30 matches
-
terenului sensibilizat alergic. În psihiatrie, după doctrina degenerescenței din secolul al XIX-lea, au fost luate în considerare „stigmatele” ce indicau o sensibilitate crescută pentru unele boli psihice (Alexander, 1972Ă. S-a vorbit de „constituții” particulare, precum cea emotivă, astenică, epileptoidă și schizoidă (Postel, 1983Ă, ajungându-se în ultimele decenii la doctrina diateză/stress, la conceptul de vulnerabilitate crescută sau care poate crește circumstanțial (Zuckerman, 1999Ă și la cel de non-vulnerabilitate (Rutter, 1980Ă. Tulburările de personalitate se înscriu în această paradigmă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comportamentul dissocial. În 1915, el distingea ca tipuri: excitabilul, instabilul, impulsivul, excentricul, mincinosul, antisocialul și certărețul. Kreschmer a descris persoanele anormale, în funcție de forma corporală și bolile psihice fundamentale tot într-un număr finit de tipuri, esențiale fiind schizoidul, cicloidul și epileptoidul. Schneider a descris amănunțit zece clase tipologice de persoane psihopate, care au ghidat tipologia medicală a tulburărilor de personalitate din clasificările ICD. Acestea sunt: hipertimicul, depresivul, nesigurul de sine, fanaticul, apaticul (lipsit de stimă de sineă - instabilul afectiv, explozivul, abulicul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în perioada în care nu existau tratamente destul de eficace. A fost comentată o caracteriopatie epileptică manifestată prin lentoare, adezivitate la concret, derulare a cursului gândirii din aproape în aproape. Pornind de la aceste cazuri s-a discutat despre un tip caracterial „epileptoid” sau „ixoid”. O problemă clasică a fost și rămâne interpretarea acestui determinism organic la cazurile în care suferința cerebrală are loc în perioada infanto-juvenilă a personogenezei. Problema e și mai complicată în cazul consumului cronic de alcool și substanțe psihoactive
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe de altă parte, îi este greu să respecte un regim de viață ori alimentar (nu rezistă la tentații). Un corolar este „predispoziția” la obezitate și la alcoolism cronic, ca și la acte delicvențiale. Firea nestăpânită se învecinează cu psihopatia epileptoidă; relațiile cu epilepsia sunt neclare; constituția corporală este adesea atletică, cum se întâlnește la epileptoizi. Alte personalități accentuate țin de trăsături „accentuate” de temperament, de sfera afectivă. 5. Personalitatea hipertimică este o „miniatură” a psihopatiei hipomaniacale. Pacientul este locvace, vesel
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nu rezistă la tentații). Un corolar este „predispoziția” la obezitate și la alcoolism cronic, ca și la acte delicvențiale. Firea nestăpânită se învecinează cu psihopatia epileptoidă; relațiile cu epilepsia sunt neclare; constituția corporală este adesea atletică, cum se întâlnește la epileptoizi. Alte personalități accentuate țin de trăsături „accentuate” de temperament, de sfera afectivă. 5. Personalitatea hipertimică este o „miniatură” a psihopatiei hipomaniacale. Pacientul este locvace, vesel, superficial; în vorbire, pare un „împrăștiat”. Adesea este un alcoolic. 6. Personalitatea distimică este, dimpotrivă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
curent în combinații. Pentru interesul lor medico-psihologic, menționăm câteva dintre ele. Astfel, introvertitul anancasat se caracterizează printr-o meditare frământată obsesivă. Hiperperseverentul demonstrativ prezintă simulări, ostilitate la examinări și reexaminări medicale câteodată ajunge la sinistroză. Hiperperseverentul nestăpânit, ca și istericul epileptoid, sunt generatori de acte de violență. Hiperperseverentul hipertimic poate fi un cverulent, provocând litigii pe probleme de sănătate (acuzații de agresiune față de integritatea sa personală, intoxicații și otrăviri etc.) și această combinație predispune la dezvoltarea paranoică. Lucrarea lui K. Leonhard
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
două tipuri, H. Rorschach va adăuga tipul coartat sau retractat. Acestea au Însă, În primul rând, un pronunțat caracter psihologic și de factură psihanalitică. Fr. Minkowska, utilizând rezultatele obținute În experimentul cu testul Rorschach, va descrie tipul schizoid și tipul epileptoid, având ca exemple ilustrative, primul pe Seurat și al doilea pe van Gogh În planul creației artistice. În secolul XX, tema revine În planul moralei prin lucrările lui R. Le Senne și I. Gobry. Acesta din urmă pune accentul În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale comportamentului școlar deviant. Iată câteva dintre cele mai importante clasificări În domeniu: I. Cauze ale comportamentului școlar deviant după D. Ozunu: a. Devieri de comportament care țin de constituția psihopatoidă ale elevilor care aparțin tipurilor de perverși, schizoizi, cicloizi, epileptoizi sau a combinațiilor acestor tipuri. Manifestările lor au cauză organică și sunt greu de tratat. Se recunosc după: lipsă de afectivitate sau hiperactivitate (hiperkinetism), autism, amoralitate sau labilitate morală accentuată, minciună, atitudini obscene, tendințe de a se constitui În bande
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de descifrat, reținut în sentimente, rece sau timid; cuprinde idealiști abstracți, excentrici retrași, romantici înfocați, dar și fanatici reci, calculați; c) tipul atletic, vânjos, cu predominanța maselor musculare; are un temperament calculat, prevăzător, greoi, este tipul de temperament glischroid, vâscos, epileptoid; d) tipul displastic, în care nu intră nici una din clasificările de mai sus, împrumutând trăsături de la fiecare; acesta este din punct de vedere temperamental apropiat tipului exploziv, epileptic. Fiecăruia dintre tipurile enumerate îi corespund o anumită configurație caracterială și o
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cultural arhaic conservat în ceea ce privește statutul și rolul fiecărui membru al familiei, legat de respectarea unor interdicții și pedepsirea abaterii sau a violării acestora, prin pedepse care implică agresivitatea; violența structurală sau tipul de comportament caracteristic personalităților agresiv-impulsive, psihopaților explozivi-instabili, personalităților epileptoide, cu un mare potențial agresiv, care se descarcă asupra celorlalți membri ai familiei; violența patologică, specifică tabloului clinico-psihiatric și evoluției clinice ale unor afecțiuni psihice, de care individul nu este nici conștient și nici responsabil; violențele ocazionale, produse de alcoolici
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de grandios, pe atât de grotesc. Ceaușescu apare ca o expresie a patologiilor ideologice ale secolului XX, un eșec al utopiilor, și în mod straniu, și victimă a propriului eșafodaj autocratic, descompus de enzimele puterii, vidat, marionetă animată de impulsuri epileptoide, vorbită de un discurs inept, intranzitiv, un posedat dostoievskian. În scena procesului, din acest Ceaușescu a mai rămas doar un clișeu obsesional, este drept, unul care-l califică pentru tragedie în raport cu grotescul absolut al completului de judecată care în loc să-l
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
cu una care asociază capul cu o tumoră, după ce înainte Pălărierul îl asemănase encomniastic unui „mangnific glob eroic". Toate aceste „deformări" fac parte din-tr-un mind game al regizorului a cărui mână aleargă pe foaia zmulsă din blocknotesul său, cu impulsuri epileptoide, mișcând formele până la absurdul hilar-isteric. O expoziție Tim Burton la muzeul MOMA din New York pe care am putut-o vedea pune în evidență uriașul talent al regizorului ca artist plastic. Și mai este ceva cu această Alice debusolată cu privire la rolul
Imaginarium-ul „doctorului” Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6411_a_7736]
-
mai jos „Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter sau Petru Romoșan (un discipol, via Mazilescu, al lui Kavafis) scriu poeme scurte, concentrate, autoreferențiale, asemenea unor hieroglife indescifrabile” (p. 387); pe alt palier, Liviu Ioan Stoiciu, e purtătorul unui foarte original „discurs epileptoid” (p. 390); în sfârșit, Ion Mureșan „a împrumutat de la poetica optzecistă forma amplă a poemului, suficient de largă și de retorică pentru a putea adăposti un suflu profetic” (p. 391). Sigur că, scoase din context, aceste caracterizări pot părea mai
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
simți duhoarea irespirabilă de țuică, slin și urină. Violența și obtuzitatea scenei îngustează câmpul de conștiință al privitorului, făcîndu-l 259 să se identifice cu primul și (zic eu) cel mai memorabil personaj al filmului: mitocanul. Pampon devine, într-adevăr, un epileptoid, cu gândire vâscoasă și cu explozii de cruzime stupidă. Nici a două scenă nu are un corespondent direct în piesă. îi vedem pe Didina și pe nea Nae făcând amor, naturalismul scenei neavând corespondent în nimic din ce am mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
două tipuri, H. Rorschach va adăuga tipul coartat sau retractat. Acestea au Însă, În primul rând, un pronunțat caracter psihologic și de factură psihanalitică. Fr. Minkowska, utilizând rezultatele obținute În experimentul cu testul Rorschach, va descrie tipul schizoid și tipul epileptoid, având ca exemple ilustrative, primul pe Seurat și al doilea pe van Gogh În planul creației artistice. În secolul XX, tema revine În planul moralei prin lucrările lui R. Le Senne și I. Gobry. Acesta din urmă pune accentul În
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
înclinație spre perversiune, toxicomanie în săvârșirea unor infracțiuni de furt, vagabondaj, parazitism, escrocherii inclusiv sentimentale, infracțiuni contra demnității, a integrității corporale etc. (V. Ursa, 1985, p. 291). Paleta exprimării psihopatului este, prin urmare, foarte largă, psihopatia putând fi: astenică, cicloidă, epileptoidă, excitabilă, impulsivă, isterică, paranoidă, perversă, psihastenică, schizoidă, timopată cu slabă capacitate de adaptare a reprezentanților săi, făcându-i improprii pentru a învăța prea mult din propria experiență sau din sfaturile altora. Aceasta explică și dificultățile de reeducare a acestora, marea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
prin următoarele trăsături: umeri lați, șolduri înguste, musculos, membre proporționate și puternice, mâna pătrată, faciesul rectangular, fruntea îngustă, pilozitate bogat reprezentată. Din punct de vedere psihologic acest tip constituțional reunește trăsăturile unei personalități exploziv-agresive, de factură paroxistică. El este tipul epileptoid și reprezintă terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, epilepsia, conduitele deviante violente, tulburările de caracter și comportament. d) Tipul displastic, este constituția care prin caracteristicile sale psihosomatice nu intră în nici unul dintre tipurile mai sus prezentate, împrumutând caracteristici disparate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
variații periodice cu caracter opus, ale stării de dispoziție afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate ); f) Constituția schizoidă reunește tipurile de indivizi interiorizați, reci, raționali, necomunicativi; g) Constituția epileptoidă se caracterizează printr-un temperament amorf, vâscos, egocentric, impulsiv, cu explozii imprevizibile de mânie, violent, obtuz. Cunoașterea acestor tipuri constituționale somato-psihice, este foarte importantă în evaluarea potențialităților personalității, în stare de normalitate, dar și a potențialului său psihopatologic, în ceea ce privește riscul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psiho-motorie pură; b) instabilii debili. 2) Instabilitatea secundară legată de tulburările de caracter și pasiuni în care intră următoarele: a) instabilii emotivi; b) instabilii paranoici; c) instabilii mitomani și isterici; d) instabilii cu tendințe perverse; e) perverșii instabili; f) instabilii epileptoizi. 3) Instabilitatea simptomatică de natură somatică cuprinde următoarele manifestări psihopatologice: a) instabilitatea grefată pe o stare generală precară, b) instabilitatea post-viscerală și post-coree; c) instabilitatea post-encefalitică; d) instabilitatea post-traumatică. Tulburările de memorie Aspecte psihologice generale Se vorbește despre memorie ori de câte ori
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la modele aberante de existență și adaptare ale acestor indivizi. Din punct de vedere clinico-psihiatric, A. Delmas, descrie două mari grupe de personalități psihopatice: 1) Dezechilibrații simpli: hiperemotivii, stările astenice constituționale, instabilitatea psihomotorie, ciclotimia, paranoia constituțională, schizofrenia sau constituția schizoidă, epileptoidă sau constituția glischroidă-vâscoasă, bradipsihică. 2) Dezechilibrații majori: reprezintă o categorie mai nuanțată: a) subiecții care au reușit, într-o anumită privință să se adapteze la un anumit tip de mediu, care este el însuși anormal, viciat; b) stările nevrotice dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
predispun la o decompensare psihonevrotică, personalitățile emoționale instabile și personalitățile pasiv-agresive. E. Dupré și A. Dumas descriu câteva tipuri, particulare de personalitate de tip „psihopatic”: ciclotimii, hiperemotivii, paranoicii, perverșii, mitomanii. E. Kretschmer distinge, în cadrul tipurilor constituționale, ciclotimii, schizoizii și vâscoșii epileptoizi. Problema psihopatiilor capătă contur precis odată cu studiile lui K. Schneider. Pentru acesta, personalitățile psihopatice sunt personalitățile anormale în măsura în care ele afectează caracterul și deranjează societatea. Psihopatiile se diferențiază de psihoze, întrucât, susține K. Schneider, ele nu transmit „predispoziția” la această tulburare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în toate cazurile absența oricăror atingeri organice. Simptomul de conversiune isterică este reversibil, având un caracter pur funcțional, nelezional. În cadrul simptomelor somatice menționăm următoarele tipuri de tulburări: - Tulburări de motricitate și tonus muscular, de tipul clasic al „crizei pseudo-convulsive” sau „epileptoide” clasică, descrisă la vremea sa de J.M. Charcot, cu un aspect clinic deosebit de zgomotos și spectacular. Se notează ca tulburări următoarele: tremurături sau mișcări coreiforme, sughiț, disfagie (bolus hystericus), lipotimi, bâlbâială, somnolență diurnă, tulburări astenice, astazie-abazie, contracturi musculare segmentare, pseudo-paralizii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Bordet-Waserman în lichidul cefalorahidian, confirmând prin aceasta natura afecțiunii. Din punct de vedere clinico-psihiatric, PGP poate lua mai multe aspecte psihopatologice cum ar fi: forma expansiv-excitantă, de factură hipomaniacală-moriatică, prin afectarea lobilor frontali; forma depresivă, forma apatică sau demențială; forma epileptoidă cu crize paroxistice de pierdere a cunoștinței de tip epileptic; forma medico-legală cu tulburări de comportament antisocial, delictual, cu caracter absurd. III) Epilepsia Epilepsia este un vast ansamblu nosologic care grupează accidente neuropsihice cu caracter paroxistic, de origine centrală rezultând
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descrise, de tulburări permanente interparoxistice care marchează profund și specific personalitatea și comportamentul acestei categorii de bolnavi psihici. Majoritatea autorilor recunosc existența unui tip specific de „personalitate epileptică”. Fr. Minkowska, reluând tematica tipologiei psihosomatice a lui E. Kretschmer, descrie tipul epileptoid, caracterizat prin următoarele trăsături psihopatologice: a) În plan psihic se notează o bipolaritate afectivă, caracterizată prin lentoare psihică, vâscozitate, reacții explozive. b) În plan somatic, se notează o constituție de tip atletic, frunte îngustă, maxilarul pătrat, dezvoltare considerabilă a musculaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considerabilă a musculaturii, expresie a unui mare potențial agresiv. Studiile efectuate pe bolnavii care au suferit intervenții neuro-chirurgicale (leucotomie, lobotomie, topectomie etc.) urmate de cicatrici cerebrale, pot duce la modificări ale personalității individului, cu tablouri clinico-psihopatologice similare celor de tip epileptoid (Bradley). Lennox insistă asupra importanței prezenței „cicatricei cerebrale” în procesul de deteriorare al personalității subiectului caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - deteriorarea nivelului de inteligență, - personalitate de tip epileptoid, - instabilitate cu hipersensibilitate, - indisciplină și dificultăți școlare sau profesionale, - agresivitate, - dificultăți de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]