțin ea, că este bântuită de vrăjitorie. Căci femei de toate vârstele sunt executate în fiecare an pentru această crimă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
eu deținând unul alcătuit de Ion (Loulou) Lambrino, fratele lui Zizi Lambrino, și de Alexandru V. Perietzianu-Buzău -, Scarlat Lambrino scobora din altă ramură a acestei familii boierești moldovenești de obârșie grecească decât cea a bunicii principelui Paul. Ilustrul arheolog și epigrafist era scoborâtor prin mamă din familia Miclescu iar, prin bunica sa paternă, din familia Romalo, spițe cărora le-am consacrat nu demult, în revista "Historia", câte un articol. Coincidența face - sau poate să nu fie doar o coincidență? - ca țara
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
mai fost interzise atât de multe cărți ca în timpul stalinismului, dar cred că nu există autor clasic român care în edițiile publicate să nu aibe puncte de suspensie introduse de cenzură: cititorul acestor cărți se trezește ipostaziat în papirolog sau epigrafist, fiind obligat să încerce să completeze lacunele din text. Să nu uităm că au existat deținuți politici și după 1964 și îl amintesc aici doar pe Camil Demetrescu, fost director al cifrului la Ministerul de Externe în timpul războiului și omul
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]