6,471 matches
-
catolic, 1915, pp. 37-49 740 Autorul a evidențiat faptul că domnul Moldovei, Ieremia Movilă, alături de fratele său, mitropolitul Gheorghe Movilă, ar fi "lucrat", încă de pe vremea lui Petru Șchiopul pentru apropierea Moldovei de Sfântul Scaun. 741 Ioan Ferenț, Cumanii și episcopia lor, Blaj, 1931. 742 Anton Gabor, "Moartea Părintelui Dr. Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, septembrie 1933, p. 151. 743 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, noiembrie 2006, p. 11. 744 I, Naghiu, "Figuri de educatori", în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, cu clădire și tipografie proprie în curtea catedralei noastre" (Ibidem). 991 Lumina creștinului, ianuarie 1927, p. 24. 992 În memorialul de înființare a tipografiei, anexat la dosarul trimis Ministerului Industriei și Comerțului, era făcută următoarea prezentare: "Câțiva preoți de la Episcopia Catolică de Iași începuseră încă din anul 1911 să tipărească reviste, calendare și alte cărți morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va face un progres real. De aceea, la 1925 s-au folosit de o ocaziune și episcopia a cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local nu s-a putut utiliza această tipografie până la 15 mai 1927, când s-au făcut toate sforțările pentru deschiderea ei. Tipografia Presa Bună nu urmărește scopuri materiale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Evoluția și cristalizarea unor formațiuni politice în Moldova este ilustrată într- un document al cancelariei papale din 1332; acesta vorbește despre “puternicii acelor locuri” care au confiscat bunurile episcopiei Cumanilor. 17) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În Banat în regiunile stăpânite de Glad domnea Ahtum; acesta avea o reședință la Morisena unde a întemeiat o episcopie catolică. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
A) prima invazie tătaro- mongolă în Europa B) regalitatea maghiară încearcă să- i colonizeze pe cavalerii ioaniți în Țara Severinului C) un document al cancelariei papale vorbește despre existența în Moldova a unor “puternici ai acelor locuri” care confiscă bunurile episcopiei Cumaniei a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 23) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Karl Marx scrie Manifestul Partidului Comunist B) Adolf Hitler scrie Mein Kampf C) Thomas Jefferson redactează Declarația de independență
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Mănăstirea Dealu - din 27 noiembrie 1776, va avea nevoie de îngăduința canonică a patriarhului din Constantinopol pentru a ocupa scaunul de episcop al Râmnicului. Perioada râmniceană (1780-1792) a însemnat pentru F. buna organizare a vieții canonice și ritualice de sub jurisdicția episcopiei și cultivarea tradiției ortodoxe, înveșmântată în graiul românesc al tipăriturilor. Impus de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu, F. ajunge, la 23 septembrie 1792, mitropolit al Țării Românești. Aduce cu sine tipografia episcopiei pentru a o întări pe cea mitropolitană. Întreține viața pastorală și relații epistolare cu vârfurile ecleziastice din Balcani și Asia Mică. Își investește averea în acte filantropice, în ctitorirea de școli, biserici sau în ridicarea unui foișor și a cișmelei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
sprijineau Clauza pentru România. Deși nici unul dintre ei nu a venit să pledeze în fața Comitetului, Senatul a primit scrisori de la Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană, părintele Mihai Iancu, din Comitetul pentru Apărarea Transilvaniei din România și Valeriu Anania, de la Episcopia Ortodoxă Română din America. Cea mai mare parte a susținătorilor Clauzei pentru România erau, ca și în 1975, reprezentanți ai marilor companii comerciale. Cei doi martori cheie erau Mark Sandstrom, din Consiliul pentru Comerțul Est-Vest și Milton Rosenthal, din Consiliul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un pasaj din Spiritul legilor ilustrează înțelegerea elitistă (în spiritul vremii) pe care filosoful jurist al luminilor o dădea națiunii: "Națiunea, adică seniorii și episcopii: nu era vorba de comune" (Montesquieu, 1975, II, p. 36) [1748]. Chiar și mai târziu, după ce noțiunea de națiune a fost expandată pentru a-i cuprinde pe toți românii transilvăneni, indiferent de starea lor socială, ideea unității politice a tuturor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Micu, scriind Istoria... din 1805 în calitate de ieromonah al Mănăstirii Sf. Treime din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuat și după 2000, prin publicarea sa la edituri creștine, care au retipărit scrieri de-ale sale în titluri precum " Fiecare în rândul cetei sale": pentru o teologie a neamului (Editura Christiana, 2003) sau Teologie și filosofie: publicistică (1922-1944) (Editura Episcopiei Giurgiului, 2010). În privința literaturii religioase care a irumpt pe piața cărții în perioada postdecembristă un inventar exhaustiv este aproape imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactic și sociologic. Edițiunea a doua. Bucurescĭ: Editura Librărieĭ Carol Müller. Micu, S. (1995). Istoria românilor. 2 volume, Ediție princeps după manuscris, de Ioan Chindriș. București: Viitorul Românesc. Cuprinde Istoria și lucrurile și întâmplările românilor (1995a) și Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal (1995b). Olahus, N. (2011). Ungaria. Ediție bilingvă. București: Editura Biblioteca Bucureștilor. Panaitescu, P.P. (1936). Mihai Viteazul. București: Fundația Regele Carol I. Papiu Ilarianu, A. (1852). Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. 2 volume, Viena: Cu literele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
case of Targu-Mures, 1990. Teză de disertație, Los Angeles: University of California, Los Angeles. Goody, J. (2006). The Theft of History. Cambridge: Cambridge University Press. Goția, A. (1989). Studiu lingvistic. În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 94-120). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Greenfeld, L. (1992). Nationalism: Five Roads to Modernity. Cambridge, MA: Harvard University Press. Grice, H.P. (1975). Logic and conversation. În P. Cole și J.L. Morgan (coord.), Syntax and Semantics, Volume 3: Speech Acts (pp. 41-58.), New York: Academic Press
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Transilvania între mijlocul secolului al XVIII-lea și mijlocul secolului al XIX-lea. Sargetia, XVI-XVII, 577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H. (1934). Mind Self and Society: From the Standpoint of a Social Behaviorist. Chicago: The University of Chicago Press. Merton, R.K. (1973). The Normative Structure of Science. În The Sociology of Science: Theoretical and Empirical Investigations (pp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aruncau stârvurile animalelor, fără nici un fel de asistență religioasă sau slujbe de pomenire după datina străbună. Iar scoaterea lor din rândurile creștinilor a fost urmarea dispozițiilor date în acest sens preoților de la sate de către autoritățile superioare de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea respectivă parohiile din județul Tecuci. Iată ce cuprindea enciclica episcopală adresată protopopilor de la județe: „aflăm că în câteva județe unii săteni purced cu duhul răzvrătirii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în Marele Dicționar Geografic al României, vol. V, dar cu data modificată, 1840, în loc de 1826, cum e la Ciuntu, reprodusă și în pisania pusă după reparațiile din 1959, păstrată și în prezent, ba, mai mult, și în recentul «Anuar» al Episcopiei Dunării de Jos. Ctitorul Gavril Conachi nu avea cum să „zidească” în 1826 biserica, cu atât mai puțin în 1840, când el nu mai viețuia, decesul său întâmplându-se încă din iunie 1811. Cheltuielile pentru construcția acestei sfinte biserici au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zilele prea sfântului Mitropolit al Ungro-Vlahiei, chir Dositeiu, în tipografia sfintei Mitropolii de București, la anul 1798” și alte cărți după anul 1800. În prezent, câteva din cărțile notate în lista parohiei Siliștea, la 1893, se păstrează, probabil, la sediul Episcopiei Dunărea de Jos din Galați, strânse aici prin anii '70-80. Face excepție Evanghelia tipărită în 1806, la Sibiu, care, nu se știe prin ce împrejurare, nu a fost luată, ci se păstrează în biserica satului căruia îi aparține de drept
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rezumat hârtiile intrate pe anul 1886. La nr. 59 din 15 martie se arată: „Locuitorii din comuna Umbrărești arată că biserica începută de mai mult timp în această comună s-a terminat și mijlocesc a se regula sfințirea ei”, ceea ce Episcopia aprobă printr-o adresă cu nr. 69. Tot în acest registru, la f. 17v., data 27 martie 1886, citim: „D-lui Ilie Nedelcu din acest oraș (Tecuci n. n.) reclamă că de la locuitorii din cotuna Umbrărești are să ia o sumă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și perspectiva de dezvoltare a rețelei existente pentru transportul de călători în zona metropolitană (centura București) - Modernizarea liniei de cale ferată Timișoara - Moravița ii. Reabilitarea rețelei globale TEN-T ● Proiecte propuse: - Modernizarea și electrificarea liniei de cale ferată Cluj - Oradea - Episcopia Bihor - Modernizarea liniei de cale ferată Oradea - Arad - Reconstrucție pod Gura Lotrului, linia cf Piatra Olt - Podu Olt (Demolarea podului vechi) iii. Modernizarea rețelei gestionată de CNCF CFR SA ● Proiecte propuse: - Modernizarea și electrificarea liniei de cale ferată Constanța - Mangalia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270871_a_272200]
-
Cluj k)47. Mănăstirea Franciscanilor Municipiul Cluj-Napoca Cluj k)48. Biserica Adormirea Maicii Comuna Feleacu, Cluj Domnului a fostei satul Feleacu Mânăstiri Feleac k)49. Biserica armenească Orașul Gherla Cluj k)50. Biserica ortodoxă Comuna Vad, satul Vad Cluj a Episcopiei Vadului și Feleacului k)51. Geamia Esmahan Sultan Municipiul Mangalia Constanța k)52. Ruinele bisericii și Comuna Brăduț, satul Filia Covasna vestigiile complexului medieval k)53. Biserica reformată Municipiul Sfântu Gheorghe, Covasna satul Chilieni k)54. Biserica romano-catolică Comuna Ghelința
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]