902 matches
-
durabilă poate fi susținută cu instrumente conceptuale adecvate și existente la stadiul dell’arte (‚state of the art’, în limba engleză), concepte care țin seama de realitate, concepte asimilate în acele universități care s -au transformat deja în veritabile comunități epistemice, asimilînd paradigmă raționalității instrumentale. În această paradigmă, instrumentele sunt mijloacele raționale folosite pentru atingerea unei ținte prestabilite. Aceste instrumente intelectuale sunt folosite în analizele, evaluările și interpretările pe care se sprijină deciziile politice în problematică dezvoltării economice cuplata cu salvgardarea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
astăzi în organizarea industrială. În cartea noastră propunem un proiect românesc de organizare a răspunsului la provocarea ambientală, un proiect de organizare a „parcurilor industriale pentru dezvoltarea durabilă”, organizare facilitata de acele universități care s - au transformat deja în comunități epistemice pentru managementul proiectelor în Noua Economie. Sub presiunea legilor și a reglementărilor naționale privind încărcările mediului înconjurător, a directivelor Uniunii Europene, a ratificării protocoalelor internaționale ambientale de parlamentele țărilor ai căror diplomați au negociat acele acorduri, ori pur și simplu
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
unor reprezentări ontologice pentru cauzalitate, ceea ce Deborah Bird Roșe -cercetătoare australiană în Ecologie Industrială și Antropologie- numește acum a fi ‘ontologia conectivității’. Această ideologie ține de ‘raționalitatea instrumentala’, care încorporează un pragmatism apropiat de spiritul și tradiția culturii românești. Comunitatea epistemică este locomotivă spre ‘societatea cunoașterii’. Să observ că Internetul constituie un solid ‘punct de ancorare’ pentru ‘societatea cunoașterii’ de limbă română. Comunitatea epistemică din România construiește baza de date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele fiind în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ideologie ține de ‘raționalitatea instrumentala’, care încorporează un pragmatism apropiat de spiritul și tradiția culturii românești. Comunitatea epistemică este locomotivă spre ‘societatea cunoașterii’. Să observ că Internetul constituie un solid ‘punct de ancorare’ pentru ‘societatea cunoașterii’ de limbă română. Comunitatea epistemică din România construiește baza de date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele fiind în același timp hotărâri “cu valoare adăugată”, pentru România. Comunitatea epistemică este interesată și de ‘cartografia cunoașterii’. Ce este ‘cartografia cunoașterii’ ? Să observăm doi
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
constituie un solid ‘punct de ancorare’ pentru ‘societatea cunoașterii’ de limbă română. Comunitatea epistemică din România construiește baza de date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele fiind în același timp hotărâri “cu valoare adăugată”, pentru România. Comunitatea epistemică este interesată și de ‘cartografia cunoașterii’. Ce este ‘cartografia cunoașterii’ ? Să observăm doi termeni prezenți în discursul comun: globalizare și societatea cunoașterii. Care este legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
calculează, fictiv dar strategic, ‚amprenta ecologică’ a oricărui parc industrial în unități de arie acoperită cu sol fertil, se vor găsi cifre depășind cu multe ordine de mărime aria terenului alocat întreprinderilor industriale aparținând parcului. Titus Filipas Dezvoltare durabilă, Comunitate epistemică, Raționalitate instrumentala, principiile Brundtland, John Maynard Keynes, John Rawls, performanța triplă (triple bottom line), publicitate, eticheta ecologică, Rachel Carson, Silent Spring, John Fitzgerald Kennedy, ecuația IPAT, curbă Kuznets, Noua Economie, Nicolae Georgescu -Roegen, OECD („Clubul țărilor bogate”), Friedrich August von
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
unei succesiuni de silabe post-accentuale (-buie, în trebuie să) și minima simplificare consonantică (la întîlnirea în fluxul vorbirii a două oclusive: -d și c- în cred că). Oricum, verbele citate aparțin fondului de bază lexical, sînt modale sau au valori epistemice și pragmatice clare și se construiesc (cu excepția lui a lăsa, urmat în structura dată de o circumstanțială) cu o completivă directă sau o subiectivă, deci cu un al doilea verb subordonat cu ajutorul conjuncției că, respectiv să. De fapt, ceea ce e
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
cum și vânzătorul i-au vândut ce n-au avut". Modernitatea lingvistică a textelor se manifestă în minuțioasa trimitere anaforică (numitul hoț, acel..., mai sus numiții, anume...), sau în sistemul, perfect identic cu cel din prezent, de marcare a distanței epistemice, prin cum că și modul condițional ("amăgindu-l cum că hoțul ar fi țigan al dumnealui"); ca și prin folosirea prezumtivului � "ci ce fel de pomeniri le va fi făcut numai Dumnezeu le va fi știind"). Dar și depărtarea
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
clasice în filozofia politică, precum Contractul social al lui Jean-Jacques Rousseau, și, în fine, modelul cultural paideutic al Școlii de la Păltiniș inițiate de Constantin Noica. Impasul la care spuneam că duce metoda evaluării prin comparație extrinsecă este în primul rînd epistemic: ea limitează putința noastră de a discerne între idei valoroase și impostură, o perspectivă neliniștitoare pentru oricine nu este deja un impostor. Dar este și un impas etic, care joacă un rol mai important în raționamentul lui Andrei Cornea. Argumentul
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
Pietro Angelini, predă istoria religiilor și antropologie culturală la Istituto Orientale din Napoli și este semnatarul a numeroase studii în domeniul științelor antropologice și religioase. Nu în scopuri encomiastice am folosit calificativul "spectaculoasă", ci pentru a sublinia tocmai "normalitatea" criteriilor epistemice pe baza cărora profesorul Angelini a gândit această biografie Mircea Eliade. Astfel, L'uomo sul tetto. Mircea Eliade e la "storia delle religioni" și-a propus să prezinte într-o abordare normală, ce pare astăzi aproape imposibil de conceput în
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
stilistică a ironiei. Singura alinare pe care antipostmoderniști ca mine o pot afla citind cartea stă în generalitățile pe care le expune. Chestiuni de genul diagnosticului sumar dar percutant dat postmodernismului, ca orientare culturală fascinată de obscuritate verbală, un relativism epistemic asociat unui scepticism generalizat față de metodele și conceptele științei moderne, subiectivismn pronunțat și lipsă de respect față de fenomene empirice. Sau de genul identificării celor trei principale efecte negative ale postmodernismului asupra mentalului epocii: timp irosit în cercetarea din domeniul umanioarelor
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
serios! Poate că așa trebuie să se întîmple în democrație!" (EZ 2308, 2000, 1). Valorile diferitelor construcții vor fi desigur analizate și descrise cît mai pertinent de lingviști; oricum, prezumtivul rămâne un instrument comod, care accentuează dubiul și exprimă poziția epistemică a vorbitorului cu mare economie de mijloace. Prin extinderea oralității în scris frecvența sa nu face decît să sporească.
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
manageri și lideri în privința comportamentului lor în organizații. Desigur, situația ideală este cea în care managerul unei organizații (posesorul funcției, al autorității deontice, așa cum veți citi în capitolul despre autoritate) este recunoscut de grup și ca lider al organizației (autoritate epistemică). În această situație comportamentul managerului este unul de lider și diferențele încetează să existe. Tabelul următor este mai degrabă orientativ, cuprinzând un set de criterii pentru a analiza în ce măsură o persoană are un stil de conducere mai apropiat de al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
acest caz, domeniul (D) constă în regulile de funcționare ale organizației sau în directive. Autoritatea deontică este autoritatea persoanei numite și este fundamentată pe reguli și regulamente care trebuie acceptate ca adevărate pentru simplul fapt că ele sunt oficiale; Autoritatea epistemică este autoritatea specialiștilor (în limba greacă, episteme înseamnă știință, cunoștințe), a profesioniștilor, autoritatea științei (Bochenski, 1992, pp. 52-53). Este autoritatea persoanei ale cărei afirmații în legătură cu un anumit domeniu sunt considerate corecte. Ea trebuie obținută și menținută prin aserțiuni corecte (decizii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
prin aserțiuni corecte (decizii corecte, soluții, cunoștințe exprimate, date, informații etc.; Pornind de la acest lucru, un manager, purtător al autorității (P) deține autoritatea deontică (D) asupra unui subordonat (S) (deoarece regulamentele sunt „acceptate” de subordonat), dar pentru a obține autoritatea epistemică (E), el trebuie să fie corect în aserțiunile sale cu privire la un domeniu sau altul. Un bun manager nu va fi învestit cu încredere și urmat de către subordonați doar datorită poziției sale; el trebuie să devină credibil ca „manager”, dar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
menținerea sau construcția relației de autoritate este realizată prin decizii dovedite ulterior a fi corecte. Deciziile greșite, incorecte, fac să înceteze relația de autoritate. Un manager este cu atât mai bun cu cât deține și autoritatea deontică și pe cea epistemică, cu alte cuvinte este numit în poziție și are competența dovedită și recunoscută pentru postul respectiv. Transferul de autoritate Autoritatea poate fi transferată, dar numai autoritatea deontică poate fi transferată/delegată către altă persoană (P1). Autoritatea epistemică nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și pe cea epistemică, cu alte cuvinte este numit în poziție și are competența dovedită și recunoscută pentru postul respectiv. Transferul de autoritate Autoritatea poate fi transferată, dar numai autoritatea deontică poate fi transferată/delegată către altă persoană (P1). Autoritatea epistemică nu poate fi transferată deoarece fiecare persoană trebuie să își dovedească propria competență într-un domeniu (D) subiectului (S), pentru a fi acceptat, recunoscut ca autoritate de către (S). Transferul de autoritate nu reprezintă același lucru cu împuternicirea sau delegarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
doar competența delegată, ca mai sus) este diferită de autoritate; este un termen care conține doar două elemente, un Posesor (P) și un domeniu (D); ea nu implică subiectul (S). Doar atunci când competența este recunoscută de către subiect ea devine autoritate epistemică (Bochenski, 1992). Cu alte cuvinte, cineva care este competent pe un domeniu (poate fi chiar genial!), dacă nu comunică celorlalți această competență nu poate fi recunoscut drept autoritate. Este cazul celor introvertiți, blazați, care poate știu multe, dar nu arată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
istorie deține autoritatea în istorie) și încearcă să se comporte ca o autoritate în alte domenii (de exemplu, în domeniul desenelor animate, într-o discuție cu elevii sau în domeniul muzicii agreate de adolescenți), acesta este un abuz de autoritate epistemică legată de domeniu. Un abuz similar, abuzul de subiect, poate fi legat de schimbarea subiectului (S) al autorității cu unul care nu are nici o relație de subordonare conform regulamentelor care confirmă o autoritate deontică; un astfel de exemplu ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a-ți construi și menține autoritatea ca manager: Ce să faci pentru a avea autoritate: Ca manager nou-numit, venit din afara organizației, încearcă să-ți dovedești cât mai repede posibil competențele (performanțele anterioare, cunoștințele etc.) subordonaților tăi, pentru a dobândi autoritate epistemică. Încearcă în mod continuu să obții expertiză (cunoștințe, deprinderi) în domeniul afacerilor/activității tale sau în altele legate de acestea și folosește-o în interacțiunile cu subordonații sau chiar cu superiorii tăi. Cunoștințele tale îi vor convinge pe ceilalți că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
convinge pe ceilalți că știi ce conduci, nu numai cum să conduci. Transferă/deleagă-ți autoritatea (deontică) asupra unor domenii atunci când ești absent. Nu pierzi nimic dacă îți transferi/delegi autoritatea deontică, pentru că o poți redobândi oricând dorești; autoritatea ta epistemică nu poate fi transferată, deci nu o poți pierde din această cauză. Transferă/deleagă-ți autoritatea unei persoane dintr-un alt departament, și nu unui membru din grup. Autoritatea deontică nu funcționează între colegi sau persoane de la același nivel. De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
dintr-un alt departament, și nu unui membru din grup. Autoritatea deontică nu funcționează între colegi sau persoane de la același nivel. De aceea „Nimeni nu este profet în satul lui”. Angajează subordonați care sunt competenți pe anumite domenii (sunt autorități epistemice), ceea ce îi va ajuta să-i convingă pe ceilalți (colegi, clienți, parteneri) să le urmeze sfaturile. Încearcă să cunoști domeniile de competență ale fiecărui subordonat. Aceasta te va ajuta să beneficiezi de autoritatea lor și să știi când două sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
o autoritate/un expert în toate domeniile; conform opiniei lui Bochenski, nimeni nu este o autoritate în toate domeniile și pentru toți ceilalți; dacă acel tip de autoritate supremă există, aceasta este Dumnezeu. 3. Nu încerca să transferi/delegi autoritatea epistemică, este imposibil. Dacă ești considerat specialist, o autoritate epistemică într-un domeniu, o altă persoană nu va fi considerată competentă doar pentru că tu ai recomandat-o. Ea trebuie să-și dovedească singură competența. 4. Nu încerca să-ți extinzi autoritatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
lui Bochenski, nimeni nu este o autoritate în toate domeniile și pentru toți ceilalți; dacă acel tip de autoritate supremă există, aceasta este Dumnezeu. 3. Nu încerca să transferi/delegi autoritatea epistemică, este imposibil. Dacă ești considerat specialist, o autoritate epistemică într-un domeniu, o altă persoană nu va fi considerată competentă doar pentru că tu ai recomandat-o. Ea trebuie să-și dovedească singură competența. 4. Nu încerca să-ți extinzi autoritatea epistemică dintr-un domeniu, asupra altor domenii în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
este imposibil. Dacă ești considerat specialist, o autoritate epistemică într-un domeniu, o altă persoană nu va fi considerată competentă doar pentru că tu ai recomandat-o. Ea trebuie să-și dovedească singură competența. 4. Nu încerca să-ți extinzi autoritatea epistemică dintr-un domeniu, asupra altor domenii în care nu ești expert. Acesta este un abuz de autoritate legat de domeniu. Atunci când dai sfaturi oamenilor în domenii în care nu ai competență, vei greși sau îți vei pierde imaginea de „Domnul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]