2,295 matches
-
piper volumului. Acesta se impune, fără îndoială, prin rigoare și seriozitate, fără a-i lipsi totuși un aer colocvial și o discretă notă de umor subiacent - a se vedea preferința autorului pentru parodie - și ca aparținând aceleiași familii, nedisprețuind nici epigrama: ,Șezut-ai, după cum se știe, Pe scaunul ce ți s-a dat Pe merit, la Academie, Și nu te-ai academifiat ".
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
corupția care a făcut să decadă breasla imprimării cărților considerată înfloritoare în secolele trecute. În sinea lui, edictul seamănă leit cu orice alte decrete ale României contemporane... Este singurul aspect, mizerabil, de comparat cu domnia Regelui-Soare. În epocă, circula o epigramă pe seama obiceiurilor generalizate de a se da bacșiș, ca la noi, și pe care încerc să o redau într-o tălmăcire personală. Alerg la director care, sever, cum este, Devine blând, văzând ducatul, Și fără vorbă multă obțin certificatul.
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
m-a determinat să vă adresez un punct de vedere contrar celui pe care îl susțineți Dvs. Încă din perioada studenției, am fost un admirator al criticului literar Nicolae Manolescu, mai ales că și eu "cochetam" cu scrisul (poezie și epigramă). Nu am înțeles, nici măcar pentru o clipă, implicarea Dvs. în politica post-revoluționară și m-am simțit "trădat" după ce am constatat faptul că erați "manipulat" de alții mai "versați" în ale politicii. Ați acceptat să fiți chiar președinte de partid, alături de
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
Maria!// Și-n ce bulion/ Își îneca infidela/ Strecurătoare Angela/ Amorul ei pentru ligheanul Napoleon!// Iar sticla Dumitru/ Satisfăcea/ Tristețea-i de-un litru/ C-o patimă grea.// Astfel, întrucît,/ Își băga către seară/ O sforicică pe gît/ Nemaiscoțînd-o-n afară...” (Epigramă). Din acest animism derivă un delicat joc de-a dragostea al poetului cu lucrurile, substitute ale partenerei violent estetizate (estetizarea e aci, la rîndul său, un substitut al relației trupești): „Mult timp am iubit o ceșcuță de ceai chinezească/ Pictată
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
denunță taine de culise și ne zugrăvește mentalitatea acestui mediu, cu o sinceritate aproape brutală. Ceea ce putem observa mai întîi în această scriere este lipsa de calități literare. D-l Quintus, după cîte știu, a debutat cu un volumaș de epigrame și un caiet de versuri umoristice, care pînă acum nu i-au creat reputația de scriitor spiritual". Primiți, vă rog, expresia sentimentelor mele de respect, prof. V. Grădișteanu Domnule Grădișteanu, Mulți vor fi tentați să creadă (bănuiesc că scontați pe
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
Chendi.) Deși meritele literare ale lui Ionescu-Quintus cel Bătrîn nu erau evidente pentru Chendi, în Istoria lui G. Călinescu, autorul de scrieri umoristice figurează tot fără prenume și fără date de stare civilă, cu cîteva rînduri, fiindu-i citată o epigramă ușor trivială. Ne aflăm în fața unui remake din care putem trage concluzia că istoria literaturii nu e totdeauna foarte serioasă. Se ține, cîteodată, de șotii. Primiți, vă rog, expresia etc. Nicolae Manolescu
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
un scriitor foarte talentat, cu un simț artistic imediat perceptibil în detașarea cu care dramaturgul îl alungă pe istoriograf dintre proiectele sale. Încă de pe când trăia, și în ciuda celebrității, piesele i se jucau în fine de stagiune, pe caniculă, de unde epigrama tot din epocă:" Când noua piesă ți-o anunți,/ Ca-n vremile de-odinioară,/ Când sabie și jaf era în țară/ Românii se retrag în munți. Presupunem că dintr-un scrupul asemănător, al prezenței sectorului literaturii pentru tineret, figuează în
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
regimul confruntărilor, atunci când vizează chiar pe N. A. Ursu, autorul ediției Dosoftei, el "greșind" atunci când îi atribuie poetului Cuvinte de jele la robia Ierusalimului și Stihuri la dumnezeiescul David, "în care nu se pot recunoaște mărci stilistice dosofteiene, ca și în "epigrama lui David", argumentele editorului, afirmat drept "eminent", pledând "mai degrabă pentru paternitatea Spătarului Milescu". Nici recunoscutului comparatist Ladislav Gáldi nu i se trece cu vederea că repetă "eroarea de optică" atunci când îl explică pe Dosoftei prin Jan Kochanowski, nici dicționarului
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
vă citim și să ne placă, să fim bucuroși de reușitele dvs., să fim încântați, să nu avem ce vă reproșa. De fapt nici n-am avea ce să vă reproșăm. Sunteți un harnic și laborios autor de acrostihuri, catrene, epigrame, aveți deja o mulțime de apariții cu versuri în reviste precum Mesaj literar, Destine, și Amurg sentimental, și perspective înfloritoare la Ed. Perpessicius, licențiat în "Științe juridice" și "Drept internațional", autor înflăcărat în timpul liber. Întâmplarea face să nu fim, din
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
remarcă: „Dar era mai bine Înainte!” XXIV Trăim din amintiri, cum fumăm mucuri de țigări când isprăvim tutunul. Scriitorul George Petrone - Președintele „Academiei Libere Păstorel” din Iași arată, În articolul „Un magician al spiritului: Al.O. Teodoreanu - Păstorel”, apărut În Revista „Epigrama” nr. 28, iunie-august 2004, că la Păstorel Deși scriitor polivalent, cu disponibilități pentru toate genurile literaturii, de la epigrame la teatru și de la aforisme și vorbe de duh la cronici gastronomice, proza este ramura cea mai Împlinită a scrierilor sale. Este
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Scriitorul George Petrone - Președintele „Academiei Libere Păstorel” din Iași arată, În articolul „Un magician al spiritului: Al.O. Teodoreanu - Păstorel”, apărut În Revista „Epigrama” nr. 28, iunie-august 2004, că la Păstorel Deși scriitor polivalent, cu disponibilități pentru toate genurile literaturii, de la epigrame la teatru și de la aforisme și vorbe de duh la cronici gastronomice, proza este ramura cea mai Împlinită a scrierilor sale. Este destul să amintim că „Hronicul Măscăriciului Vălătuc” a fost premiată de Academia Română În anul 1928, iar În 1937
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Cum toamna e Încântătoare Și viața Îmi apare roză, Mă ierți, frumoasă cititoare Că astăzi nu pot scrie-n proză. text care ne permite să considerăm că, totuși, prefera scrisul În versuri, aleasa inimii sale dovedindu-se a fi „Prințesa Epigrama”, această preferință fiind În deplină concordanță cu firea sa de luptător neînfricat dar și cu idealurile sale care-i dădeau fericirea - cum arăta În „Banalitatea paradoxală I”, mai sus citată - dar și, cum vom arăta ceva mai departe, nebănuite nefericiri
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
și-un pic de sare. Nu este cronicar, ci papagal Cel ce repetă cu nerușinare Prozaice rețete culinare Așa cum le-a găsit În manual. Este de reținut că Păstorel are nevoie și la gastronomie de condimentele principale ale succesului În epigramă: piper și sare. Volumul „De re culinaria” a apărut și el postum În 1977 confirmând ceea ce era unanim admis: autoritatea lui Păstorel În tot ceea ce privea arta culinară. * * * Păstorel - Al. O. Teodoreanu epigramistul Prof. dr. Elis Râpeanu consideră, În capitolul
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
re culinaria” a apărut și el postum În 1977 confirmând ceea ce era unanim admis: autoritatea lui Păstorel În tot ceea ce privea arta culinară. * * * Păstorel - Al. O. Teodoreanu epigramistul Prof. dr. Elis Râpeanu consideră, În capitolul al treilea al studiului său „Epigrama În literatura română” că literatura noastră a avut 3 reprezentanți de seamă ai epigramei și anume pe Ion IonescuQuintus, Cincinat Pavelescu și Al.O. TeodoreanuPăstorel. În vastul său studiu, autoarea citată consacră vieții și operei epigramatice a lui Păstorel, nu mai
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
autoritatea lui Păstorel În tot ceea ce privea arta culinară. * * * Păstorel - Al. O. Teodoreanu epigramistul Prof. dr. Elis Râpeanu consideră, În capitolul al treilea al studiului său „Epigrama În literatura română” că literatura noastră a avut 3 reprezentanți de seamă ai epigramei și anume pe Ion IonescuQuintus, Cincinat Pavelescu și Al.O. TeodoreanuPăstorel. În vastul său studiu, autoarea citată consacră vieții și operei epigramatice a lui Păstorel, nu mai puțin decât 52 de pagini, mai multe decât oricare alt autor. După cum arată George
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
pe Ion IonescuQuintus, Cincinat Pavelescu și Al.O. TeodoreanuPăstorel. În vastul său studiu, autoarea citată consacră vieții și operei epigramatice a lui Păstorel, nu mai puțin decât 52 de pagini, mai multe decât oricare alt autor. După cum arată George Petrone, În ce privește epigrama, deși mulți Îl consideră pe Păstorel un fenomen care a intrat În legendă Încă de pe când era În viață, nu a publicat decât două cărți de mici dimensiuni, prima „Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai, cu o scrisoare
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
filosofie. În 1922 s-a căsătorit cu Nadejda Iakovlevna Kazin, cea care avea să-i păstreze existența spirituală în cele două volume de memorii, Fără speranță și Speranță abandonată. Prima arestare a lui Mandelștam are loc în 1934 din cauza unei epigrame în care Stalin apare drept „munteanul de la Kremlin, asasinul și mâncătorul de oameni“. Din prima detenție se alege cu un șoc psihotic, atenuat ulterior, dar care va lăsa sechele pe toată viața. În exilul de la Cerdîn încearcă să se sinucidă
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
nu poți organiza pe cont propriu o discuție nu-ți rămâne decât să o bagatelizezi pe cea organizată de alții, cu speranța că fie și astfel te vei face remarcat. Ce citim la 33o Celsius La 33o Celsius citim, bineînțeles, epigrame. Le găsim în Antologia epigramei românești, realizată de George Corbu, Valerian Lică și George Zarafu (și publicată la Editură Premier din Ploiești). Citim și citam din clasici ai genului: Tudor Arghezi "Inscripție pe un flacon de cristal E parcă un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
propriu o discuție nu-ți rămâne decât să o bagatelizezi pe cea organizată de alții, cu speranța că fie și astfel te vei face remarcat. Ce citim la 33o Celsius La 33o Celsius citim, bineînțeles, epigrame. Le găsim în Antologia epigramei românești, realizată de George Corbu, Valerian Lică și George Zarafu (și publicată la Editură Premier din Ploiești). Citim și citam din clasici ai genului: Tudor Arghezi "Inscripție pe un flacon de cristal E parcă un făcut că nimănui/ Să nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
lucra în voie cu gândul la interpreți mai puțin avizați și, ca atare, mult mai expuși erorilor de tot felul. Diferența dintre bonz și bronz este minimă în plan grafic, dar maximă în plan semantic. Putem citi și reciti oricât epigrama lui Macedonski Inscripție pe un bust... așa cum e reprodusă ea atât în ediția Marino (Editura pentru literatură, 1966), cât și în recenta ediție Coloșenco (Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă & Univers Enciclopedic, 2004) - că tot nu-i găsim noima
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
lui pot fi picante, - mordante, însă, mai deloc. Păstorel e bun chiar când e rău. Ca să nu mai spun că e un mare tehnician al versului sprințar. De la Dimov aveam să aflu, acum vreo 40 de ani, "cea mai frumoasă epigramă românească; n-are mai mult de două vorbe, - luați aminte!": "Treceau în sus/ Un rus și-un tun;/ Și tunul, rus,/ Și rusul, tun." Păstorel (nu, totuși, șopârliștii care, de revelion, pe sticlă, scoteau limba, iar pe pânză, o făceau
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
șopârliștii care, de revelion, pe sticlă, scoteau limba, iar pe pânză, o făceau pe activiștii PCR, - c-așa e-n tenis!), el, așadar, a fost, ani mulți, "comicul nostru de serviciu", ceea ce, finalmente, avea să-l coste scump... Încă o epigramă (și mă duc!). O știu de la cam ultimul "cerchist", domnia sa Deliu Petroiu, - și se referă la voiajul în avion, de-a lungul cerului sovietic, prin, pasămite, 1946, a unui tovăraș de drum cu pălărie: "De la Nistru la Amur,/ Petru Groza
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
te referi, căci mi-ai spus-o telefonic, nu de mult. Am să-ți fac jocul, însă, păstrând, și eu, confidențialitatea... Ideal vorbind, epigramiștii (ce-și fac o profesiune din umor) ar trebui să procedeze ca în cazul schimbului de epigrame topîrceniene apocrife dintre pleșuvul Cincinat, Nigrim și cutare "anonim de la Craiova". Cu umor, cu grație, adică, și-n afara oricărui spirit mohorât și ranchiunier. Numai că acești cvasi-umoriști ce sunt profesioniștii epigramei, nu au, de regulă, umor. Tot înțepând în dreapta
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
trebui să procedeze ca în cazul schimbului de epigrame topîrceniene apocrife dintre pleșuvul Cincinat, Nigrim și cutare "anonim de la Craiova". Cu umor, cu grație, adică, și-n afara oricărui spirit mohorât și ranchiunier. Numai că acești cvasi-umoriști ce sunt profesioniștii epigramei, nu au, de regulă, umor. Tot înțepând în dreapta și în stânga, ac de cojocul propriu nu acceptă. Intoleranța lor la critică e una cam ca a criticului de profesie: să nu-l înțepi cumva, că ești foutu... Bineînțeles că umoristul ar
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Intoleranța lor la critică e una cam ca a criticului de profesie: să nu-l înțepi cumva, că ești foutu... Bineînțeles că umoristul ar trebui, la rându-i, să accepte replicile celuilalt, ca floretiștii. Ciudat, dar domnii autori incontinenți de epigrame, uzând, adesea, de dubletul (rimic) rimă-crimă, scrima o lasă de o parte, ca și cum n-ar prea vrea să fie, și ei, scrimeri ca Cyrano: "Prince, demande ŕ Dieu pardon!/ Je quarte du pied, j'escarmouche,/ Je coupe, je feinte... Hé
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]